Page 20 - Drumul_socialismului_1970_03

4
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4717 « VINERI 6 MARTIE 1970

LUCRĂRILE COMITETULUI Preşedintele N ixon a anun­

C U R I E R ţat oficial m iercuri că a ac­
ceptat
demisia
Iui
Sargent
S h rivcr din postul dc ambasa­
PENTRU DEZARMARE a desemnat pe A rtb u r Watson ATLAS
dor al S.U.A. în Franţa şl că
ca nou ambasador la Pai îs.
O delegaţie japoneză con­
care . se
dusă de Yoshima Furui, mem­ ta n ţilo r un proiect de rezolu­
ţie prin
lim itează
bru al Camerei Inferioare a dreptul preşedintelui S.U.A. * © ♦
Intervenţia reprezentantului României Dietei, a plecat jo i spre Pe­ de a trim ite trupe In «afara T rib u n a lu l m ilita r din Sai­
kin, pentru a negocia prelun­
graniţelor Statelor Unite fără
girea protocolului comercial aprobarea Congresului. Do­ gon a pronunţat scntinja in
dintre cele două ţă ri, care n cum entul cere, de asemenea, cel dc-nl doilea proces inten­
G ENEVA 5 — Coresponden­ preocuparea sa Intensă în ceea Propunerea rom ână arc în statele balcanice, aşezarea lo r tat lu i Trun N |u c ( I m h . n m t- MINERII AU FOST
tul Agerpres, H. Liman, trans­ ce priveşte înfăptuirea secu­ vedere consacrarea în term e­ pe tem eiul p rin c ip iilo r şi nor­ expirat la sfirşitu l anului tre- anularea faimoasei rezoluţii bi u al a.şa-zisei A dunan Na­ SALVAŢI
m ite: In şedinţa de jo i a Co­ rită ţii în Europa, problem ă de nii precişi şî o b lig a to rii ai u ­ m elor fundam entale ale Cartei ' cut, relatează agenţia Reuter. cu p riv ire la incidentele din ţionale saîgonezc: 10 ani mun­
m itetului pentru dezarmare, mare actualitate. nui instrum ent ju rid ic in te rna­ O.N.U., intensificarea e fo rtu ri­ G olful Tonkln, care a fost fo­ că silnică. M otivu l condamnă­ 700 de mineri britanici,
p rim ul a lu at c u v în lu l şeful România se pronunţă, de a - ţional a acestor p rin cip ii a că­ lo r şi a c tiv ită ţilo r In direcţia ♦ O # losită de fo itu l preşedinte rii 1! n 1 tu r, p o triv it sur­ blocaţi într-o mînâ din
delegaţiei monqoic, M angalyn semenca, In favoarea convocă­ ror respectare riqu roasă este o îm b u n ă tă ţirii atm osferei în a- Prem ierul desemnat Su­ selor saigon«r/.e, „a c tiv ită ţile Kent, din cauza întreru­
Duqcrsuren, care s-a ocupat rii unei conferinţe m ondiale de condiţie prim ordială peniru rcaslă parte a Europei, trans­ leyman D cintrel continua e- Johnson pentru escaladarea subversive" ale lu i Chan; dar, perii curentului electric,
de problem a înch eie rii unui a­ dezarmare, la care să fie in v i­ dezvoltarea unor re la ţii nor­ form area' Balcanilor în tr-o zo­ fo rlu rile in vederea fo rm ă rii războiului dtn Vietnam. după cum apreciază corespon­ ou fost soIvaţi. Unităţile
cord asupra in te rzice rii arm e­ tate, creindu-se co n d iţii cores­ male de colaborare între slale. nă a păcii şi colab orării in te r­ unui nou guvern turc. care denţii de presă, este vorba în m ilitare, trimise în a juto­
lo r chim ice şi bacteriologice, punzătoare de participare, toa­ naţionale, ar servi intereselor să-l succeada pc cel demisio­ realitate de lupta pentru pu­ rul lor, au repus în func­
a iirm in d totodată necesitatea te statele lum ii. In contextul docum entului in ­ tu tu ro r ţă rilo r balcanice şi, în nat Ia 14 februarie. tere, din ce in ce mai aprigă ţiune oscensoarele minei
adoptării de măsuri In vederea V o rb ito ru l a consacrat cea ternaţional p rivin d nerecurqe- acelaşi tim p. ar reprezenta o in capitala sud-vlctnamezâ. cu ajutorul unor genera-
avansării dezbaterilor asupra mai marc parte a expunerii rea la forţă şi la ameninţarea co n trib u ţie însemnată la re a li­ ♦ O * La Belgrad a fost con­ toore de curent electric.
d e m ilita riză rii te rito riilo r sub­ sale prezentării, din însărcina­ cu forţa, neamestecul. sub zarea secu rităţii pe continentul La Casa Albă a avut Ioc s titu it m iercuri C om ite­ In cursul nopţii spre ¡ol.
marine, ca şi a dezarm ării ge­ rea g u vern ulu i R epublicii So­ nici o form ă şi în nici o c ir­ european. m iercuri o reuniune a Consi­ lu i interguvernam ental toţi cei 700 de mineri a ­
nerale şi totale. cumstanţă. in tre b u rile in te r­ liu lu i naţional nl securităţii Comisia legislativă perm a­
cialiste România, a unor propu­ ralxl peniru colaborarea nentă din Uruguay a anulat, fio ţi in pericol ou fost o-
Reprezentantul cehoslovac, neri care decurg din poziţia ne ale altor state, si-ar putea Dezbateri m u ltila te ra le in S.U.A., la care a participat CCMIMMlr imli: li a duşi la suprafaţă.
Tomas Lahoda, care a v o rb it de prin cip iu a ta rii noastre în găsi o rezolvare adecvată şi C om itetul peniru dezarmare, şi preşedintele Nixon. Cu toa­ t' bnli ă in tţr iugoslavia m ie rcuri seara, „starea excep­
în continuare, a insistat, de a­ problem ele dezarm ării, din do­ problem a g a ra n ţiilo r de secu­ asupra problem ei zonelor de- te că nu a fost difuzat nici ci Republica Federală a ţională", decretată din iunie TELEVIZORUL Şl
semenea, asupra necesităţii u­ rinţa nestrăm utată şi ho lă rirea rita te ce trebuie acordate ţă ­ nuclearizale ar stim ula acţiu­ un comunicat offcial p rivin d G erm anici. anul trecut. La ei'lcva orc du­
nui acord p rivin d d e m ilita ri­ rilo r neposesoare dc arme nu­ n ile şl in iţia tiv e le statelor ca­ temele abordate, se crede că pă această hotărîre, preşedin­ PROBLEMELE SOCIALE
sa fermă de e-şi aduce In con­ tele Jorge Pacheco Areco a
zarea te rito riilo r submarine. cleare. re sînt preocupate de s ta b ili­ au fost exam inate cererea Is­
tinuare co n lrjb u tia la prom o­ rea unor asemenea zone în re ­ declnrat-o nula şi neavenită.
A urm at apoi Ia cu vjn t şeful varea neîntîrziată a unor paşi „Renunţarea Ia efectuarea de raelului de a cumpăra din Televizorul a început să
delegaţiei române, ambasado­ concreţi pe calea dezarm ării. manevre m ilita re pe te rito riu l*' g iu n ile in care sînt situate, S.U.A, un num ăr dc avioane, ridice probleme... sociole.
ru l ion Datcu, reprezentantul Aceste propuneri s tn t: „înghe­ alto r state ; Interzicerea creării pentru încheierea unor noi a­ precum şi v iito ru l Consulatu­ Sondajele repetate efec-
perm anent al tă rii noastre pe ţarea şl reducerea bugetelor de noi baze m ilita re şl a am­ cord uri de denuclearizare. lu i american din Rhodesia, in luatc in Franţa ou scos
lingă O ficiu l O.N.U. de la Ge­ m ilita re ale tu tu ro r statelor". plasării de noi arme nucleare „E laborarea un ui program dc urm a declarării „re p u b lic ii" O studentă In vlrstă dc 19 ani a fost ucisă şi «iile -3f> io iveală că televizorul
neva. pe te rito rii s tră in e ; măsuri dc acţiuni şl m ăsuri concrete al In această tară. persoane au fosl răn ile m iercuri scara la San Juan, răpeşte francezilor circa
S ubliniind deosebita actualita­
Credem — a declarat rep re­ lichidare a bazelor m ilita re D eceniului de zarm ă rii". A m ba­ după cc p o liţia a atacat pe p a rticip a n ţii la o dem on­ 60 la sută din timpul li­
zentantul român — că este o te a propunerii române, amba­ străine*. Cu p riv ire la aceas­ sadorul român a am intit că ♦ O * straţie dc protest îm potriva în ro lă rii tin e rilo r p o rlo ri- ber. Faptul îi preocupă
înaltă datorie a C om itetului, a sadorul Ion Datcu a arătat că tă propunere a tă rii noastre gratie e fo rtu rilo r convergenle Preşedintele Statelor Unite, canî în forţele armate ale S.U.A. La această m anifesta­ pe sociologi, care se în­
tu tu ro r m em brilor săi, să exa­ ea însumează două momente e- ale unui num ăr însemnat dc Richard N ixon, a semnat, In treabă dacă este sou nu
mineze cu întreaga răspundere snntiale. reprezentantul român a arătat: ţă ri ca si valoroasei c o n trib u ţii cursul nopţii de m iercuri spre ţie an luat parte peste 3 000 de sludenti. m em bri ai Fe­ recomandabil să se ocor-
situaţia existentă şi să facă to ­ In prim ul rtnd, îngheţarea De mare însemnătate pentru a secretarului general al jo i o rezoluţie a Congresului, deraţiei un ive rsitare peniru independenta Insulei Por­ de atît timp progr-
tul pentru adoptarea de măsuri de către toate statele, la o da­ pacea şi securitatea lum ii, pen­ O.N.U., ideea D eceniului dez­ interzicînd pe o perioadă de to Rico. televiziunii In orie
concrete de dezarmare, cores­ tă c il mai apropiată cu p u tin ţă , iru însuşi cursul tra ta tive lo r arm ării. sugerată în urină cu 37 de zile greva generală a - conchid aceştia -
punzător vo in ţe i generale a t\ cuantum ului bugetelor tor de dezarmare ar fi lichidarea aproape un an de delegaţia lu cră to rilo r de la atelierele de râtul de televiziune
popoarelor. m ilitare. bazelor m ilita re de pe te rito ­ României în acest Com itet, reparaţii şi Întreţinere din fi ca limbo lui Es< j
Aşa cum sublinia recent pre­ In al doilea rînd, şi ca o con­ rii străine, retraqerea trupe­ şi-a găsit concretizarea în re­ căile ferate americane. mai bun sau cel i
şedintele C o n siliu lu i de Stal al tinuare a p rim u lu i pas, reduce­ lor de pey te rito riu l altor state zoluţia pi in care Adunarea Ge­ obiect. Totul depi
R epublicii Socialiste România. rea treptată a bugetelor m ilita ­ în lim ite le fro n tie re lo r n a ţio­ nerală a N a ţiu n ilo r U nite modul in core est«
N icolae Ceauşcscu, „A preciem re. în p rp p o rtii şi la termene nale, realizarea unor măsuri „proclam ă perioada an ilo r '70 ' Congrcsmenul american
că este necesar să se actionez.o caro urmează a fi convenite. care să ducă la lichidarea drept Deceniul dezarm ării". El George Brow n a prezentat C U R I E R IARNA NU VREA
cu mai m ultă intensitate, c* înfăptuirea unei asemenea b lo cu rilo r m ilitare. a relevat, totodată, că delega­ m iercuri în Camera Reprezen- SA ŞI IA RAMAS
ţoale popoarele să-şi rid ice cu măsuri ar reprezenta un prim A nim ală de dorinţa de o con­ ţiile care au luat cu vîn tu l p i-
mai m ultă hotărîre glasul, să pas concret, cu electe directe trib u i la crearea prem iselor nă în prezent au m anifestat
oblige guvernele să treacă în asupra cursei înaVm ărilor. peniru in iţierea unor negocieri preocupare pentru elaborarea In ac2st început de pri­
mod concret la realizarea dez­ Realizarea acestei m ăsuri ar care să perm ită realizarea unor unui program al D eceniului măvară, în multe regiuni
arm ării generale şi în prim ul avea m u llip lc efecle po zilive proqresc efective in accr-t do­ dezarm ării. Şedinţa Cabinetului de Miniştri Jin Europa, iarna se ho­
rînd a dezarm ării atomice. pc plan econom ic şi p o liik sî meniu. România pi opune o a­ După părerea noastră, a con­ Pierderi americane 1 * 9 tărăşte cu greu so-ji ia
România apreciază că este ne­ nr netezi drum ul spre paşi de bordare proqresivă, dc la sim ­ tinu at delegatul român, pro­ rămas bun. Un puternic
cesar să se acţioneze hotărî! ' mai maro anvergură — lim ita ­ plu la com plex. In această op­ gram ul deceniului ar trebui să în Vietnam viscol s-a abătut miercuri
pentru a se obţine succeso rea şi distrugerea arm elor nu­ tică. propunerea română are însumeze, în ord in i şi p rio ri­ francez asupra Londrei, paroli-
concrete, fie cit de m ici la în ­ cleare şi a alto r arme do dis­ în vedere, în prim ul rînd. a­ tăţi convenite, dezarmarea ge­ SAIG O N 5 (Agerpres). — zînd activitatea aeropor­
ceput. pe calea o p ririi cursei trugere in masă. reducerea c- doptarea unor măsuri al căror nerală. ca ob ie ctiv fundam en­ Com andam entul m ilita r ame­ PARIS 5 (Agerpres). — Luînd stabilirea unui nou sîslem de turilor şi a îngreunat cir­
înarm ării, a trecerii practice fe c liv e lo r m ilitare, măsuri dc efect im ediat ar li prevenirea tal, problem ele dezarm ării nu­ rican de la Saigon a anunţat cu vîn tu l în şedinţa de m ie r­ legătură in ire Paris şi W a­ culaţia pe străzi. Aero­
la dezarmarea generală". dezarmare convenţională în ră u tă ţirii situa ţiei exislcntc. cleare, precum şi un ansamblu jo i că în săpldm îna trecută curi a C abinetului dc M in iş tri shington şi că în lim p u l con­ portul Grly din Paris a tre­
Paralel cu e fo rtu rile stărui­ „Asum area, p rin tr-u n docu­ Acosta esle scopul urm ă rit prin de măsuri parţiale. El va tre­ au fost ucişi în luptele des­ francez, preşedintele Georgcs v o rb irilo r oficiale s-a contu­ buit, de asemenea, să - şi
toare spre dezarmarea genera­ ment International cu forţă o- propunerea de a se renunţa la bui să stea la baza tra ta tive lo r făşurate pe te rito riu l sud- Pompidou a prezentat un ra ­ rat dorinţa unanim ă ca cele înceteze activitatea, a vi­
lă, — a spus v o rb ito ru l — este h lig a lo rie Şl vocaţie universa­ oiectuarca de manevre m ilita ­ de dezarmare, prevăzînd a lît vielnam ez 113 m ilita ri ame­ port p riv in d rezu lla le le v iz i­ două state să se inform eze re ­ oanele fiinc! nevoite să
im perios necesar să se in te n­ lă, a unor angajam ente ferme re pe te rito riu l sau la g ra n i­ realizarea unor măsuri im edia­ ricani. iar a lţi 465 răn iţi. tei sale oficiale în Statele l> ciproc şi să caute împreună, aterizeze pe alte aerodro­
sifice negocierile asupra dez­ de ncrocurgere la for|ă sau la te, c it şi a unor măsuri de mai Se precizează că acestea sînt muri fianceze sau chiar
ţele a lto r state, care nu fac nite. . ori de o te ori va fi posibil,
arm ării nucleare. România con­ am eninţarea cu folosirea fo r|c i, decît să adincească neîncre­ mare anvergură, eşalonate pe cele mal m ari pierderi ale soluţionarea unor problem e li­ din (ârile vecine. In Ita-
sideră că „dezarm area nuclea­ de neamestec, sub nici o formă derea şi încordarea .in te rn a ţio ­ parcursul an ilo r 70. astfel în - S.U.A., săptămînale, în re ­ Raportul apreciază. între al­ tigioase. lîo. ou ovut loc im portan­
r i trebuie să se bucure de o şl în nici o îm prejurare. în tre ­ nală. Aceluiaşi tel îi serveşte •:»t C om itetul să poată raporta gistrate în ultim ele 3 luni. tele. că vizita a c o n trib u it la De asemenea. In raport sc te căderi de zăpadă. în
p rio rita te absolută în cadrul b u rile Interne ale alto r sla le". an de an A d u n ă rii Generale subliniază im portanta acordată regiunile dc nord ale tării
tra ta tive lo r. De cea mai mare Această propunere a României şi propunerea p rivin d in te rz i­ rezultate concrete. România do­ problem elor economice şî fi­ circulaţia a devenit d ifi­
urgentă In această direcţie se întem eiază pe p rin c ip iile cerea creării de noi baze m i­ reşte să-şl aducă Întreaga con­ nanciare. La acest capitol, pre­ cilă. trenurile sosesc cu
sînf. interzicerea fo lo s irii ar­ fundam entale ale Cartei O.N.U.. lita re şi a am plasării de noi trib u ţie la întocm irea progra­ Orientul w propiat şedintele Pompidou a m en ţio­ întîrziere, io r ir.ai multe
m elor nucleare, încetarea e x­ care cer statelor să se abţină arme nucleare dc- te rito riu l a l­ m ului D eceniului dezarm ării, nai. că la W ashington a avut locafîtâ(i au fost izolare
perienţelor subterane cu ase­ în re la ţiile lor internaţionale, tor state, proces care dacă nu *n strînsă colaborare cu loate întreve deri tu m in istrul do fir de restul lumii. In
menea arme. crearea de zone de a recurge la ameninţarea va fi stă vilit, va am plifica p ri­ celelalte delegaţii. Q Secretarul general al O.N.U.. U Thant, a avut nante american şi cu preşedin­ slavia, in tegiunîl
denuclcarizalc. in so lite de ga­ sau folosirea fo ite i fie contra m e jd iile generate de prezenta „A sig ura re a unul cadril a­ co n vo rb iri separate cu rep reze ntan ţii Libanului şl Isra­ tele Băncii federale de rezer­ coostă ale Adrîati» o ‘
ra n ţii adecvate, sistarea pro­ in le q rilă tii te rito ria le sau inde­ bazelor m ilitare şi arm elor nu ­ decvat în vederea p a rticip ă rii e lu lu i la N a ţiu n ile U n ite . ve. Aceste întrevederi, a adău- j fost înregistrate nin
Q încheierea v iz ite i m in is tru lu i dc Interne al S trici
ducţiei. reducerea şi, în ultim ă pendenţei po litice a oricărui cleare pe sol străin. la dezbaterile C o m itetului a tu ­ la Beirut gat Pompidou, s-au rc lc rit în bundente însoţite c
instanţă, lichidarea stocu rilo r stat, fie în orice alt mod in ­ C elălalt pas care trebuie tu ro r statelor care doresc să-şi special la sistem ul monetar ln - tună. Valurile înalte
de arme nucleare şi a m ijlo a ­ com patibil cu scopurile N a ţiu ­ făcut, şi aceasta fără în llrzie re . exprim e poziţia in legătură cu N EW YORK 5 (Agerpres). — z\lk oficială la Beirut., unde a teroccidental şî la o b lig a ţiile ori pînă Io şase me
celor dc transportare a lor la n ilo r Unite. Ea izvorăşte din este lichidarea bazelor m ilita ­ problem ele dezarm ă rii". Este Secretarul general al O.N.U.. avut co n vo rb iri cu preşedinte­ pe care le creează peniru obligat autorităţile p
tintă. i-A silu a lc pe te rito riu l alto r (J Thant, a avut m iercuri con­
înseşi re a lită ţile v ie ţii in te r­ un lapl real că dezarmarea, ca­ le libanez, Charles Helou. şi S.U.A, m enţinerea p a rită ţii in ­ re să suspende na\
O răspundere deosebită pen­ naţionale actuale. In această ţări. re ocupă un loc central in e- v o rb iri separate cu reprezen­ cu om ologul său, Kamal Junt- tegrale a dola rulu i. în scopuL de coastă.
tru înfăptuirea unor măsuri privinţă , reprezentantul tă rii Delegatul român a scos in Corturile peniru întărire a păcii ta n ţii perm anenţi la N a ţiu n ile blatt. In legătură cu aceasta, e v iţă rii ris c u rilo r de deprecie­
dezarmare nucleară, la nego­ noastre a arătat că. deşi ase­ evidentă efectele po zilive ce şi secu rităţii internaţionale, in ­ Unite ai Libanului şi Israelului se ream inteşte că ra p o rtu rile re monetară. PAGUBE PROVOCA
cierea cărora C om itelui trebuie menea acţiuni sin i proscrise. a-ar produce dacă in locul ba­ teresează in cel mai în a lt grad în legătură cu intensificarea siriano-lihaneze se înrăutăţise­ DE PLOI
să procedeze cu toată holărî- In lume au loc atentate la in ­ zelor m ilitare, sursă de tensiu­ toate ţă rile lum ii. incidentelor armate la fro n tie ­ ră in legătură cu co n flictu l In sfîrşit, în raport se ara­
rea. revine acelor stale care dependenta şi suveranitatea u ­ ne şi nelinişte pe planeta noas­ In acest, spirit, România se ra din tre cele două ţări. d in tre a u to rită ţile de la Beirut tă că, cu p rile ju l în liln irilo r Furtuna şi ploile toren­
dispun de astfel de arme. Nu nor state, cercurile im p eria lis­ tră. ar exista baze de cerce­ pronunţă peniru asigurarea ca­ U Thant a avut. de aseme­ şi com andourile palestiniene. sale cu fa cto rii de răspundere ţiale care au căzut în u l­
există nici un m otiv plauzibil ta recurg la forţă şi la ame­ tă ri ştiin ţifice , de pregătire a d ru lu i caie să perm ită tu tu ro r nea. o întrevedere cu repre­ V izita m in istru lu i de interne at al econom iei americane, pre­ timele zile în Turcio au
şi va fi in exp lica bilă pentru ninţarea cu forţa, se amestecă cadrelor, de asistentă . şi coo­ s ia ic lo r doritoare să-şi expu­ zentantul perm anent la O.N.U. S iriei este apreciată ca una şedintele Franţei o insistat a­ provocat importante pa­
popoarele lu m ii orice tendinţă in tre b u rile interne ale alto r perare tehnica, care sa c o n tri­ nă punctul de vedere 4n pro­ al S.U A., Charles Yost. cu ca­ din acţiu nile reciproce m enite gube materiale in diver­
de a tem poriza negocierile pe state, declanşează aqresiuni buie la propăşirea economică blemele dezarm ării, să o poală re a discutat situaţia din O - să aplaneze disensiunile dintre supra necesităţii d e zvo ltă rii sele regiuni ale tării - n-
aceasta temă, do a eluda abor­ îm potriva unor popoare, pro­ şi cultu rală a popoarelor. face de la tribuna C om itetului. rie n lu l Apropia», în lum ina u l­ cele două părţi. schim bu rilo r com erciale în tre nun(â agenţia Anatolio.
darea lor frontală. singura in movează o po litică dc asupri­ „C rearea de zone denuclea- Totodată, o atenţie specială va tim e lo r incidente de la fro n ­ In acest sens, agenţia c ita ­ cele două ţări. Astfel, fluviul Gediz s-o
măsură să conducă la ornqre.se re şi dom inaţie colonială. rîzate în d ife rite părţi ale lu ­ trebui acordată creării co n d iţi­ tiera israeliano-ljbaneză. tă menţionează că Rabbah Ta- revărsat, înundînd mori
efective pe calea dezarm ării Există, de aceea, o teqălură m ii. in clusiv în regiunea Bal­ ilo r necesare pentru p a rticip a ­ ★ iv il a precizat că „în tre ve d e ­ suprafeţe agricole. In o­
D AM ASC 5
nucleare". strînsă In lre lupta pentru dez­ ca n ilo r". Crearea de zone denu- rea tu turo r p u te rilo r nucleare M in is tru l sirian (Agerpres). — rile avute la B eirut au fosl u­ raşul Konya, com unicaţii­
interne,
dc
In continuare, v o rb ito ru l a armare şi lupta pentru a b o li­ rlp a riza le în d ife rite reqiuni ia tra ta tive le de dezarmare. Rabbah Tasvil, şi-a încheiat v i- tile şi încununate de succes". le telefonice şi curentul
spus: O prirea în a rm ă rilo r con­ rea p o litic ii dc fo ită şi dom i­ ale lum ii, in so lită de angaja­ In partea finală a in te rve n ­ Viitorul guvern electric au fost întrerupte
venţionale. reducerea armamen­ naţie. a p ra cticilo r colonialiste m entul ferm al statelor nuclea­ ţiei. ambasadorul Ion Datcu a din cauza furtunii.
telor clasice şi a fo rţelo r a r­ şi nencolonialiste pe care ea re de a nu folosi armele ato­ exprim at convingerea p ro fu n ­ austriac va res­
mate se anunţă ca dom enii im ­ le alimentează, pentru elim ina­ mice îm potriva ţă rilo r p a rtic i­ dă a gu ve rn u lu i român că. in Drama din Pozzuoli DISPĂRUŢI FARA URMA
portante de negociere, care nu rea acestor anacronisme din pante prin acordarea unor ga­ ccluala etapă a lu cră rilo r Co­ pecta principiul CU 525 000 DE DOLARI
pot scăpa preocupărilor aces­ viata internaţională. ra n ţii adecvate dc respectare a m itetului. adoptarea unor mă­
A u to rită ţile italiene sini puse in
NAPOLI S (A ţe tp ie *)- - C upiin-
tei conferinţe. Practica a impus adevărul că K talulului de denuclearizare — suri menite să dea un puternic iâ de panică ţi de «»¡co unei a ­ mare încurcătură, intrueit nu au neutralităţii Trei bandiţi înarmaţi au
România a trib uie o mare im ­ o pace trainică nu poale fi a declarat reprezentantul ro ­ im puls tra ta tive lo r de dezar­ propiate caloslrole, p op u la ţia din p revăiut că va fi nevoie a ţa de f organizat Io Sydney o lo­
portanta re a liză rii unor măsuri obţinută d e iît prin aşezarea mân — constituie unul din fac­ mare pentru a păşi pc făgaşul Potzuoli a continuat în cutsul zilei curind de ajutoare a ţa de mari V IE N A 5 |Agerpres). — Bru­ vitură care este. se pare,
de dezarmare regională, con­ re la ţiilo r dintre slale pe p rin ­ to rii de consolidare a încrede­ »ulăpiun ilo r practice a deve­ de joi io p â ră ie o tco acest o»oţ. pentru a face fa ţă osodului popu­ no K reiskv. lid e ru l P artidului cea moi mare din istoria
pat
Camioane m ilita re nu
£ste o adevărată lugâ spre o ile lo ­
la ţie i.
vinsă fiin d de efectele lor p o ­ c ip iile de valoare şi aplicaţie r ii reciproce, a re la ţiilo r de bu­ nit o neccsilale ¡medială. El a curi necunoscute, un adevărat marş pălrundo pe s lră tile denivelate ale socialist din Austria, care a
universală ale dre ptului in te r­ nă vecinătate dintre statele si­ subliniat că este tim pul ca, in acestui gen de operaţii in
zitive a lît pe plan rcqîonal, cit a l disperării, preferabil m orţii fen­ o ra ju lu i, fiind nevoite să rămîna la fost însărcinat să formeze noul Australia : furtul sumei de
plenara C o m itetului, să se an-
şi pe planul însănătoşirii al- naţional — independenta şi, su­ tuate în reg iu nile respective, uajeze negocieri sistem atice ta care om eninţâ această lo c a lita ­ periferia o ceitu lo . C onfuiia în rin­ guvern după alegerile genera­ 525 000 de dolari. G ang­
te, scria corespondentul d in N apoli
dul p op u laţie i creţte pe ti ce tre­
mosferei internaţionale în qc- veranitatea naţională, egalita­ avind efo rie pozitive asupra i:u p riv ire la dezarmarea gene­ ol oge n ţie i France Prctse. ce. Toţi doresc să părăsească cit le dc dum inică, a precizat că sterii au atacat o dubă
neral. România cslc hotărîtă tea în drepturi, dreptul fiecă­ în tă ririi păcii şi secu rităţii in ­ rală, pentru realizarea unor P o n uo ll, care pinâ acum clteva mai curind posibil acest „p â m in t v iito ru l guvern austriac va care transporta banii -
să-şi aducă co n trib u ţia la ne ­ ru i popor de a-şi hotărî desti­ ternaţionale. uroqrese concrete in direcţia tile număro 70 000 de locuitori, este m iţcă to r". care se frămrntâ, geme respecta strict p rin cip iu l neu­ reprezentind salariile la o
sau se ridică. Joi dim ineaţa locui­
gocierea unor acorduri dc dez­ nele corespunzător vo in ţe i sale M ililîn d cu consecventă pen­ ulahorării P roiectului de tra ­ pe cale io se Iranslerm e intr-un o- to rii o raţu lu i au fost m artorii unui tra lită ţii, va prom ova o p o liti­
ro j mort. Zeci de com ercianţi si-au
arm are regională, inclusiv şi libere, fără nici un amestec din­ tru instaurarea unu» clim at să­ tat. inchls în ultim ele tile p răvă liile . nou fenomen — mareo a început să că europeană pozitivă şl va întreprindere din suburbii­
niai ales pe continentul euro­ afară, avantajul reciproc — a nătos. de destindere. înţelegere Este n adevărată dram a, a declarat „fia rb ă 0. Această situo(Î6 s-a da­ norm aliza re la ţiile cu toate le oraşului. că
torat vaporilor de sulf care te ri­
Politia a anunţat
Angelo G entile, prim arul adjunct al
pean. şi cooperare în tre statele din Se impune, pe de altă par­ oraşului. Industria pescuitului, prin- dică la suprofa|â din croterele sub­ statele.
căror riguroasă respectare in­ te. am eliorarea s tru c tu rii şi m arine. întreaga operaţie a durat
Delegatul tă rii noastre a e v i­ reaiunea qeoqrafică din ca-c m etodelor de lucru ale Com i­ cipo la romură economică, in afară K re isky a declarat că, în moi puţin de 30 de secun­
dc turism, este pe cale să dispară
denţiat deosebita însem nălaie cumbă tu tu ro r statelor şi faţă face parte. România a făcut cu­ tetului. astfel îneît sâ-i perm i­ ţi ea. Pescarii, care pinâ in pre- ceea ce priveşte eventuala de, ceea ce le-a permis
pe care o acordă România şi de toate statele. to n t au re iisto t acestei ca la m ită ţi, ROMA S (Agerpres). - Preşedin­ participare a AustTici ta in te ­ bandiţilor să dispară, deo­
noscutele sale propuneri — ce tă abordarea sim ultană a an­ au început să abandoneie ţi el por­ tele Ita lie i. Giuseppe Soragat, a bă­
sam blului de măsuri .din dome­ tul. O ra ţu l P o n uo ll reprexenta In grarea vest-europeană, v iito ru l camdată, fără urmă.
îşi păstrează actualitatea — lă rii să pună le d is p e tiţio a u to ri­ guvern va avea în vedere an­
niul dezarm ării, in acest con­ llo lîa a douo p io (6 a peştelui, du­ tă ţilo r din N apoli doua palate, a-
p rivin d transform area Balcani­ text delegaţia română s-a pro­ pă San Benedello del Tronte. Vase gajam entele de neutralitate, „FRUMOASA STEA“
încărcate cu p e ţle provenind din p arţin ln d statului. în vedereo c o tă ­
lor înl.r-o zonă de bună v e n - nunţai pentru constituirea u­ M areo A d rioticâ, Spania. Franţa iau rii sinistra ţilor din loca lita te a Pot- precum şi acordurile deja în ­ A DECEDAT
cheiate de tara sa. In aceeaşi
nătaic. litieră de. arme nuclea­ nor subcomitete, grupe dc lu ­ M areo Tirenîană erau deicârcole tu o li. Este vorba de „P o lo tiin o Bor­ ordine de idei. K re isky n-a
zilnic în portul e ro ţu lu i. bónica" ţi „P a lo tiin a M are".
ro. Sinlem ierni convinşi că cru. pe categorii de măsuri exclus continuarea hotărîtă a O ceremonie funerară
puţin obişnuită a avut loc
norm alizarea re la ţiilo r din tre clin dom eniul dezarm ării. negocierilor cu Piaţa comună.
în localitatea Glendoio
(statul California). A fost
ROMfiÑM‘1970 A d in c u rile m u rii au în g h i­ aproape 800 de oam eni şi-au înmormîntato Totzumbie
Dupea în vîrsto de 120 do
ţit m ie rc u ri un nou subm a­ p ie rd u t viaţa. D ezastrul cel ani, considerată drept ceo
moi bătrînâ persoană din
In reuniunea de dim ineaţă a rin . In tim p ce efectua, îm ­ m ai m are l-a co n s titu it m is­
Ie ri seară, la Lyon. in fala ultim ei zile a cam pionatului preună cu un avion de recu­ terioasa d is p a riţie in a p rilie Statele Unite. Dupeo — o
a peste f i500 de spectatori, o­ m ondial dc hochi'i pe gheată noaştere, un e xe rciţiu de re ­ /I dispărut un submarin 1963 a su b m a rin u lu i nuclear femeie de origine in d ia ­
chipa de handbal a României (grupa B) s-au dispui al două perare şi disim u la re , sub­ am erican „ Thresher" cu 129 nă - era supranumitei
a întrecut, naţionala Danemar­ partide. Echipa Iugoslaviei a m e rs ib ilu l „ E urţ/dicc" al fo r­ oam eni la bord. In zona în '.frumoasa stea" şi pretin­
cei. calificîndu-se in linala învins cu scorul de 8-2 sclec- ţe lo r navale franceze s-a care şi-a găsit s firş itu l „ Eu- dea că s-a născut la 26
cam pionatului m ondial. Scorul tionaia Japoniei, iar reprozon- p ie rd u t în im ensitatea M cd i- Pe de a lta parte, laboratoa­ tate cu o rezervă de aer su­ de subm arin. CU priveşte po­ rydice", a d isp ă ru t in 1952 iulie 1849 la Long Pine în
partidei. 18-12 (la pauză 9-iS). la tiva S.U.A. a întrecu t cu 12*.t teranei. De îndată ce le gătu­ rele de detectare a fenom e­ fic ie n tă pe ntru 100 ore. Dar, s ib ilita te a u n u i sabotaj, ea su b m a rin u l francez „S y l)i//e " California.
arată clar superioritatea echi­ form aţia E lveţiei. ra cu s u b m a rin u l a fost p ie r­ nelor geofizice au înreg istrat o asemenea e ve n tu a lita te fe ­ este com plet exclusă dc co­ cu 51 oam eni la bord., to t in
pei române, care. de-a lungul Tn ultim ele două partide dis­ d u tă , p a tru nave de escortă, o puternică explozie subm a­ ric ită este exclusă. C h iar m andam entul fo rţe lo r nava­ tim p u l unui. e x e rc iţiu de re ­ AUTOMOBIL CARE NU
în tre g u lu i meci. s-a com portat putate. s-au înregistrat urm ă- un vas specializat, şase d ra ­ rin ă, pe care au c o n firm a t-o dacă explozia nu a distru s le franceze. Se ream inteşte pera) Şase a»f. m ai tîrz iu , un POLUEAZĂ ATMOSFERA
rem arcabil, dcm nnstrînd ca li­ ‘oarele rezultate: R. I\ a G er­ şi seism ografele. com plet su b m a rin u l, el tre ­ că ea:erc7ţ!u/ ia care p a rti­ a lt sub m arin francez — „Aii -
tăţi tehnice Si tactice deosebi­ m anici — N orvegia 3-0; Româ­ ge de coastă, două nave de La bordul, su b m a rin u lu i sc buie să se f i lăsat, în orice. , cipa „ E urţjd ice" tl cerea să nerve" — d in aceeaşi clasă Societatea „M obil O ii",
te şi o mare voinţă de a in ­ p a tru la re, tre i subm arine şi a fla u 5(i dc o fiţe ri şi m a rin a ri caz, pe fun d. şi in zona acci­ execute în ă lţă ri bruşte şi crj-
nia — Bulgaria (3-2. două avioane de recunoaş­ cu ..E urydîce” , se scufunda uno din cele mai mari
' vinge. francezi, precum şi. un o fiţe r d e n tu lu i a d în cim ile m ă rit b o rîri în pica). Un sistem
O tere au p o rn ii spre zona in cu 52 oam eni la. bord. Se companii petroliere din
Dacă în prim ele 20 de m inu­ lată clasam entul final «I care sc presupunea că s-o pakistanez care efectua un măsoară peste 2 000 m etri, autom at redresa su b m e rsib i­ ream inteşte că p e n tru a a d u ­ Statele Unite, o prezentat
te jocul a losl ech ilibra i. în cam pionatului m ondial de ho- produs accidentul. stagiu de pregătire in legă­ presiunea fiin d prea mare lu l atu nci cind el atingea ce un om agiu m e m b rilo r e­ miercuri la Philadelphia
ultim a parte a reprizei I *i in “ hei pe qheată (qrupa U) des­ tură cu proiectata liv ra re pentru capacitatea lu i de re­ o adincim e nepermisă. O ip o ­ c h ip a ju lu i p ie riţi cu ocazia un prototip de automobil,
repriza a ll-a rom ânii s-au făşurat la Bucureşti : I. S.U.A. Spre prinz, la suprafaţa către m arina Pakistanului, o zistenţă. teză ar f i că acest sistem acestei catastrofe, ge neralul core nu produce nici un
impus autoritar, ronducînd la -- M puncte; 2. R. F. a G i-rm a- m ă rii au a p ăru t diverse n- unor nave de acest tip . Da­ S p e cia liştii se întreabă a­ s-ar fi dereglat lăsind vasul dc G aulle, care era pe atunci, fel de poluore a atm o­
un moment dat cu o diferenţă eiei — 12 puncte; 3. N orvegia bicctc :p o pală m arc de pe­ ră, p rin tr-u n m iracol, in sta ­ supra cauzelor care a r ţi pu în voia g ra vii a ţi ei. preşedinte a l R e p u b licii sferei.
de 8 golu ri. Trebuie notat lo ­ ■— 8 puncte; 4. Iugoslavia - tro l. Cercetate cu atenţie, o- la ţiile izolatoare sînt fnc.7 lu t provoca accidentul. A u ­ „ E urydîce" este a l 13-lea Franceze, s-a îm barca t la Maşina este echipată cu
tuşi că riposta danezilor a fost 7 puncte; 5. Japonia — 7 pune * biectclc s-au dovedit a fi de intacte, e ch ip a ju l a r putea to rită ţile navale franceze au sub m ersib il care dispare în b o rd u l s u b m a rin u lu i „E u ry - un convertizor catalitic şi
dirză tot lim pid m eciului. Deşi 1-Tî; 6. Elveţia — 4 plinele; 7. la b o rd u l su b m a rin u lu i. A pa­ su p ra vie ţu i piuă d u m in ică la interogat loate vasele care. fu n d u rile ' n ă rilo r şi oceane­ dice" şi a p a r tic ip i la o alte instrumente de con­
au cedat in lin a l la o diferenţă România — 4 puncte; 8. B ul­ riţia lo r la suprafaţă o ofe rit navigaţi în zona respectivă lo r de la s firş itu l celui dc-a l croazieră de adincim e. trol al poluării.
confortabilă peniru echipa garia — 0 puncte. un in d ic iu aproape sigur că ora 13.(U) G M T, sub m ersib i­ pe n iru a afla dacă nu cum va doilea război m on dial. In ce­
României (6 goluri), danezii U ltim ele două echipe clasa­ s u b m a rin u l s-a scufundat lele de acest gen fiin d do­ v re u n u l d in tre ele s-a lo v it le 12 catastrofe precedente, N. R.
au co n slitu il un pa rlcn cr «Ic te au retrogradat in grupa C
tnlrecerc d ific il şi am biţios. o cam pionatului m ondial.
Redacţia şi administraţia ziarului ; Deva, sir. Dr. Petru Groza, nr, 35. Telefoane : 12317 >i 11275. Tiparul z întreprinderea poligrafică Deva.