Page 22 - Drumul_socialismului_1970_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI $ Mr. 4718 O SÎMBĂTĂ 7 MARTIE 1970

C u v m l a r e a t o v a r ă ş u l u i IX lC O L A E £ E A U Ş E S C l)

(Urmare din pog. 1) nare al F rontu lui N aţional De­ Consider necesar să su b li­ rora flecare popor, păşind pe re. Este neccsor să trecem cu peste noapte, ci p rin lr-u n în ­ pe deplin stad iului actual de pune realizarea dezarm ării, şl
m ocrat". niez co n trib u ţia adusă de ac­ calea re vo lu ţie i şi co n stru cţi­ h o tărire la reducerea radicală delungai proces de dezvoltare dezvoltare a societăţii noastre in prim u l rînd a dezarm ării
In aceste momente. parlidu) Trebuie să arătăm, totodată, tiv iş tii P artid ului Social De­ ei socialiste, aduce o experien­ a form ularelor şi referatelor, a fo rţelo r de producţie, de socialiste. Este necesar ca o r­ nucleare. Exislă în lume forţe
com unisl a desfăşurat o inten­ că şi celelalte categorii soci­ mocrat, ai celorla lte organiza­ ţă proprie, aplică legile gene­ să schimbăm profund felu l de perfecţionare a re la ţiilo r so­ ganele şi orq an iza|iile de par - uriaşe care, unindu-şi efo rtu­
să activita te organizatorică şi ale : m icii meserioşi. com erci­ ţii p o litice dem ocratice care rale în form e specifice — co­ muncă al aparatului de stat, ciale. de ridicare a co n ştiin ­ tid, m inisterele şi celelalte rile, pot zădărnici politica de
p o litică pentru câştigarea bă­ anţii. fu n cţio n a rii şi chiar o au luptat in strlnsă alianţă respunzător c o n d iţiilo r concre­ trecînd de la îndrum area prin ţei. dc în flo rire a ş tiin ţe i şi organe centrale să acorde toa­ război a im p e ria liştilo r, pot
tă lie i Îm potriva reacţiunii. parte a burgheziei dem ocratice cu p a rtid u l noslru pentru in ­ te In care trăieşte, p a rtic u la ri­ circu lare şi in stru cţiu n i, la c u ltu rii şi. bineînţeles, pe ba­ tă atenţia a c tiv ită ţii organis­ asiqura pacea în lume.
Partidul pregătise puternice naţionale şi-au adus co n trib u ­ staurarea guvern ulu i şi penlru tă ţilo r istorice d ife rite de la s p rijin şi îndrum are directă pe za unui nivel superior de bună m elor de conducere colectivă România consideră că lu cră ­
forţe de luptă — inclusiv fo r­ rile C o m itetului pentru dez­
ţia la victo ria de la 6 M a r­ transform area dem ocratică so­ Iară la ţară Desfăşurarea, în ­ teren. Lupta îm potriva b iro ­ stare m aterială şi spirituală. a în tre p rin d e rilo r, p a rticip ă rii
m aţiunile pa triotice si alte u ­ tie. In mod deosebit, doresc cialistă a ţă rii. D aţi-m i voie. cununată de succes, a re vo lu ­ cratism ului trebuie să devină Pornind de la aceste consi­ lot mai a ciive a oam enilor armare de la Geneva trebuie să
n ită ţi şi detaşamente ale să menţionez aporlu) valoros tovarăşi, ca de la această ţiei în România a co n trib u it la o sarcină a tu tu ro r com uniş­ derente cu p riv ire la elica m uncii la activita tea de con­ fie orientate mai m ull spre
clasei m uncitoare îna rm a­ al oam enilor m uncii de na ţio­ înaltă tribună să exprim m ul­ îm bogăţirea- tezaurului teoriei tilo r, a în tre g u lu i noslru popor. noastră, la echitatea şi dre p­ ducere a econom iei. Trebuie rezolvarea problem elor concre­
te, organizase ţinerea unor nalitate maghiară, germană, ţu m iri şi să adresez, în numele şi p ra cticii m arxism -leninism u- Aceasta este o necesitate şi tatea socială, se im pune să ac­ să fie tuturora limpede că lot te ale dezarm ării. A preciem
m ari dem onstraţii populare, în sîrbă, precum şi de alte naţio­ conducerii de partid şi de stat, tui cu noi metode si forme de o condiţie pentru bunul mers ţionăm cu mai m ullă fe rm ita ­ ce se făureşte in ţara noastră necesar ca la aceste lu cră ri să
vederea răsturn ării prin forţă, nalităţi. care, a lături de oa­ calde fe lic ită ri tu tu ro r m ilita n ­ luplă, cu noi so lu ţii date ma­ al construcţiei socialism ului. te pentru afirm area p rin c ip ii­ aparţine în tre g u lu i popor, deci poată participa reprezentanţii
dacă ar fi fost nevoie, a gu­ tu tu ro r ţă rilo r interesate, ca
m enii m uncii rom âni, au luat ţilo r şi m em brilor p a rtid u lu i rilo r problem e ridicate de In cursul acestui an trebuie lor de viaţă socialistă. Nu este şi fiecărui cetăţean în parte —
ve rn u lu i Rădescu. Totodată în toate popoarele să-şi poată
porle la toate b ă tă liile îm po­ noslru, tu tu ro r lu p tă to rilo r an­ transform area socialistă a să ducem pină la* capăt înde­ un secret penlru nim eni că şi şi ca atare. liecare are datoria
această perioadă luau poziţie triva reacţiunii, penlru un qu­ tifascişti şi dem ocraţi pentru societăţii ; experienţa din plin ire a h o tă rîh lo r C onferinţei în ţara noastră se mai în tîl- şi interesul de a participa ac­ exprim a acolo punctul lo r de
publică îm potriva guvernului, vern dem ocratic popular In a- co n tribu ţia adusă la victoria ţara noastră a pus cu N aţionale şi ale Congresului al nesc oameni care încalcă n o r­ tiv la dezvoltarea pro p rie tă ţii vedere, contribuind la re a li­
prin dem ersuri oficiale, repre­ cesle riiari acţiuni re vo lu ţio n a ­ m ăreţei lupte desfăşurate acum deosebită putere în e vide n­ X -lea al p a rtid u lu i cu p riv ire la mele de etică şi convieţuire noastre socialiste. zarea unor măsuri practice pe
zentanţi de seamă ai armatei, re. ca fie atîtea ori In trecuiul tă ro lu l maselor în cucerirea perfecţionarea m uncii de con­ socialistă, care obţin ve n itu ri Perfecţionarea conljnuă a de­ calea dezarm ării.
ai in te le ctu a lită ţii. ai cercu­ de luplă comun, unitatea oa­ 25 de ani şi la făurirea socia­ puterii, im portanta deosebită a ducere şi planificare a în tre ­ fără muncă, fură din avutul m ocraţiei socialiste, pa rticip a­ O problem ă deosebit de im ­
lism ului.
rilo r democratice. In faţa aces­ m enilor m uncii, fără deosebire u n irii tu tu ro r fo rţelo r re v o lu ­ gii a c tiv ită ţi sociale. Trebuie obştesc, care manifestă nepă­ rea tot mai larqă a poporului portantă pentru pacea în Eu­
tui uriaş val al m işcării popu­ de nationalitale. s-a dovedii a Partidul noslru nu şi-a im ­ ţionare. dem ocratice, progre­ să înţelegem , tovarăşi, că rea­ sare faţă de bunul public, ca­ la elaborarea şi înfăp tu irea do- ropa şi în întreaga lume o
lare. cunoscînd amploarea fo r­ fi o forţă de neînvins, lată de pus ro lu l de forţa po litică con­ siste ale n a ţiu n ii in vederea lizarea acestor măsuri este v i­ re nu acţionează penlru apă­ lilic ii noastre interne şi e xte r­ constituie înfăptuirea securită­
ţelo r dem ocratice care se a­ ce am a lirm al de alîtea ori şi ducătoare în societatea noas­ ră stu rn ă rii claselor exploata­ tală penlru bunul mers al so­ rarea şi dezvollore-i pro prie­ ne constituie o parte insepa­ ţii europene Considerăm că
flau antrenate la luptă, regele, doresc să afirm şi acum. la a­ tră ; el şi-a cîştigat acest rol toare şi co n stru irii noii o rîn ­ c ie tă ţii noastre; sensul lor esle tă ţii în tre g u lu i popor. rabilă a procesului de fău rire sînt create premise pentru a se
la som aţia delegaţiei trim ise ceastă mare sărbătoare r îm ­ prin lu pte grele, prin singele d u iri sociale. creşterea răspunderii tu tu ro r Am ţin u t să mă refer cu a­ a societăţii socialiste m u ltila ­ trece de la faza d iscu ţiilo r la
de partid a fost obligat să-l p re ju ră rile istorice au făcut ca m ilita n ţilo r săi vărsat in bătă­ Tovarăşi, organism elor economice şi so­ cest p rile j la această catego­ teral dezvoltate, de creare a pireqătirca unei conferinţe a
destituie pe qeneralul Rădescu pe aceste m eleaguri să vie ţu ­ lii de clasa cu e xp lo atolo rii. A u trecut 25 de ani de la ciale, sporirea independenţei rie de probleme, penlru că c o n d iţiilo r pentru victo ria co­ statelor de pe continentul nos­
din funcţia de p iim -m in istru , iască şi sa creeze în comun prin dragostea şi abnegaţia cu măreaţa v ic to rie populară de în luarea h o tă rîrilo r la toate p rin c ip iile e ticii şi ech ităţii m unism ului. tru. Aşa cum am mai spus, ţara
să desărcineze quvernul e xis­ români, m aghiari. germani, care com uniştii au servit şi la 6 M artie. Acest evenim ent ve rig ile sistem ului noslru so­ sociale ne-au călăuzii în to t­ S lim ati tovarăşi. noastră consideră că pre gă ti­
tent şi să accepte formarea u- sîrbi. ucraineni şi alte na ţio­ servesc interesele supreme ale istoric a fost urm at de noi şi cial. In acelaşi tim p, aceasta deauna. nc-au călăuzit şi în In întreaga lor activita te, rea con ferin ţe i nu trebuie să
nuî nou quvern. a ou vcrn u lu i n a lită ţi ; tot ce s-a în fă p tu it pc în tre g u lu i popor. Iată dc noi izb inzi ob ţinute de clasa presupune perfecţionarea pla­ perioada luptei pentru in sta u ­ partidu l şi guvernul au p o rn ii sc Iacă de la bloc la bloc, sande
prezidat de dr. Petru Groza. acest pămînt este rodul m uncii ce doresc să afirm încă m unciloare. de masele largi a­ nului central unic, a conduce­ rarea p u te rii populare. U nul şi pornesc de la premisa că în ­ către un grup restrîns de state,
Desfăşurarea evenim entelor şi luptei lor unite ! Num ai ac- o dală : putem fi siquri, le celor ce muncesc pe drum ul rii unitare a în tre g ii a c tiv i­ tre po litica internă şi cea in ­ ci cu participarea reprezen­
de la începutul lu i m artie a ţio n in d şi în v iito r în slrînsă tovarăşi, că atît tim p c it în fă p tu irii a sp ira ţiilo r lor fun­ tă ţi sociale. De felul cum vom din elem entele esenţiale care ternaţională există o unitate ta n ţilo r tu tu ro r ţă rilo r europe­
au dinam izat masele în lupta
fost hotărîtoare pentru în lă tu ­ unitate vom asigura făurirea pa rtidu l noslru se va călăuzi damentale. A fost cuce­ şti să îm binăm în mod dia­ dialectică. N oi considerăm că ne interesate. Num ai asllel
rarea g u vern ulu i Rădescu. pen­ com unism ului în patria noastră de dtotbiruitoarea învăţătură rită întreaga putere politică. în lectic acesle două la tu ri ale revo lu ţiona ră a fosl năzuinţa succesele obţinu te in făurirea conferinţa va putea ii pre-
fie rb in te spre dreptate socia­
tru v icto ria fo rţelo r dem ocra­ comună — Republica Socialis­ m arxist-leninislă. a lîl tim p cit stal, au fost naţionalizate p rin ­ cen tra lism u lu i dem ocratic de­ lă. spre instaurarea în viata socialism ului în România, rid i­ qă lilă tem einic, corespunzător
tice. V oinţa maselor largi tă România. va şti să aplice în mod creator cipalele m ijloace de producţie, pinde în mod ho tă rîto r mersul carea bunăstării poporului nos­ intereselor popoarelor de pe
populare a trium fat ! La 6 M a r­ Dati-m i voie ca de la aceas­ adevărurile generale ale socia­ s-a trecut la dezvoltarea pla- înainte a) societăţii noastre, societăţii a e g a lită ţii în tre oa­ tru constituie un aport de preţ întreg ul nostru continent.
tie 1945. a fost instaurat, pen­ tă înaltă tribună să adresez, în lism ulu i la co n d iţiile ţă rii noas­ n iljca tă a econom iei, s-a în fă p ­ făurirea societăţii com uniste. meni, a p rin c ip iilo r m oralei la cauza socialism ului şi pă­ In ce priveşte războiul din
tru prim a dată în istoria mo­ tre, atît tim p eît va s lu ji cu tu it cooperativizarea a g ricu l­ com uniste. Este necesar să fa­ V ietnam şi încordarea din O-
numele C om itetului Central, al O dală cu aplicarea acestor cem to tu l pentru realizarea in cii. a colab orării şi prieteniei
dernă a României, un guvern C o nsiliu lui de Stat şi al Consi­ • oală fiin ţa . interesele maselor tu rii. a fost lichidată pentru în lie popoare. Pornim totoda­ ric n lu l M ijlo c iu , este cunoscut
cu adevărat dem ocratic, A ­ liu lu i de M in iştri, cele mai v ii largi, el va fi urm at de în tre ­ totdeauna exploatarea om ului măsuri trebuie să acordăm mai practică a a sp ira ţiilo r şi id e a ­ tă de la faplul că dezvoltarea punctul de vedere al ţă rii noas­
ceastă izbîndfi a forţelor de­ gul popor şi nim ic nu va putea de către om, s-au generalizat m ultă atenţie p a rticip ă rii oa ­ lu rilo r penlru care au luptat tre. Poporul român se pronun­
m u lţu m iri şi calde fe lic ită ri m enilor m uncii la conducerea internă nu este posibilă — mai
m ocratice şi revo lu ţiona re a m u n citorilor, ţăranilor, inte le c­ îm piedica v icto ria com unism u­ re la ţiile socialiste de produc­ com uniştii, oam enii m uncii, cu seamă în co n d iţiile actuale ţă pentru încclarca n c in tîrz i-
fost sărbătorită prin mari ma­ tua lilo r. tutu ro r cate goriilo r lu i în România. întreaga ţie în întreaga economie na­ v ie ţii econom ico-sociale; a- poporul, întotdeauna, aşa cum ale revo lu ţiei lehn ico-şti i nţ i fi­ ată a războiului din Vietnam ,
nife staţii populare. A stfel, de­ sociale, armatei, bărba ţilor şi sa istorie de luptă re vo lu ţio n a ­ ţională. In aceşti ani, poporul ceasla este o cerinţă esenţia­ a lu ptai şi cu un sfert de secol ce — fără o larqă colaborare pentru retragerea trupelor Sta­
m onstraţiile proiectate penlru fem eilor, tin e re tu lu i, tu tu ro r ră. glorioasele sale tra d iţii dau român a străbătut o întreagă lă a dezvoltă rii dem ocraţiei in urmă. Fsle necesar ca o r­ cu ţările socialiste, precum şi telor U nite ale A m e ricii din
6 m artie in scopul p re lu ă rii cetăţenilor patriei noastre, fără dreptul să afirm ăm că şi în v i­ perioadă istorică, a obţinut noastre socialiste. ganele şi orq a n iza liilo de par- cu celelalte stale ale lu m ii, V ietnam ul de sud, penlru
puterii s-au transform at în- deosebire de naţionalitate, pen­ itor Partidul Com unist Roman rea liză ri, de seamă in dezvol­ Doresc să mă refer acum la lid. cadrele care lucrează în fără deosebire de orînd nire so­ curm area o rică ru i amestec tn
tr-o m anifestare pentru săr­ tru co n tribu ţia pe care au a­ se va călăuzi neabătut după larea bazei m ateriale a socie­ fa p lu l că la 1 m arlie a.c. s-a aparatul econom ic şi al adm i­ cială. tre b u rile in te rne ale poporului
bătorirea victo rie i. V icto ria de dus-o la cucerirea p u te rii popu­ învăţătura m arxisl-leninistă. va tă ţii, în ridicarea economică şi încheiat aplicarea in loaţe ra­ n istra ţiei de stal, toţi oam enii Bazată pe acesle consideren­ vietnam ez. Aşa cum am mai
la 6 M artie 19-15 reprezintă în ­ lare. la edificarea socialism ului vcqhca necontenit la Întărire a socială a ţă rii. In această pe­ m u rile a H o tâ ririi C om itetului m uncii să acţioneze cu hotă- te România a dezvoltat şi dez­ sous nu o dată, ne în g rijo re a ­
cununarea luptelor re vo lu ţio - în România. rîn d u rilo r sale. a u n ită ţii sale. rioadă, am dat îm p lin ire m u l­ C gntral şi a gu vernului p rivin d rire şi ferm itate penlru com ­ voltă larg colaborarea cu toa­ ză în mod deosebii intensifica- •
nar-dem ocratice desfăşurate de S tim aţi tovarăşi. îsi va înd eplini cu ferm itate tor năzuinţe, am avut m ulte m ajorarea sa la riilo r şi in tro d u ­ baterea tu tu ro r fenom enelor te ţă rile socialiste Aşa cum rea a cţiu n ilo r m ilita re din O-
masele populare sub conduce­ T riu m fu l insurecţiei armate misiunea istorică de conducă­ satisfacţii în muncă. C onstru­ cerea experim entală a noului negative din sfera re la ţiilo r am mai arătat şi cu alte p ri­ rie n lu l M ijlo c iu . Am dezapro­
rea P artidului Comunist Ro­ de la 23 August 1944 şi desfă­ tor al n a ţiu n ii noastre socia­ ind socialism ul, am o b ţinu t sistem de salarizare. Inccpînd sociale, pentru afirm area de­ le ju ri. p a rtid u l şi poporul nos­ bat şi dezaprobăm bom barda­
mân. şurarea victorioasă a lu ptelor liste pe drum ul lum inos al co­ succese măreţe în toate dom e­ de la această dată, to ţi salaria­ plină a e ticii comuniste, a e­ tru au p re lu it şi preţuiesc în rea în tre p rin d e rilo r c iv ile şi a
In fruntea guvernului instau­ de masă In lu n ile ce au urmat, m unism ului. n iile de activita te, am în tă rit ţii din ţara noaslră beneficiază c h ită ţii şi dre ptăţii sociale. Sc mod deosebit prietenia si cola­ populaţiei dc către Israel T re ­
im pune o atitudine com bati­
rat la 6 M a rlie s-a aflat în flă - pină la 6 M artie, constituie o Aşa cum am arătat şi cum continuu baza p u te rii popu­ dc salarii m ărite, In anul 1970. vă, holărîtă, îm potriva o ric ă ­ borarea cu Partidul C om unisl buie să se înţeleagă că Intensi­
căralul pa triot şi m ilita n t pro­ puternică m ărturie a justeţei dovedeşte desfăşurarea eve ni­ lare în România Dispunem as­ oam enii m uncii vor prim i, ca ror tendinţe de căpăluiolă. in ­ al U n iun ii Sovietice, cu popoa­ ficarea a cţiu n ilo r m ilita re şi a
gresist. dr. Petru Groza. a că­ lin ie i p o litice m arxist-leniniste m entelor de la 23 A ugust pî- tăzi de o industrie puternica, urinare a m a jo ră rii salariilo r, diferent din partea cui s-or rele U n iun ii Sovietice România represiunilor, din orice parte
ru i întreagă activita te a (ost a p a rtid u lu i nostru, a strateg i­ nă la 6 M arlie, instaurarea în plină dezvoltare, de o a- un plus de peste 10.5 m iliarde işi aduce co n tribu ţia aclivă la ar veni acestea, nu contribuie
pusă în slujba cauzei poporu­ ei şi ta c tic ii sale revo lu ţiona­ p u te rii populare, a gu vern ulu i g ric u llu ră socialistă care pro- lei ; la unele categorii sporul manifesta, pc seama societă­ extinderea colaborării şi co­ la soluţionarea co n flictu lu i, ci.
lui. a în flo ririi României. In re. In toate acesle evenim ente prezidat de dr Petru Groza qresează continuu. învăţămân­ dc solarii esle superior celui ţii noastre so cia liste ; înce r­ operării economice în cadrul dim potrivă, II agravează. Ne
guvernul prezidat de dr. Pe­ istorice, faptele atestă fără pu­ este rodul luptei duse de ma­ tul, ştiin ţa şi arta au cunoscut avut in vedere in iţia l. Aceasta carea de a folosi o anum ită C.A E.R. — din care face parle exprim ăm speranţa că pină la
tru Groza. clasa m uncitoare şi tinţă de tăgadă capacitatea o r­ sele largi populare sub condu­ şi cunosc o permanentă în flo ­ este o dovadă grăitoare a fap­ funcţie sau muncă Încredinţată —. la intensificarea schim bu ri­ urm ă raţiunea va învinge, că
ţărănimea deţineau ro lu l pre­ ganizatorică şi rolul conducător cerea P artidului Com unist rire — afirm indu-sc ca factori tu lu i că întreaga po litică a (le societate pentru satisface­ lor economice cu toate ţările vor înceta acţiu nile m ilita re în
ponderent. Din cei Ifl m iniş­ ol P artidului Comunist Român. Român. V icto ria de Io 6 M a r­ de seamă în edificarea socie­ pa rtid u lu i este consacrată r i­ rea intereselor p ro p rii este cu socialisto; ea dezvoltă re la ţiile această zonă a lum ii, trecîn-
tri ai guvernului, 4 erau re ­ lie nu a venit de la sine şi nici tă ţii socialiste, in făurirea o­ d ică rii n ive lu lu i de trai al po­ lo tu l străină e tic ii o rîn d u irii de (/»laborare, pc plan m ilita r, du-se la m ăsuri concrete pen­
U nii îşi pun întrebarea cum
prezentanţi ai P artidului Co­ nu a fost adusă dinafară : ea a m ului nou, stăpîn pe destinele porului, că lot ce făurim în pa- noastre noi, care cerc fiecărei cu ţările care fac parte din tru aplicarea rezoluţiei Consi­
a putut Partidul Com unisl Ro­
m unist Român. 3 ai Partidului mân, care a ieşit din ile g a lita ­ fost cîşligală prin luptă, prin sale Creşte continuu n ive lu l h ia noastră este destinat bună­ persoane cu o anum ită răspun­ T ra la lu l de la Varşovia, al că­ liu lu i de S ecuritate din no­
Social Democrat, 3 ai organi­ te cu un număr re la tiv mic de je rtfe grele dale de forţele re­ de trai m alerial şi cu ltu ra l al stării şi fe ric irii om ului. Va dere in ierarhia socială, fiecă­ rui membru este, lărgeşte co­ iem brie 1967, pentru restabi­
zaţiei F rontu lui Plugarilor. 1 al membri, să conducă lupte de voluţio nare si dem ocratice din în tre g u lu i popor. trebui să urm ărim cum se a­ rui membru al societăţii laborarea cu arm atele tu tu ro r lirea păcii.
U niun ii Patriotice, 1 al C onfe­ România. M u lţi dintre noi am Şlim că toate acesle re a li­ plică în viată m ăsurile s ta b ili­ noastre. să-şi consacre o- ţă rilo r socialiste. fiin d gala o ri- Partidul şl guvernul ţâ rii
o asemenea amploare? Cei care fo rtu rile intereselor colec­
deraţiei Generale a M un cii. 1 fost pa rticip anţi activi ia aces­ zări au cerut mari e fo rtu ri — te şi să trecem, în a doua par­ cînd *ă-şi aducă co n trib u ţia la noastre apreciază că în con di­
îşi pun o asemenea întrebare do­ tiv ită ţii, bunăstării genera­
al U n iun ii P reoţilor Democraţi. le evenim ente sî cunoaştem — câteodată chiar sa crificii, dar te a anului, la elaborarea legii salvgardarea intereselor socia­ ţiile com plicate ale situa ţiei in ­
3 ai P artid ului N aţional Libe­ vedesc că nu cunosc istoria mi din a irile . nu din manuale ele nu au fost zadarnice: am noului sistem de salarizare. le a în tre g u lu i popor T re ­ lism ulu i şi păcii. îm potriva o ri­ ternaţionale actuale, fiecare
ral (gruparea Tălărăscu), 1 a) P artidului Com unist Român, — cum au luptai com uniştii şi reuşit să transform ăm in mod Doresc să mă adresez tu tu ­ buie arioptalîv dc asemenea, cărui atac im perialist. stal, fiecare popor — mare sau
că nu-i cunosc pe com uniştii
P artid ului N aţional Ţărănesc rom âni. Partidul Com unist Ro- oam enii m uncii, je rtfe le date de radical Întreaga noaslră socie­ ror a ctiviştilo r de partid şi de o atitu din e intransigentă îm ­ Este ştiui tă între ţă rile so­ m ic — trebu ie să-şi aducă con­
(gruparea Anton A lexandres- poporul noslru penlru in sta u­ tate. Ne am intim , de ase­ stat cu chemarea de a acorda po triva m anifestărilor de favo­ cialiste exislă azi divergenţe trib u ţia la cauzci.p^ ^ j L
mâq (i pu lu l să-şi îndeplineas­ ritism . care îm piedică prom o­ şi deosebiri do pă reri; noi con­
cu) şi 1 al arm atei. Se poate că rolul istoric datorită, in pri- rarea p u te rii populare. Din menea. că în această lU m u l^ a lcn lie perm anentă rezolvă­ teniei în tre popoare. E s le 'n e ­
spune că. prin componenţa ş i- ¡‘in u l rind. fap tu lui că in în tre a ­ cele relatate de mine nu se tuoasă activita te creatoare s-au rii problem elor oam enilor m un­ varea in muncă a oam enilor siderăm că nu trebuie să se cesar ca în rezolvarea proble­
program ul său. guvernul tfc Ia ga sa activita te s-a călăuzit poale desprinde, desigur, decît ş.ivirşit şi greşeli, am avut şî cii astfel ca, pe măsura dez­ după capacitatea şi valoarea iacă nim ic pentru adîncireu m elor litigioase. în dezvolta­
6 M artie a fost un guvern re- după atolbiruitoarea concepţie o im agirje generală asupra am­ lip su ri. A trebuit cileodal.ă să v o ltă rii bazei m ateriale şi c u l­ lor, recompensarea fiecărui lo r şi că. dim potrivă, trebuie rea re la ţiilo r dintre state să se
voluţio nar-d cm ocra lic cu pro ­ m arxisl-leninistă. In al doilea ploarei şî m ăreţiei lu ptelor din plătim scump penlru a învăţa turale a societăţii, viaţa fiecă­ cetăţean după m eritele in acţionat cn răbdare şi perse­ pornească de la p rin c ip iile ca­
nunţat caracter m unritorcsc- rînd, el a ştiut să aplice în mod această etapă. Esle o lipsă a să construim noua o rin d u irc. ru i cetăţean să fie tot mai bu­ lupta penlru proqrcsul socie­ verentă pentru depăşirea aces­ re se impun tot mai m ult ca
ţărănesc. Prin instaurarea a­ creator adevărurile general va­ isto ricilo r, a lu cră to rilo r noş­ Fără îndoială că uncie lipsuri nă. Să facem ca fiecare cetă­ tă ţii socialiste In actuala u- tora. Restabilirea încrederii si singurele valabile în viaţa in ­
cestui guvern, procesul re v o lu ­ labile ale teoriei revoluţionare tri din dom eniul ştiin ţe lo r so­ şi greşeli puteau fi evitate ţean să înţeleagă' faptul că tapă de dezvoltare a societă­ colaborării dintre ţările socia­ ternaţională contem porană :
ţionar din România a in tra t a pro le ta riatului, le g ită ţile n- ciale. a ser iii or ilo r că nu au chiar in co n d iţiile grele in ca­ bunăstarea sa depinde de bună­ ţii socialiste în ţara noastră, liste — pe baza p rin c ip iilo r respectul independenţei şi su­
în tr-o nouă etapă, al cărei n- biective ale de zvoltă rii sociale, scris plnă acum epopeea aces­ re s-a desfăşurat munca şi starea tuturor, iar aceasta tre ­ combaterea acestor m entalităţi m arxist-leniniste şi ale in te r­ ve ra n ită ţii naţionale, egalita­
biectiv era Încheierea proce­ ale revolut iei şi construcţiei tor vrem uri de neuitat. Spe­ lupi a noaslră. Ceea ce sc im - . buie să se rclle cle în ridicarea retrograde, prom ovarea p rin ­ naţionalism ului socialist, ega­ tea în drepturi, neamestecul in
lită ţii in drepturi,
respectului
sului de desăvirşire a re vo lu ţie i socialism ului la co n d iţiile con­ răm că vor face aceasta in ­ pune esle să tragem toate în ­ n ive lu lu i de trai m alerial şi c ip iilo r elice ale p a rtid u lu i tre b u rile interne, avantajul re­
burghezo-dem ocratice, în fă p tu ­ tr-un v iito r apropiat. văţăm intele din activitatea spiritua l al fiecărui cetăţean osie o problem ă de prun o r­ reciproc, su ve ra n ită ţii şi in de­ ciproc, respectarea d re ptului
crete din tara noastră. Numai pendentei naţionale, în tra ju to ­
irea unor transform ări social- desfăşurată în trecut, să e v i­ al patriei noastre. din ; fără rezolvarea ei nu re fiecărui popor de a-şi hotărî
datorită capacităţii de a îm b i­ Sc poale pune întrebarea : ră rii tovărăşeşti — constituie
politîce profunde în societatea tăm repetarea in v iilo r a u­ In acest sens se im pune să poale concepe progresul socia­ singur destinele sale, aşa cum
na în mod arm onios le gită ţile oare subliniind cu atîla tărie o necesitate im perioasă pentru
românească. generale cu co n d iţiile concrete rolul fo rţe lo r populare interne nor asemenea greşeli. Acum , acordăm mai m ullă a lcn lie lism ului, crearea c o n d iţiilo r triu m fu l progresului in lum e; doreşte. România, conştientă de
A ctu l de la 6 M artie a avut, istorice. economice, sociale, nu se m inim alizează sau. chiar, * la această aniversare, pniem problem elor dc clică şi e ch i­ pentru trecerea spre com u­ aceasta corespunde intereselor răspunderile sale naţionale şi
nism.
totodată, prin consecinţele şi naţionale a fost posibil ca par­ se neagă. influenţa situa ţiei spune că bilan ţul a c tiv ită ţii tate socială. Revoluţia socia­ tu tu ro r popoarelor din (ările internaţionale, esle holă rîtă să
im p lica ţiile sale. un profund tidu l nostru să elaboreze o li­ internaţionale şi a factoru lui din aceşli 25 dc ani — şi cu listă a lichidat pentru totdeau­ S tim aţi tovarăşi. socialiste, precum şi cauzei m iliteze penţru afirm area aces­
caracter anlinnperialist ; el a nie politică .justă şi să acţio­ extern ? Nu, tovarăşi I Evocînd plusurile şi cu m inusurile sale na exploatarea om ului de că ­ Instaurarea p u te rii populare generale a socialism ului şi pă­ tor p rin c ip ii în re la ţiile dintre
scos d e fin itiv ţara de sub orice neze in mod corespunzător evenim entele şi evidenţiind ro ­ — este un bilanţ stră lu cit, cu tre om, a desfiinţat proprietatea la G M arlie, victo ria re vo lu ţie i cii. Partidul noslru va face tot toate statele, fără nici o ş tirb i­
dom inaţie im perialistă, a pus penlru realizarea ei în p ra c ti­ lu l maselor populare tn trans­ care. pe drept cu vint. în tre ­ particulară capitalistă asu­ socialiste au dus la făurirea o- rc depinde de el penlru a con­ re, să-şi aducă şi în v iito r con­
gul noslru popor se m îndreş-
bazele de zvoltă rii libere ŞÎ inde­ că In al treilea rind, partidul formarea revoluţionară a so­ ie. pra m ijloacelor de frroduc- rîn d u irii noi, in care poporul trib u i ta întărirea u n ită ţii ţâ­ trib u ţia activă la dezvoltarea
pendente a României, ale conso­ a putut să-şi îndeplinească ro ­ cie tă ţii noastre, noi ne bazăm tie — acestea devenind m uncitor a devenit slăpin pc rilo r socialiste, a prieteniei şi colab orării in tre popoare. la
lid ă rii independenţei naţionale, lul datorită faptului că şi-a i- pc adevărul istoric, pe fapte, O am enii m uncii întim pină a- fie bunuri ale În lre q u lu i destinele sale. Pentru pruna colaborării d intre ele instaurarea păcii în lume.
ale m anifestării suverane a d e n lilica t întreaga sa fiin ţă cu procedăm ca adevăraţi mar- ceaslă sărbătoare cu noi suc­ popor, fie bunuri comune ale oară,, oam enii m uncii din ţara In acelaşi lim p, acţionînd in ■ Stim aţi tovarăşi,
patriei noastre a tît pe plan interesele maselor m uncitoare, xişli-le n in isti. Se ştie că nu q cese in vasta activita te crea­ cooperatorilor Clasa m uncitoa noastră şi-au cucerit dreptul sp iritu l p rin c ip iilo r coexisten­ S ărbătorind astăzi îm plinire a
toare pe care o desfăşoară, ou
intern, cit şi internaţional. cu năzuinţele poporului spre dată unele cercuri din ţările elan nestăvilit. în toate dom e­ re s-a transform ai în clasă de a participa n e m ijlo cit la ţei paşnice, ţara noastră dez­ a 25 de ani de la instaurarea
Sărbătorind azi marea v ic to ­ dreplate şi libertate naţională capitaliste au încercat să pre­ n iile : ei s-au angajat cu toate conducătoare. în proprietar ol conducerea societăţii. S-au pus voltă re la ţii de colaborare cu gu ve rn u lu i dr. Petru Groza,
rie de la 6 M artie 1945, putem şi socială zinte puterea populară din forţele in lupta penlru în d e p li­ m ijlo a ce lo r de producţie. In astfel bazele unei dcm o cralii toate ţările. In c o n d iţiile u ria ­ trecem in revistă un drum lu ­
afirm a cu m îndrie că ea este Toate acestea au dos la în ­ România ca fiin d adusă din­ nirea sarcinilor planului pe accaslă dublă calitate, de pro ­ de tip nou — dem ocraţia so­ şului progres ş tiin ţific şi teh­ minos de muncă, de lupte şi de
rodul luptei eroice a clasei tărirea le gă tu rilo r pa rtidu lui cu afară. Or. adevărul esle că po­ 1970, u ltim u l an al cin cin a lu ­ prietar şi producător, clasa cialistă, în care puterea emană nic contem poran, cînd dezvol­ v ic to rii. Poporul nostru priveş­
noastre m uncitoare aliate cu masele la rg i populare, au făcut porul, în Irunte cu clasa m un­ lui. Rezultatele obţinute în m uncitoare, to ii oamenii m un­ de la popor şi esle exercitată tarea econom ico-socială a tu ­ te cu profundă satisfacţie tot
ţărănimea, cu intelectualitatea ca, pretutindeni, cuvîn lu! par­ ciloare. esle fă u rito ru l re v o lu ­ prim ele două luni arată că c- cii poartă răspunderea pentru de către popor. tu ro r n a ţiu n ilo r constituie un ceea ce a tă u ril in acest sfert
şi celelalte categorii sociale, tid u lu i să fie ascultat şi urmat ţiei. al tu tu ro r v ic to riilo r do- xislă toate co n d iţiile penlru dezvoltarea în ritm rapid a ba­ După cum se ştie, in u ltim u l factor principal al în tă ririi pă­ de secol, cu m iin ile şi cu m intea
rezultatul luptei unite a oame­ cu încredere şi dcvgtam cnt bîndite de România socialistă. realizarea şi chiar depăşirea zei m ateriale a soeialism ului, tim p partidul şi guvernul au cii in lume. intensificarea co­ sa, prin e fo rtu rile sale neobo­
n ilor m uncii români, m aghiari, •Tocmai de aceea pulereo popu­ penlru buna organizare a pro­ luat o scrie de măsuri in ve­ la borării din tre state este o site : edificarea unei societăţi
Consider necesar>să arăt că prevederilor planului. Desigur, noi, a unei lum i şi vie ţi noi.
germani şi de altă naţion alita­ lară esle s p rijin ită de întreg ul ducţiei şi a m uncii. derea creă rii unui cadru org a­ cerinţă fundam entală a progre­
elaborarea lin ie i politice, a nu ire hu ic să uităm că ne a­
te. desfăşurată sub conducerea popor, a devenit de neînvins. De asemenea, socialism ul a nizatoric mai propice p a rtic i­ sului. Toate acestea constituie o stră­
strategiei şi ta cticii re v o lu ţio ­ flăm la începutul anului, că lucită dovadă a m inunatei sale
P artidului C om unisl Român. nare pe baza căreia au acţionai Desigur aşa cum am mai este necesar să ne organizăm lichid at vechea re p a rtiţie — pării oam enilor m uncii la con­ Nu doresc să fac o expune­
In această luplă. s-a afirm at arătat de altfel, situaţia in te r­ în continuare c il mai bine ac­ re p artiţia capitalistă, prin care ducerea statului. Se cunoaşlg, re asupro situaţiei in te rn a ţio ­ capacităţi de creaţie, a ataşa­
partidul şi forţele dem ocratice m entului său faţă de cauza so­
din plin capacitatea re v o lu ţio ­ naţională, a ju to ru l U n iun ii So­ tivita te a spre a asigura re a li­ un mic qrup de exploatatori că a iiI în C o n slitu lic cît şi in nale. Mă voi referi pe scurt
io vederea instaurării g u ve r­ cialism ului, a încred erii Iul
nară a clasei m uncitoare din nului de la 6 M arlie, este rezu l­ vie tice au avut un rol de mare zarea in cele mai bune condi- îşi însuşeau cea mai mare celelaltp legi adoptate în u lti­ doar la cîteva probleme. nestrăm utate în po litica m ar-
ţara noastră, rolul şi m isiu­ tatul q in d irii colective a a c ti­ însemnătate în desfăşurarea cu tiun i a tutu ro r prevederilor parte a ve n itu lu i naţional — m ii ani se exprim ă şi se ga­ Peste două luni vom xîst-le n in istă a p a rtid u lu i.
nea ci istorică de lor 15 condu­ vu lu i noslru, care, strîns u n it succes a luptelor revoluţionare planului. O atenţie deosebită şi a introdus p rin cip iu l nou, rantează înfăptuirea p rin c ip iu ­ sărbători 25 de ani de La sărbătorirea acestui im ­
cătoare a întreg ii naţiuni, rol in ju ru l conducerii în fru n lc c u din ţara noastră. Este m eritul se cere acordată re a liză rii vo­ socialist, de re p a rtiţie conform lu i de bază al dem ocraţiei so ­ la victo ria asupra G er­ portant evenim ent din istoria
care s-a manifestat strălucit Ghcorghe G hcorqhiu-D ej, a p a rtid u lu i nostru că a ştiut să lu m ului sporit de in ve stiţii, căruia tot ce se produce in cialiste — participarea în tre ­ m anici fasciste, iar in toamna n a ţiu n ii noastre, cel mai înalt
de-a 1 uneţul anilor în măreaţa trecut, după 23 August, cu fe r­ folosească c o n d iţiile in te rna­ prevăzut pentru acest an. in­ socielote aparţine celor ce gu lu i popor la luarea d e cizii­ acestui an se va aniversa îm ­ omagiu pe care-l putem aduce
operă de fău rire a o rln d u irii m itate la înfăptuirea o b ie ctive­ ţionale favorabile penlru orga­ tră rii la tim p in producţie a muncesc, Aslâz.j,* o parte din lo r care privesc prezentul şi plinirea a tot a tiţia ani de la p a rtidu lui, poporului român,
socialiste. Evenim entele au lor stabilite O co n tribu ţie de nizarea si conducerea luptei In no ilo r capacităţi; aceasta are ve n itu l naţional esle folcfsilă v iito ru l ţă rii. Partidul asigură în fiin ţarea O rganizaţiei N a ţiu ­ lib e r şi independent, este an­
scos. de asemenea, la iveală u- scamă la îndeplinirea sa rcin i­ vederea c u c e ririi puterii In o marc im portanţă a tît penlru penlru dezvoltarea continuă a ca cele mai im portante legi sa n ilo r Unite. Deşi a trecut un gajam entul de a m unci şi lupta
ria.şul potenţial revoluţionar ui lor trasate de partid a avul-o, istorie sînt însă destule cazuri înfăptuirea plan ulu i in curs, in dustriei, a g ricu ltu rii, ştiin ţe i, fie supuse dezbaterii maselor sfert de veac de fa term inarea cu şl mai m ult elan pentru în ­
ţărănim ii, care. nu o dală în în toată această perioada. cînd, cu toate co n d iţiile in te r­ cît şi pentru buna desfăşurare fn vă ţă m în tu lu j şi c u ltu rii, iar populare, ca întreg ul popor să războiului m ondial, în lume flo rire a patriei, pentru bună­
istoria ţă rii noastre, a dus g re ­ C heorqhîu-D ej — fiu cred in­ naţionale favorabile. datorită a a c tiv ită ţii în cincina lu l u r­ o altă parte, cea mai mare, fie consultat asupra pro ble­ mai persistă încă numeroase starea şl fericire a celor ce
le lupte pentru dreptate soci­ cios al clasei m unciloare, al slă biciun ilo r sau greşelilor să- mător. Sarcini însemnate stau este destinată fondului de con­ m elor de bază ale p o litic ii in ­ problem e nerezolvate. In Eu­ muncesc, #pentru făurirea so­
ală şi naţională. Rolul hotărî- poporului român, m ilitant re­ v îrş itc de forţele progresiste în faţa oam enilor m uncii din sum al celor ce muncesc. M ă­ terne şi externe a R om âniei; ropa, de unde au pornit atît cie tă ţii socialiste m ultilate ra l
tor în cucerirea victo rie i p o li­ voluţionar de scamă al p a rti­ interne, nu s-a putut asigura a g ricu ltură chem aţi să asigu­ surile hmte în u ltim ii ani. in ­ el cere in acelaşi lim p tu tu ­ prim ul cît şi cel dc-al doilea dezvoltate pe păm întul Româ­
tice de la 6 M arlie, ca şi în dului nostru. Un mare număr deslăşurarea victorioasă a lu p ­ re executarea Ia tim p şi in hu­ clu siv noul sistem de sa la ri­ ro r organelor de partid şi de război m ondial, pacea nu a niei. O datorie de onoare pe
loale m arile bătălii de clasă de a ctivişti ai Partidului C o­ tei pentru transform area revo­ ne co n d iţii a lu c ră rilo r de p ri­ zare. au drept scop să asigure slat să se consfăluiască p e r­ fost încă reglem entată. In d i­ care pa rtidu l şl poporul nostru
ferite părţi ale lum ii, războiul
purtate u lte rio r. In deslăşura- munist Român, că liţi in lupta luţionară a societăţii. Mă refer măvară, îndeplinirea prevede­ aplicarea cîl mai justă a p rin ­ manent cu oam enii m uncii, să provoacă încă m ari suferinţe si-o îndeplinesc cu cinste este
rea victorioasă a re vo lu ţie i şi grea a ile g a lită ţii. în în fru n ­ la toate acestea, tovarăşi, pen­ rilo r p rivind sporirea produc­ c ip iu lu i socialist, p o triv it că­ prezinte dări de seamă şi să unor popoare; cursa în a rm ă ri­ intensificarea e fo rtu rilo r pen­
construcţiei socialiste în Româ­ tarea cu închisorile şi teroareo tru a înţelege mai bine că îsi ţiei agricole. în d a to riri mari ruia fiecare cetăţean este re­ inform eze masele asupra în ­ lo r a luai p ro p o rţii uriaşe, tru triu m fu l prieteniei în tre ţă­
nia a revenii alianţei m uncito­ biirghezo-moşierească. şi-au păstrează pc deplin v a la b ilita ­ şi de răspundere revin oame­ munerat după cantitatea si ca­ tregii lor a ctivită ţi. ch e ltu ie lile penlru inarm afe rile socialiste, pentru unitatea
reşti-ţăcăneşti. baza de neclin­ dat. aportul la lupta re vo lu ţio ­ tea leza m arxisl-leninistă după n ilo r de sliintă, lu cră to rilo r din litatea m uncii depuse Nim eni, Introducerea p rin c ip iu lu i depăşind peste 200 m iliarde m işcării com uniste şi m uncito­
tit a puterii populare din pa­ nară din acea vreme. îndeph- care cucerirea puterii şi fă u ri­ in văţăm înl. din celelalte sec­ sub nici o formă, iu i p o a le ,— m uncii şi conducerii colective dolari, ceea ce apasă greu a­ reşti internaţionale, pentru v ic ­
tria noastră. nindn-şi cil cinste misiunea de rea noii o rîn d u iri sociale, a co­ toare de activita te socială. Si nu trebuie — să realizeze în toate dom eniile de a c tiv ita ­ supra n iv e lu lu i de trai al po­ toria cauzei socialism ului şi
ve n itu ri fără să depună. în d o ­
Trebuie să subliniem foplul orqâni70tnri şi conducători ai m unism ului. nn pot fî decît o ­ înfăptuirea integrală a pre­ te constituie, dc asemenea, o poarelor. A rm am entul nuclear, păcii în lume.
că şi de data aceasta — ca do pro le ta riatului, ai maselor m un­ pera poporului însuşi, a clasei ved erilor planului cincinal m eniul producţiei m ateriale m anifestare esenţială a dem o­ acumulat în cantităţi ce pot Trăiască Partidul Com unist
alîtea ori In trecut — cea mai citoare In cursul desfăşurării muncitoare, care se transformă 1966— 1970 cere din partea tu ­ sau Spirituale, o muncă utilă cratism ului ~ o rin d u irii noastre. distruge de cîteva ori om eni­ Român — conducătorul în ce r­
mare parte a in te le ctu a lită ţii, evenim entelor la ampla a cti­ pc sine si întreaga societate. tu ror oam enilor m uncii, a în ­ societăţii noastre socialiste. O im portanţă deosebită are în rea arm am entul chim ic şi bac­ cat al poporului pe drum ul so­
re a lită ţi a
acest sens activitatea com ite­
tregului nostru popor ’efo rtu ri
Pe baza acestei
cei mai de valoare oameni de vitate revoluţionară a p a rti­ Oste dc aceea necesar ca şi în sporite. Avem convingerea că societăţii noastre socialiste, în telor de direcţie si de adm inis­ terio lo gic, precum şi arm a­ cialism ului şi com unism ului t
ştiinţă şi cultură au fost ală­ dului şi-au adus. de asemenea, v iilo r să unim c il mai strîns to ţi cetăţenii din patria noas­ tre oam enii m uncii se slabi traţie — organe colective de m entul aşa-zis clasic, co n sti­ Trăiască m inunatul noslru
tu ri de popor, şi-au adus con­ contribuţia în perioada care a e fo rtu rile întreg ulu i popor tră îşi vor consacra pricepe­ lese re la ţii noi, de colaborare tuie o am eninţare permanentă popor, trăiască scumpa noas­
trib u ţia la victo ria luptei re­ urmat e libe rării ţării. com u­ pentru cdilicarea socialism ului rea. capacitatea de creaţie în ­ conducere a în tre p rin d e rilo r. la adresa v ie ţii popoarelor, a tră patrie — România socialis­
C onstituite din cei mai buni
voluţio nare a clasei m uncitoa­ n iştii întorşi între tim p şi com unism ului în patria d e p lin irii sa rcin ilo r actualului Si a ju to r reciproc Intre clasa însăşi c iv iliz a ţie i pe pla­ tă !
re. la cauza celor ce muncesc din em igraţie In b ă tă lii­ noastră. Totodată se impune plan cincinal. Dispunem de lot m unciloare, ţărănime, in telec­ specialişti, deleqaţii sindicale­ neta noaslră. Este tim ­ Să se întărească unitatea ţă­
din patria noastră A avut un le p o litice purtate in a­ să ţinem seama de desfăşura­ cc esle necesar penlru re a li­ tua litate Şi celelalte caleqorii lor şi din reprezentanţi aleşi pul ca toate popoarele, ló a­ rilo r socialiste, a partide lor co­
puternic ecou In rln d u rile in ­ cest timp. paralel cu creşterea rea evenim entelor in te rn a tio ­ zarea cu succes a acestui o- de oameni ai m uncii nu exis direct de oam enii m uncii, a- le guvernele, toţi oam enii po­ m uniste şi m uncitoreşti, a în ­
te le ctu a lită ţii noastre telegra­ rîn d u rilo r p a rtidu lui si ale o r­ nale si să acţionăm permanent hiectiv. tă rap o rtu ri antagoniste, ci o cesle organisme asigură, o da­ litic i să gîndească cu cea mai tregii m işcări a n liim pe rialiste !
ma adresată regelui de fru n ta ­ ganizaţiilor revoluţionare şl pentru întărirea prieteniei şi slrînsă unitate de interese si lă cu qonducerea competentă mare răspundere la pericolul Trăiască pacea şi prietenia
şii Academ iei Române şi ape­ democratice, alături de m ili­ colaborării cu toate ţările so­ Tovarăşi. o intensă colaborare in m un­ a a c tiv ită ţii în tre p rin d e rilo r, o care am eninţă pjaneta noastră Intre popoare I
lu l publicat în luna februarie ta n ţii din ilegalitate s-a ridicat cialiste. cu partidele com unis­ După cum esle cunoscut, că şi lupta penlru edificarea form ă dem ocratică de p a rtic i­ şi să acţioneze in modul cel
de către un grup de profesori nn p u le rn ir continqent de ca­ te şi m uncitoreşti, cu toate fo r­ partidul $i guvernul au luat socialism ului şi com unism ului. pare a celor ce muncesc — în mai h o lă rît pentru a se pune C uvînlaroa secretarului qc-
u n ivcrsila ri. oameni de şliin tă dre noi de a ctivişti de partid, ţele an liim perialiste. N ur-ai ţi- in ultim ele luni o seric de mă­ Pe măsura fă u ririi societăţii so­ calitate de p ro prie tari si p ro ­ capăt în a rm ă rilo r şi în prim ul neral al p a rlid u lu i. subliniată
şî artă, semnate de prof. C. I. profund devotaţi intereselor nînd scama de interdependen­ suri penlru mai huna organi­ cia liste m ultilate ra l dezvolta ducători — la conducerea e­ rind penlru distrugerea arm a­ în repetate rîndu ri cu aplau­
Parhon, S. Stoilov, M. Raleo. clasei muncitoar?. asp ira ţiilo r ţa dintre situaţia internă şi zare a aparatului dc stal. le şi trecerii la comunism vor conom ici. Are. de asemenea, m entului nuclear, chim ic Si ze prelungite, s-a încheiat în-
D. Bagdazar. M ih ail Sadoveanu. vita le ale poporului noslru. cea internaţională, dc unitatea Transpunerea in viaţă a aces­ dispare lo t mai mull deosc o mare im portantă ¡nstituţio- bacteriologic Trebuie înţeles tr-o atmosferă de înaltă însu­
nalizarea adunărilor qencralc
b irilc dintre oraş şi sal, dintre
Traian Săvulescu. N icolae Gh. Luptînd împreună, într-o s lrîn ­ dialectică dir,Ire factorul na­ tor măsuri — care au pus mai munca manuală şi intelectuală, ale oam enilor m uncii, ca fo r­ că în co n d iţiile ic h n ic ii m ili­ fleţire . Răsună puternice ura-
Lupu. A ndrei Oţelea. Petre să unitate, cadrele vechi şi noi ţional şi cel internaţional, pu um ilă ordine in aparatul cen­ se va accelera procesul de a- mă superioară dc participare tare dc azi nu exislă nici un le. întreaga asistenţă. în sală
Conslanlinescu-laşi. lorqu Io r­ ale p a rtid u lu i şi-au dăruit în ­ tem elabora o lin ie politică tral al sla lu lu i — esle. în ge­ a re lo r ce muncesc la ae tivila m ijloc de apărare cu adevărat şi în Piaţa Palatului, aclama
dan şi a lţii, care, ridieîndu-se treaga energie, capacitate şi ju s te i si construi cu succes nera! încheiată. Cu toate a- propicre între d ife rite le clase eficace — nici clnar un sis- cu entuziasm, ovaţionează cu
tea de conducere a în tre p rin ­
îm potriva guvernului Rădescu. putere de muncă idea lurilor noua orîndnire socială cestca. in activitatea unor o r­ şi categorii sociale, de om oge­ derilor. lem de rachetă anlirnchctă —• căldură penlru Partidul C om u­
cercau ..venirea la cîrină a u ­ nobile ale clasei muncitoare, Analiza luptelor re v o lu ţio ­ gane continuă să se mai m ani­ nizare a societăţii ; sc va crea rare să poală salva omenirea nist. Român şi C om itetul său
nui guvern care să fie expre­ ale pa rtidu lui, consacrîndu-şi nare din România confirm ă o feste practici birocratice', se nsl.lel societatea oam enilor Experienţa de pină acum de ia distru ge rile cauzale de O n h a ), in frunte cu tovarăşul
sia tu turo r elem entelor demo­ viaţa progresului şi prosperi­ dată mai m ult justeţea tezelor întocmeşte încă m ullă form u- m uncii — societatea com unis­ demonstrează că m ăsurile luate un război atomic. Rină nu esle Nicolae Ceauşescu. penlru p ro ­
cratice ale ţă rii şi să realizeze tă ţii patriei, cauzei socialism u­ larislică caic* duce la înecarea tă. Desigur, această transfo r­ pentru perfecţionarea domo prea tîrzin. popoarele trebuie qrcsul şî prosperitatea Româ­
im ediat program ul de guver- lu i şi com unism ului. m arxist-leniniste, p o triv it că­ m uncii v ii în vra fu ri de dosa­ mare nu se va realiza spontan, cra lie i economice corespund să-şi ridice glasul pentru u im ­ niei socialiste.