Page 21 - Drumul_socialismului_1970_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VĂ! SECVENŢE INTERNATIONALE

I formulă pentru perpetuarea răz­

PAGINA A IV-A
H Politica de vietnaraizare — o

boiului din Vietnam
\
§ Neproliferarea armelor nucle­

are — o nouă etapă pe calea

dezarmării

^ Reuniunea Consiliului Ministe­

I rial al Pieţei comune

ANUL XXII. Nr. 4718 SÎMBÀTÂ 7 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI * %
/ / „ „ M it r t t ir r t t ir t ir t t t t t t it H it t lif t t t t lif t t t t / t in t it t t n t f t H in im N r N t i».

A 25-A [ IA li MARTIE m ili

Cuvintarea tovarăşului Grandioasa manifestaţie

a oamenilor muncii
NICOLAE CEAUŞESCU din Capitală

6 Mortie 1970. întreaga ţorâ Mareo piaţă freamătă. Co
Si ¡maţi tovarăşi sl prieteni, lare, 23 A ugust constituia doar A tingerea acestor obiective bricau pentru aprovizionarea tru prim a dată, dobîndeau e- Nu o dată, în cursul acelor a sărbătorit împlinirea unui de atiteo ori în anii morilor
cetăţeni ai R epublicii Socialiste începutul luptei pentru înfăp­ făcea necesară — ca o sarci­ fro n tu lu i, pe asigurarea trans­ galltatea in drepturi, erau che­ luni, prefecţii şi prim arii au sfert de veac de Io memora­ victorii ole poporului, creator
RomAnia. tuirea unor adînci prefaceri nă im ediată — reorganizarea po rtu lu i spre front, cît şi a mate să-şi afirm e interesele şl fost folo siţi de reacţiune îm ­ bila zi de 6 M artie 1945, care al propriului său destin, ma­
sociale care să lichideze de­ p a rtid u lu i şi a a c tiv ită ţii sale transportului necesar desfăşu­ aspiraţiile, să participe la via ­ po triva fo rţe lo r dem ocratice,
Inlrcq u! noslru popor aniver- îndeosebi pentru a îm piedica a marcot instaurarea guver­ sele populare sini în Piaţa
..«■'0/3 as13 /i îm plinirea unui pă­ fin itiv vechile stări de lu c ru ri în noile con di|ii legale. încă ră rii norm ale a producţiei In­ ta social-politică a ţă rii. Fe­ nului dem ocrallc-revoluţionar Palatului ; ou venit muncito­
şi să ducă la făurirea unei noi în prim ele zile după 23 A u ­ dustriale şi a aprovizion ării m eile au adus un aport deose­ înfăptuirea reform ei agrare.
trar de veac de la instaurarea prezidat de dr Petru Groza. rii. inginerii, tehnicienii, uce­
De aceea, p a rlid u l a pus la o r­
prim ulu i guvern re vo lu ţio n a r- o rîn d u iri sociale, orinduirea gust, activu l de partid dinafa­ populaţiei. bit de preţios la luptele p o liti­ dinea zilei izgonirea p rim a rilo r Moment hotăritor ol procesu­ nicii morilor uzine bucureş-
om nocialic al României — e- socialistă. ră şi cel eliberat din Închisori In scopul asigurării capaci­ ce desfăşurate în aceaslă peri­ şi pre fe cţilo r reacţionari şi in ­ lui de profunde transformări tene ; sînt aici oameni de
venimcnl. caro a marcat o nouă O dovadă elocventă a schim ­ şi lagăre şi-a u n it forţele şi tă ţii de luptă a u n ită ţilo r m ili­ oadă, au jucat un rol activ în stalarea în fruntea acestor in ­ revoluţionare declanşat de in ­ ştiinţă şi' cultură, funcţiona«!
clapă în procesul re vo lu ţio n a r bării rapide a ra p o rtu lu i de a V e cu t la organizarea p a rti­ tare, la recomandarea p a rtidu­ cucerirea re ve n d ică rilo r dem o­ s titu ţii de stat a reprezentan­ surecţia armată din august m ilitari, studenţi, elevi, membri
din patria noastră. G uvernul forte pe arena p o litică a ţă­ dului. In septem brie erau deja lui, Uniunea T in e re tu lu i Co­ cratice, în înirînqerea greută­ ţilo r fo rţe lo r dem ocratice. Cei 1944, victoria obţinută de ma­ ai gărzilor potriotice, locuitori
instaurat la 0 M artie 1945 sub rii o constituie faptul că, în constituite toate organizaţiile m unist a organizat trim iterea ţilo r m ari în care 6e zhălea mai m u lti îşi ream intesc de a­ sele muncitoare conduse de ai Copitalei core. după un a-
preşedinţia dr. Petru Groza re­ numai cîteva luni, datorită judeţene de partid şi se tre ­ de vo lu n ta ri pe front. Peste ţara. saltul asupra p re fe ctu rilo r şi Partidul Comunist Român la 6 bicei devenit tradiţional, ma­
prezenta tortele sociale şi po- luptei revo lu ţiona re a clasei cuse la constituirea organiza­ 1 500 de a ctivişti ai U.T.C. au A vîn d o b ie ctivu l strategic p rim ă riilo r — unul din cap ito­ Mortie 1945 a deschis larg nifestează aici pentru partid,
Iîiii c r ele mai înaintate ale so­ m uncitoare şi a celorlalte fo r­ ţiilo r de partid în în tre p rin ­ plecat volun ta ri, îm preună cu sta b ilit cu claritate, p a rlid u l lele cele mai im presionante a­ drumul marilor prefaceri eco­ pentru conducătorii lui, pentru
rin !,iţii noastre din acea vre ­ te democratice, a presiunii e­ deri, in s titu ţii şi la sate. M u n ­ m ii şi m ii de tin e ri în acea pe­ nostru a acordat o atenţie deo­ nomice, sociale şi politice in
xercitate de masele populare, ca de organizare a p a rtid u lu i sebită a c tiv ită ţii în rîn d u l ar­ le m arilor bătălii po litice duse marile izbînzi ole noţiunii ro­
me! pentru prim a dală în rioadă in războiul antifascist ; în acea perioadă. Este ştiut că ţara noastră, drumul făuririi mâne. In aceloşi loc unde. cu
România clasa m uncitoare şi în România au fost în lă tu ra ­ a fost îm ple tită cu o largă ac­ în acelaşi timp. sute de m ii de matei. atît în rîndul trupei, cit încercarea re a ctiu n ii de a fo­ societăţii socialiste. întregul un sfert de veac in urmă, po­
ţărănim ea aveau ro lu l ho lă rî- te tre i guverne cu m ajoritate tiv ita te po litică de masă, cu tin e ri luptau ca ostaşi in u n i­ şl al o fiţe rilo r şi generalilor. losi armata îm potriva maselor popor, angajat ferm în opera porul a plătit tributul suprem
lor în conducerea ţării. reacţionară; forţele re v o lu ţio ­ puternice- acţiuni şi m ari de­ tă ţile arm atei române. Prezen­ Acest lucru era cu atît mai ne­ de edificare socialistă a- p a ­
V icto ria istorică de Io 6 M a r- nare cucereau noi şi noi pozi­ m onstraţii desfăşurate in ţară ţa v o lu n ta rilo r pe front, in clu ­ cesar cu cit reactiunea, m onar­ populare a eşuat, m ilita rii tre- triei, omagiază astăzi victo­ al sîngelui, unde gloanţele
ţii politice, exe rcilîn d o in - la care participau oameni ai hia, în scopul re a liză rii planu­ cînd de partea poporului. Plnă reactiunii ou curmat vieţi de
l io a tost rezultatul luptelor siv dintre m em bri ai C om ite­ ria de Io 6 M ortie 1945, pe cei
rîu rire tot mai puternică asu­ m uncii de toate categoriile. A ­ rilo r lor, îşi mai puneau spe­ la începutul lu n ii martie, în luptători. ostăzi. cetăţenii-
revoluţionare ale maselor larc|i tu lu i Central al U niun ii T in e ­ 52 de judeţe, din totalul de core au înfăptuit-o.
populare, desfăşurate sub con­ pra în tre g ii vie ţi sociale. ceasta a dus la sporirea pu te r­ re tu lu i Com unist — din rându­ ranţe în unele cadre m ilitare. României socialiste, reinemo-
ducerea P artidului Com unist In lu n ile care au urm at du­ nică a in flue ntei p a rtid u lu i în rile cărora a făcut parte şi tî- După cum se şt ie însă. speran­ 58. fuseseră instalaţi prefecţi si Acest eveniment istoric şi rînd drumul morilor bătălii, îşi
prim ari din rîndu l fo rţe lo r de­
Romnn, pcniru lichidarea ve­ pă 23 August, situaţia econo­ popor şi la creşterea rapidă a nărul erou Constantin Codea- ţele re a cţiu n ii s-au dovedit 1- m ocratice. Peste capul gu ver­ generator de istorie permite salută conducătorii. Vibrează,
chii puteri burghezo-m oşiereşti mică a ţă rii era deosebit de num ărului m em brilor săi ; în nu — a co n trib u it la ridicarea lu zo rii ţ cea mai mare parte a nu lu i Rădeseu, masale popu­ o retrospectivă o drumului stră­ in cea mai frumoasă zi de pri­
şi făurirea unei noi o rîn d u iri grea. D atorită ja fu lu i h itle rist m artie 1945 pa rtidu l număra s p iritu lu i de luptă al armatei o fiţe rilo r şi generalilor s-a ală­ lare, sub conducerea p a rtid u ­ bătut de poporul nostru, sub măvară a acestui an. scălda­
sociale. A sl le i. constituirea gu­ şi războiului, producţia indus­ 35 800 membri. noastre. turat fo rţelo r dem ocratice, a u r­ lu i com unist, au pus astfel stă- conducerea partidului comu te de soarele generos al am ie­
vern ului Groza nu a reprezen­ tria lă era de numai 50 la sută In acelaşi timp, s a trecut la A vîn d În vedere că u n ii fa­ mat po litica P artidului Com u­ p in ire pe p rim ă rii şi prefecturi. nist, pentru înlăturoreo domi- zii, mori drapele tricolore şi
tat o simplă schim bare de gu­ fată de cea realizată în 1933; organizarea a ctivită ţii- sindica­ brican ţi părăsiseră în tre p rin ­ nist Român. M e rită m enţionată In aceste con diţii, în tară se noţiei politice a claselor ex- roşii, poncarle pe core sînt în­
vern. ci o schimbare a însuşi tra n sp o rtu rile erau dezorgani­ telo r unice, a U. T. C’., a derile, iar a lţii se dedau la ac­ in acest sens scrisoarea adre­ crease o situaţie ce nu mai pu­ ploolotoare şi făurirea socie­ scrise cuvinte de salut în cin ­
regim ului p o litic din tara noas- zate. Situaţia în agricu ltură e­ F rontu lui P lugarilor, a U n i­ ţiu n i de sabotaj. pa rtidu l a sată regelui după represiu­ tea dăinui. G uvernul era do­ tăţii socialiste pe pămintul stea morii sărbători, a g lorio­
Iră: instaurarea p u terii revo- ra şi mai grea: din lipsă de unii P atriotice, a o rg an izaţiilor luat măsuri pentru organizarea nea din 24 februarie 1945, m inat de reacţiune: îm preună României El marchează mo­ sului nostru partid comunist, a
liition ar-d qin ocra lice a m unci­ seminle, unelte şi braţe de de femei, de m ici meseriaşi, com itetelor de- întrep rind ere - :n ¿Irup de o fiţe ri su­ cu m onarhia, aceasta Se pregă­ mentul cind, pentru primo da ­ conducătorului său iubit, to ­
to rilo r şi ţărânllor. O dată cu muncă, lu cră rile de toamnă şi a U niunii Populare M aghiare, ro lu l acestora era acela de a ri în frunte cu qencra- tea să treacă la represiuni îm ­ tă în zbuciumata existenţă a varăşul Nicolae Ceauşescu.
formarea gu vernului Groza, de prim ăvară nu se puteau e- a organizaţiei preoţilor deino* asigura continuarea producţiei MijC. V asiliu Răşcanu, file Cre- p o triva fo rţelo r dem ocratice. acestei noţiuni, poporul mun­ Răsună acordurile em oţionan­
România a păşii, pe calea unor xecula. N ive lu l scăzut al pro­ eraţi şi a ,altor organizaţii de­ Si de a exercita co n tro lu l asu­ ţulescu, Constantin Popescu, In acelaşi timp, la oraşe şi sa­ citor o devenit, co rezultot ol te ole cîntecelor patriotice şi
profunde transform ări revo lu - ducţiei din in du sirie şi a g ri­ m ocratice. In prim ăvara anului pra ca p ita liştilo r. In tr-u n tim p D um itru Dămăceanu, Radu Ru- te, în în tre p rin d e ri si in s titu ţii unor lupte dîrze şi îndelunga­
tionar-denm cralice care au cu­ cultu ră afecta grav a p rovizio­ 1945. sindicalele din ţara noas­ scurt, au fost create peste 500 şescu şl a lţii, care s-au rid ica t situaţia era alta. în tre p rin d e ri­ te, prin proprio sa capacitate revoluţionare, reluate de mii
şi mii de glasuri.
prins înlreaga viată econom i­ narea populaţiei cu produse a- tră cuprindeau peste 710 000 de com itete m uncitoreşti de în ­ îm potriva p o litic ii gu vern ulu i le se aflau în mina com itete­ revoluţionară şi combativitate
că şi socială a tării. gro-alim enlare, îm brăcăm inte de membri, organizaţiile U­ treprindere. Cu toată îm p o tri­ Rădeseu, cerînd instaurarea u­ lo r m uncitoreşti, satele în mâi­ - odînc înrădăcinate in tradi­ Ca un singur om, cei peste
Pentru a înţelege mai bine şi altele. La aceste greutăţi n iu n ii T in e re tu lu i Com unist virea guvernelor din acea pe­ nul guvern dem ocratic. „De­ nile com itetelor ţărăneşti, p ri­ ţii glorioase seculore - deschi­ o sută de mii de cetăţeni a-
sensul evenim entelor de acum trebuie adăugate sabotajul ş! — aproape 63 000 de membri. rioadă, practic, la sfârşitul a­ clarăm că nc desolidarizăm de m ă riile şi pre fe cturile in slă- zător de căi in făurirea viito­ floţi în piaţă izbucnesc in uro-
de ani csle necesar să rea- specula. M u lţi din cei prezenţi F rontul P lugarilor — aproape nu lu i 1944, toate în tre p rin d e ri­ acţiunea şi dc de cla ra ţiile ge­ pinirea fo rţe lo r dem ocratice. rului, stăpînul vieţii sole.
nÂiniim îm p re ju ră rile interne la această adunare îşi ream in­ un m ilion, Uniunea Populară le se aflau în m îid ile com ite­ neralulu i N icolae Rădeseu. In tară, în fapt, puterea trecu­ In Capitolo ţării, im portan­ le ; în faţa sediului Comite-
şi externe în Lore s-a desfăşu­ tesc în ce situaţie com plicată M aghiară — peste 255 000, A ­ telor m uncitoreşti. Putem spur considerîndu-le pe amîndouă se in in iin ile maselor popu­ tul oct de Io 6 Mortie 1945
rat lupta pentru instaurarea se găsea tara noastră la sfâr­ părarea P atriotică — aproape ne că activitatea com itetelor dăunătoare intereselor armatul lare conduse dc P artidul Co­ o fost sărbătorit vineri Io a ­
puterii populare. După cum se şitu l anului 1944 şi începutul 73 000, org an izaţiile m icilor de întreprindere a avut un ro l şi ale ţă r ii” — se arăta în a- miază in codrul unei mori a ­ ICONTINUAAt IN PAO. • « o|
ştie înfăptuirea actului istoric anului 1945. meseriaşi — peste 142 000 de h o tă rito r în asigurarea co n ti­ ceaslă scrisoare în care era m unist Român. dunări populare.
In aceste îm p re ju ră ri, p a rti­
de la 23 August 1944 a dus Consider necesar să m enţio­ membri. Practic, nu au rămas nuării procesului de producţie condamnată în term enii c^t dul a apreciat că sînt create
la răsturnarea d ic ta tu rii m ilita - nez şi cu acest p rile j că în ­ categorii sociale interesate în în în trep rind eri, În îm piedica­ mai h o tă rîţi încercarea gu ver­ co n d iţiile pcn iru izgonirea gu­
ro-lasriste, la ieşirea României făptuirea cu succes a insurec­ dezvoltarea progresistă a ţării, rea a cţiu n ilo r de dezorganiza­ nu lu i Rădeseu de a folosi a r­ ve rn u lu i Rădeseu, pentru in ­
din războiul în care fusese a- ţie i armate a fost posibilă şl forţe dem ocratice care să nu re şi de sabotaj organizate de- mata pentru înăbuşirea luptei staurarea unui guvern demo­
runcală de reactiunea fascistă datorită îm p re ju ră rilo r Inter­ acţioneze in strinsă colabora­ reactlunea capitalistă. In ace­ maselor populare. Această ac­ cratic care să corespundă noii A d u n a r e a f e s t i v a
— alături de Germ ania hitle* nationale favorabile. Am în re cu P arlidul Com unist Ro­ laşi tim p com itetele m uncito­ ţiune a avut un larg ecou in s itu a ţii politice, In cursul lu ­
ristă — îm potriva U n iun ii So­ vedere, in prim ul rînd, v ic to ­ mân, în activitatea po litică din reşti de întrep rind ere au avut rîn d u rite solda ţilor şi o fiţe ri­ n ii februarie, au avut loc în '
vietice. Insurecţia armată din riile strălucite ale armatei so­ perioada aceea. o deosebită im portanţă p o lilî- lor, care. reiuzînd să execute întreaga tară m ari m anifesta­ d i n D e v a
august 1944 a p u lu l fi înfăp- vie lice — care a dus greul O atenţie deosebită a fost a­ că, ele reprezentînd în fapt o ordinele lu i Rădeseu, s-au soli­ ţii populare — la care au p a r­
m ilă da lo rită u n iri) clasei m un­ războiului — precum şi ale cordată în tă ririi F rontu lui Unic formă de m anifestare a pu te rii darizat cu poporul, au luat ticip a t m ilioane de cetăţeni M u n icip iu l de reşedinţă a: pentru prim a dală în România
citoare si a tu tu ro r fo rţe lo r celorlalte armate din coaliţia M uncitoresc, d e zvoltă rii cola­ clasei muncitoare. parte activă la m arile acţiuni din toate categoriile sociale — ju d e ţu lu i a cunoscut ieri at­ un guvern de largă concen­
dem ocratice Şi patriotice. In antifascistă. A lă tu rîndu -se coa­ bo rării dintre Parlidul Com u­ desfăşurate *de masele popu­ mosfera sărbătorească pe care trare dem ocratică, în frunte cu
plecarea
g u vern u­
cerînd
desfăşurarea acestor evenim en­ liţie i a n tihitleriste, România nist şi P artidul Social De­ După cum se ştie, guvernele lare pentru cucerirea puterii. lu i Rădeseu. încercând cu o conferă aniversarea e ve n i­ dr. Petru Groza, mare p a triot
te istorice, P artidul Com unist s-a angajat cu toate forţele mocrat. Trebuie subliniat că Sănălescu şi Rădeseu, cît şi Doresc să m enţionez cu a­ disperare să îm piedice des­ m entelor m em orabile din is­ şi em inent om de stat.
Român şi-a înd eplinit cu cinste sole în războiul antifascist. I­ înfăptuirea u n ită ţii de acţiune partidele naţional-ţărănesc şi cest p rile j rolul im portant ju ­ toria patriei. E venim entul se înscrie in
misiunea de a organiza şî con­ m ediat după 23 August arm a­ a clasei m uncitoare a avut o na tion al-libe ral se opuneau cu cat în cadrul fo rţelo r arm ale făşurarea procesului re vo ­ Adunarea festivă care a a­ m arile transform ări şi prefa­
duce lupla în tre g u lu i nostru ta română, alături de A rm a­ însemnătate deosebită, aş p u ­ înverşunare reform ei agrare; în acea perioadă de d iv iz iile luţionar, reactiunea căuta vut loc în sala „A rta " din De­ ceri ale perioadei inaugurate
popor pentru o viată mai bu­ ta Roşie, s-a angajat- — cu tea spune holărîtoare, pentru prin tre argum entele aduse de „T udor V la dim irescu“ şi „Ho- ieşirea în soluţia extrem ă — va — expresie a căldurosului de victo ria insurecţiei arm a­
nă, pentru socialism. un efectiv de peste o jum ă­ desfăşurat ea cu succes a lu pte­ acestea îm potriva reform ei era ria, Cloşca şi Crişan", precum războiul c iv il. In tr-o şedinţă a omagiu pe care oam enii m un­ te. de la 23 August 1944, în
C o nsiliu lui de M in iş tri, care a
şi acela că îm părţirea pămîn-
Insurecţia din 1944 a avut tate de m ilion de ostaşi — în lor dem ocratice şi re vo lu ţio n a ­ tu lu i moşieresc la ţărani nu se şi de aparatul de educaţie din avut loc la jum ătatea lu n ii fe­ cii de pe m eleagurile luinedo- care clasa m uncitoare, in fru n ­
raracLerul unei re v o lu ţii de­ grele lupte pentru eliberarea re din ţara noastră. poale face decît după te rm i­ armată. în rîndu l căruia şi-au bruarie, generalul Rădeseu de­ rene îl aduc-- îm p lin irii unui te cu pa rtidu l ci m a rxist-le n i­
m ocratice şi antifasciste: ea d e fin itivă a patriei, pentru e­ Partidul a acordat totodată o narea războiului. Partidul co­ desfăşurat activitatea o serie clara că se va opune cu toa­ sfert de veac de la acea ne­ nist. a avut ro lu l ho tă rito r.
nu a afectat Insă baza econo- liberarea Ungariei şî Ceho­ mare alentie organizării ţără­ munist a lansat lozinca expro­ de a ctivişti ve n iţi din em igra­ te pu terile presiunii populare uitată zi de 6 M artie 1945, des­ Este m eritu l p a rtid u lu i com u­
m ico-socială a reg im ului bu r- slovaciei, pentru înfrângerea n im ii m uncitoare ; in acest p rie rii im ediate a moşiei im ii şi ţie şi a lţi tovarăşi trim işi de şi, dacă va fi nevoie, va de­ chizătoare a adâncilor prefa­ nist de a fi u n it în ju ru l său
ghczo-m oşiercsc. După cum es­ d e fin itivă a Germ aniei h itle - scop, în toamna anului 1944 îm p ă rţirii păm ânturilor, fără partid să lucreze în acest do­ clanşa războiul c iv il, oricare ceri de mai târziu — a fost toate forţele patriotice an tifas­
te cunoscut, în gu vern ul in ­ riste. Situaţia impunea să se F rontul P lugarilor — care ac­ plată, ţă ran ilor fără pămînt sau meniu. va fi rezultatul. precedată de numeroase ac­ ciste, sub lozinci m obilizatoa­
staurat la 23 August, cît şi acţioneze cu toată ferm itatea tivase plnă atunci numai în cî­ cu pămînt puţin In acest scop, Ţinînd seama de com plexi­ P unclul culm inant al acţiu­ ţiu n i consacrate evenim ente­ re. care conţineau un mesaj
în celelalte două guverne ce îm potriva re a ctiu n ii interne, teva ju de le — a devenit orga­ la sale s-a trecut la organiza­ tatea şi caracterul ascuţit al n ilo r populare îm potriva gu­ lor revoluţionare din anii 1944 nobil, o chemare inllă căra tă
au urm at plnă la 6 M artie, astfel îneît armata să participe nizaţia unică e ţărănim ii m un­ rea com itetelor ţărăneşti. Zeci luptei de clasă ce se desfăşura ve rn u lu i Rădeseu l-a co n stitu it — 1945, care au culm inat cu la lupta pentru cucerirea pu ­
burghezia şi moşierîmea d e ţi­ cu toate forţele la războiul citoare din România. de m ii de membri şi a ctivişti in întreaga ţară, partidul a a­ m anifestaţia populară din Ca­ instaurarea p rim ulu i guvern te rii şi pentru deschiderea d ru ­
neau p o zijii preponderente. Cu antifascist, să nu slăbească cu Preocupîndu-se de unirea de partid, de m u n cito ri fără de cordal o atenţie deosebită pitală. de la 24 februarie, la revo lu ţiona r - dem ocratic din m ului spre construcţia socia­
s p rijin u l activ a) partidelor cla ­ nlm îc e fo rtu l tă rii noastre la iu lu ro r fo rţelo r dem ocratice şi partid au lost trim işi la sate îna rm ă rii maselor populare. In care au luat parte sule de m ii România. lism ulu i în România. Desigur,
selor exploatatoare — P arti­ zdrobirea d e fin itiv ă a fascis­ pa triotice în e fo rtu l pentru re­ pentru a ajuta ţărănim ea să se acest scop. gărzile patriotice şi de cetăţeni. Nesocotind voinţa La adunarea festivă au luat lupta nu a fost uşoară. dar
dul N ational Liberal şi P arti­ m ului, la obţinerea victo rie i fi­ zolvarea m arilor probleme care organizeze, să treacă la înfăp­ u n ită ţile de parlizani. care au poporului, reactiunea, grupată parte tovarăşii : loachlm Moqa, conducerea fermă, modul în ­
dul N ational Ţărănesc — pre­ nale. avut un rol însemnai în înfăp­ ţelept de a soluţiona fiecare
stăteau in acea perioadă în tuirea reform ei agrare Pînă la în ju ru l lu i Rădeseu şi a pa­ membru al C.C. al P.C.R., prim -
cum şi al m onarhiei, aceste Un factor extern po zitiv îl începutul lu i m artie 1945, a­ tuirea insurecţiei de la 23 A u ­ latu lu i, a trecut la represiune, secrelar al C o m itetului ju d e ­ problem ă m ajoră, pe lin ie po­
guverne au făcut to tu l pen­ constituia în aceaslă perioadă fata tă rii noastre, partidul co­ cest act revo lu ţiona r de Im­ gust, nu numai că nu au fost deschizând focul îm potriva ma­ ţean Hunedoara al P.C.R., pre­ litică , economică şi socială, au
tru a îm piedica lupta maselor a vîn tu l revo lu ţiona r declanşat m unist ‘a dezvoltat legături şi dezarmate, aşa cum cereau gu­
cu alte partide politice, in clu - portanţă istorică era practic n ife stanţilor. Au fost ucişi în şedintele C om itetului executiv asigurat de fiecare dată suc­
largi populare, a fo rţe lo r de- in tr-o serie de ţă ri din Euro- înfăptuit. U lterior, legea re fo r­ vernele reacţionare, ci, dim po­ Piaţa Palatului zeci de cetă­ al C o nsiliu lui popular ju d e ­ cesul.
m ocral.ice-revoluţionare ; ele Da. intensificarea luptei popoa­ , lai grupările de stingă din trivă. au fost reorganizate şi
cadru! P artidului N ational Ţă­ mei agrare nu a făcut decît să ţeni. M u lţi a lţii au fost ră n iţi. ţean, Davtd Lazăr, A ron Evocînd principalele ob ie cti­
urmăreau m enţinerea şi conso­ relor, care, în perspectiva a­ consfinţească realitatea creată întărite. Evenim entele au ară­ A m en in ţă rile lu i Rădeseu cu Colcer, secretari ai C om itetu­ ve care se puneau după insu­
lidarea regim ului burghezo- propiatei in irîn q c ri a Germ a­ rănesc şi P artidului N a­ în focul luptei de clasă. Totoda­ tat că pa rtidu l a procedat just dezlănţuirea războiului c iv il şi lu i judeţean Hunedoara al recţia armată de la 23 A u ­
niosiercsc şi a dom inaţiei cer­ niei hitleriste , m ilitau pentru tional Liberal. Această po­ orqanizînd în acele con diţii u- gust 1944, uriaşa muncă orga­
litic ă de largă colaborare cu tă, avînd în vedere că trebu­ atacul sîngeros de la 24 fe­ P.C.R., V lchente Bălan, prim -
tu rilo r im perialiste de peste transform ări democratice, pro­ iau începute lu cră rile agricole nită ţî înarm ate de lu p tă ale bruarie nu numai că nu au in ­ vicepreşedinte al C o m itetului nizatorică şi po litică desfăşu­
holare. gresiste în ţările lor, pentru toate forţele interesate în dez­ de prim ăvară, m ii de echipa clasei m uncitoare. Cu atît. mai tim idat masele populare, ci, executiv al C o nsiliu lui popu­ rată de P artidul Com unist Ro­
In toată aceaslă perioadă, instaurarea unor regim uri po­ voltarea dem ocratică şi progre­ m uncitoreşti au venit în a ju to ­ justă a fost această măsură cu dim potrivă, au făcut să creas­ lar judeţean. mân după ieşirea sa din ile ­
're M iu n c a s-a opus cu în ve r­ litic e care să nu mai facă po­ sistă a României şi-a găsit ex­ ru l ţărănim ii, asiqurînd repa­ cit reactiunea a încercai să o r­ că şi mai m ult hotărârea lo r A u participat, de ase­ galitate, tovarăşul îoachim
şunare o ricăror reform e în ­ sibilă reapariţia p e rico lu lu i presie in formarea F ro n tu lu i rarea uneltelor In lupta co­ ganizeze form aţii param ilitare, de luptă pentru impunerea u­ menea, membri şi membri Moqa a arătat :
dreptai c spre satisfacerea re­ fascist, pentru prom ovarea u­ N ational Democrat la 12 oc­ mună îm potriva reactiunii, a alcătuit aşa-ziscle „gărzi Ma* nui guvern popular. In zilele supleanţi ai b iro u lu i C o­ La chemarea P.C.ft: şi sub
ven dicărilor maselor şi spre nei p o litic i de pare Şi colabo­ tom brie 1944. Proiectul de plat­ pentru p ă n în t şi pcniru dez­ n iu “ , care. îndeosebi în T ra n ­ rare au urm at evenim entelor m ite tu lu i judeţean de partid, conducerea sa, masele au în ­
dem ocratizarea tă rii. A paratul rare litieră între state. formă a F rontu lui N ational De­ silvania, s-au dedal la acţiuni din 24 februarie, au fost membri ai C om itetului exe­ treprins, incepind din toamna
de stat se alia în cea mai ma­ In aceste con diţii com plexe mocrat, elaborat de C om itetul voltarea dem ocratică a tării, teroriste, provocatoare, la re­ spulberate toate m anevrele anului 1944, largi acţibni in
re parte în m îinile elem ente­ s-a desfăşurat lupta re v o lu ţio ­ C entral al P artidului Comunist s-a închegat şi s-a dezvoltat a- presiuni. Existenta gărzilor pa­ re a ctiu n ii de a salva guvernul c u tiv al C o nsiliu lui popular vederea dem ocratizării apara­
lor antonesciene; se re a c tiv j- nară de masă care a dus la Roman. înscria ca obiective lîanţa de nezdruncinat dintre triotice — care cuprindeau in Rădeseu, toate încercările a- judeţean, a ctivişti de partid tu lu i de stat, au luat cu asalt
zau cele mai reacţionare orga­ afirm area tot mai puternică pe fundam entale de acţiune sp ri­ clasa m uncitoare şi ţărănimea rândurile lo r peste 70 000 de ccsluia de a form a un nou gu­ şi de stat, reprezentanţi ai o r­ prefecturile, p re tu rile şi p ri­
nizaţii. inclusiv agentura Ger­ arena v ie ţii sociale şi po litice jin ire a fro n tu lu i an tih itle rist, m uncitoare uriaşa forţă re ­ ’oameni ai m uncii înarm aţi — vern în care să-şi păstreze ga nizaţiilor de masă şi obşteşti, m ăriile, punînd în fruntea a­
maniei fasciste din România — din România a clasei m unci­ dem ocratizarea tă rii şi a v o lu tio n ä r care avea să ho- a perm is fo rţelo r dem ocratice preponderenta. conducători de în tre p rin d e ri şi cestora oameni aleşi de popor.
in s titu ţii, un mare num ăr de
legionarii. Sub oblăduirea cer­ toare, a ţărănim ii şi a altor ca­ v ie ţii politice, exp rop rie­ lărască d e fin itiv soarta luptei şi re vo lu ţiona re să dejoace o Reactiunea nu a ezitat să
cu rilo r p o litice reacţionare din tegorii sociale. rea m oşierilor şi îm p ro ­ pentru cucerirea p u te rii de că­ serie de acţiuni represive ale recurgă — pentru a-şî atinge oameni ai m uncii. Democratizarea aparatului de
guvern, care reprezentau cla­ P rincipalele obiective de prietărirea tira n ilo r, în fă p ­ tre popor. rea ctiun ii şi să asigure dezvol­ acest ţel — şî la u n ii membri Adunarea festivă a fost des­ stat a fost forma specifică sub
sele exploatatoare, se desfă­ luptă ale p a rtid u lu i şi ale ce­ tuirea unui com plex de măsuri O im portantă forţă socială în tarea cu succes a luptei pen­ ai statelor capitaliste din Co­ chisă de tovarăşul loan A rde- care a începui în tata noastră,
şurau acţiuni do sabotare a e- lo rla lte forţe antifasciste, de­ care să dea salisfactie maselor lupta îm potriva reactiunii, tru un guvern dem ocratic. Din misia A lia tă de C ontrol din leanu, prim -secretar al C om ite­ încă în perioada prem ergătoa­
cnnom ici Şi a fro n tu lu i. In a- m ocratice şi pa triotice erau : celor mai largi de la oraşe şl pentru revendicări dem ocrati­ aceasta reiese, tovarăşi, ce România. Doresc să m enţionez tu lu i m unicipal Deva al P.C.R., re in staurării g u ve rn u lu i de­
reaslă activitate, reactiunea sn m obilizarea tu tu ro r fo rţelo r sate. „Acest program — se a­ ce, s-a dovedit a li tineretul im portantă are pentru un po­ cu acest p rile j poziţia reprezen­ prim arul m unicip iu lui. mocrat, procesui sfărîm ării ve­
bucura şi de s p rijin u l fo rţe lo r poporului în scopul ducerii răta în proiectul de platform ă tării, care şi a afirm at cu v i­ por care şi propune transfo r­ ta n ţilo r U niunii Sovietice din Despre înaltele sem nificaţii ch iu lu i aparat de stat burghe-
im perialiste slrăine, care u r­ războiului pentru eliberarea în ­ poale fi înfăptuit numai de goare sp iritu l revoluţionar, mări revoluţionare de a se Comisia A liată de C ontrol, ca­ ale aceslui moment ho tăritor, zo-moşieresc şi creării noului
măreau să-$i redobândească tregu lu i te rito riu al patriei şi un guvern care reprezintă toa­ Îna ltul simt de răspundere. în ­ înarma, de 3-şi avea propria re au luat atitudine hotărâtă piatră de tem elie în istoria aparat de stat.
poziţiile, să-şi m enţină dom i­ participarea în continuare, a­ te forţele nationale şi demo­ crederea în po litica p a rtid u lu i sa armată, p ro p riile forte m i­ îm potriva u n e ltirilo r reacţiu- nouă a poporului român, care Reprezentanţii forţe lo r de­
naţia în viata econom ică Şi lă tu ri de A rm ata Sovietică, la cratice ale tă rii şi care se bu­ comunist Zeci şi zeci de m il litare nii. Trebuie subliniat că U n i­ a marcat instaurarea pu terii m ocratice dîn guvern au des­
politică a tă rii noastre. , lupta pentru victo ria finală, cură de s p rijin u l activ al pă­ de tine ri m uncitori, ţărani, e­ Tabloul a c tiv ită ţii tum ultu oa­ unea Sovietică şi-a făcut cu­ populare in tara noastră, a făşurat o intensă activitate în
ln lr-u n cuvînt, cercurile îm potriva fascism ului; in ien si- tu rilo r largi ale po p o ru lu i'. levi şi studenţi au răspuns se desfăşurate in aceste luni de noscut punctul de vedere şi în vo rb it tovarăşul loachim Moqa vederea îm piedicării elem ente­
reacţionare şi monarhia consi­ ficarea luptei maselor largi Desfăşurînd această uriaşă chem ării partidului, pa rllcipînd partid de celelalte forte dem o­ mod oficial, trim itîn d in acest C M artie răm îne în is­ lor reacţionare de a lua m ă ­
derau actul de la 23 August populare, a tu tu ro r fo rţelo r de­ muncă po litică şi org an izatori­ cu clan la acţiunile re v o lu ţio ­ cratice n-ar fi com plet dacă nu sens în România pe prim ul toria patriei şi poporului nos­ suri îm potriva maselor, au de­
ca ari. final al luptei populare, m ocratice şî pa triotice pentru că. partidul şi a concentrat în nare die această perioadă, •■>- aş am inti dc lupta pentru •iz­ lo ctü lo r al Com isarului Po­ tru — a spus v o rb ito ru l — ca mascat activitatea m in iş trilo r
urm înd ca, treptat — p o triv it apărarea intereselor rolor ce acelaşi tim p alontia pentru s p ri­ dueîndu-şi con tribu ţia la ma­ gonirea din aparatul de stat a porului pentru A faceri E xter­ o sărbătoare im porlantă, cu reacţionari, au impus trecerea
dorinţei lor — lu cru rile să re ­ muncesc; înfăptuirea unor re­ jinire a fro n tu lu i antifascist sub rile v ic to rii obţinute de c l^ a elem entelor reacţionare şi fas­ ne, A ndrei Vîşjnschi. sem nificaţii deosebite. In a- la abolirea vechii le gislaţii.
in ire pe făgaşul anterior şi to­ form e economice şi. îndeosebi, lozinca „T otul pentru front, m uncitoare ciste. In plan urile de m en ţi­ ceaslă zi, în anul 1945, forţele
tul să rămână aşa cum fusese a reform ei agrare! dem ocrati­ totul pcniru v ic to r ie i” . Un ac- M erită, dc asemenea, su b li­ nere a vechilor stări de lu ­ progresiste, conduse de P arti­
în trecut. DimpoLnvă, pentru zarea ţă rii; instaurarea unui cenl deosebit s-a pus pe asi­ niată activitatea intensă desfă­ cruri. reactiunea to n ta şi pe (CONTINUAU M MO, a » 4 dul Comunist Român, au în ­
fo ite le domocralice, re v o lu ţio ­ guvern care să garanteze rea­ gurarea procesului de produc­ şurată de organizaţiile demo­ (aptul că prefecturile şi p ri­ lăturat de la cîrm a tă rii gu­
nare, pentru masele largi popu­ lizarea tuturor acestor ţe lu ri. ţie în întrep rind erile care (a- cratice ale fem eilor care, pen­ m ăriile se aflau în mâinile sale. vern ul reacţionar, instaurând
!