Page 34 - Drumul_socialismului_1970_03

DRUMUL SOCIALISMULUI 6 Nr. 4721 $ MIERCURI 11 MARTIE 1970

mult la sale. In acest an, ne P Ă T R Â Ş C A N U
de ridicarea L .
HUNEDOARA CULTURALĂ VA INMĂNUN- conţinutului artislic al progra­
vom preocupa
de aceste
melor interpretate
formalii. A r fi bine ca tdţi
tă. să sprijine mai mult cămi­ UN VEAC UE
melodiştii casei de cultură şi
preşedintele comitetului pen­
CHEA ÎNTREGUL POTENTIAL SPIRITUAL tru cullură şi artă, Ion C io n ­
nele culturale din suburbii? 1 1
Cunoscînd cerinţele ce s<» aparatul său — arată b. Pâ-
Prevăzind victoria socialismu­
a C.S.H.. a casei de culţură si siderăm că se putea face mul! impun în domeniul cultural- lui, Fr. Engcls sublinia că isto­ teoria „im portului capitalismu­ trâşcanu — prezintă un instru­
AL MUNICIPIULUI casa de cultură. In activitatea dicarea nivelului calitativ al artistic, in acest an trebuie să considere, de pe poziţiile ma­ ziţie cu ei, evidenţiază rolul ment dc stâpînire, că o nouă
lui" a Iul St. Zeletin. In opo­
mai mult.
teatrul de păpuşi de pe lingă
Nu s-a făcut toiul pentru ri­
ricii marxişti vor trebui să re­
facem mull mai mult pentru
clasă, revoluţionară nu preia,
hotârîtor al factorului intern in
cluburilor s-a încelătenit prac­
tica de o se organiza specta­ interpretării artistice, al per- a ridica nivelul calitativ al ac­ terialismului istoric, întregul dezvoltarea forţelor de produc­ ci distruge ocest instrument,
tivităţilor. Unul din obiective­
cole periodice cu unele genuri mancnlizării lu luro r formaţiilor, trecut al poporului. M arx şi ţie. numai astfel puţind deschide
Relevîncl însemnătatea m un­ cultură Şi artă in vederea or­ le mari ce ne stau în fată este Cauza revoluţiei, după b. Pă- drum noilor aşezări". Aceeaşi
cii polilico-ideologicc desfăşu- ganizării unor activităţi meni­ de formaţii. al atragerii unui număr mai constituirea ansamblului fol­ Engeis. iar mai tîrziu V, I, Le­ trăşcanu, este contradicţia din­ concluzie o desprinde K. Marx,
ja lc do parlid ca o formă te să întim pinc şi să susţină In cadrul celui de-al IX-Ioa mare de oameni Ia activităţile cloric al m unicipiului Hunp- mn au dat adevărate modele de tre forţele de producţie capita­ din experienţa Comunei din Pa­
principala de atragere a între­ evenimentele de scamă din via­ concurs al artiştilor amatori artistice Sînt formalii ca. de doara. Ne aflăm in stadiul studiere a diferitelor evenimen­ liste şi relaţiile de producţie ris, ea constituind o lege a o ri­
gului popor la făurirea noii ta noastră politică şi socială. au fost lărgite formaţiile e- exemplu, corul de la clubul pregătirilor şi în curînd va a­ te din istoria omenirii. După e­ feudale, enunţată magistral de cărei revoluţii.
societăţi — raportul prezenlat A intrai deja in tradiţia vistente, remarcindu-se în mod „Siderurgistul" şi formaţia de vea lor. premiera acestui spec­ liberarea patriei, istoricii mar­ K. M arx în prefaţa la „C riti­ Considerăm util să subliniem
la cel dc-al X-lea Congres al muncii noastre ca aceste acti­ deosebit cele ale cluburilor cslradă a casei de cultură, ca­ tacol. Ne preocupă şi constitu­ xişti din tara noastră nu numai ca economiei politice". Plecînd concepţia lui L. Pâtrăşcanu,
I* C.R. de tovarăşul Nicolae vităţi să fie coordonate pen­ sindicatelor, care totodată au re de luni dc zile nu mai re­ irea unui cor dc cameră, cu că au reevaluat istoria patriei, dc aici, autorul explică, pentru dezvoltată în problema raportu­
petă şi aproape s-au autodi­
Ceauşescu, arală că : „O im ­ tru a se evita unele parale­ creat şi noi eclupe artistice. zolvat. Pentru aceasta, comite­ participarea cadrelor didacti­ dar au şi adîncit-o prin con­ prima dată în istoriografia lui dintre naţional şi social în
portanta deosel)ita penlru în ­ lisme în activitatea organiza­ Astfel, s-au constituit la C.S.H. tele sindicalelor din I.C.S.H. ce şi punerea la punct a o r ­ tribuţii originale la elucidarea noastră, procesul de acumulare revoluţie, astăzi, cînd problema
deplinirea sarcinii fundamen­ ţiilor de masă şi obşteşti. La taraful şi formaţia de dansuri şi C.S.H.. activiştii culturali, chestrei simfonice. unor evenimente mai puţin stu­ primitivă a capitalului în Româ­ este aşa de mult discutată. Ple­
tale a dezvoltării multilaterale începuiul liccărei luni sc or­ (formată din elevi), formaţia Formaţiile cu (aracter p e r ­ diate nia. El reuşeşte sâ demonstre­ cînd dc la realitatea că „conşti­
Lucrările lui L. Pâtrăşcanu,
a noii orînduiri o are intensi­ ganizează la comitetul m unici­ de dansuri de la E M. Ghelar, organizaţiile U.TC. trebuie să manent şi-au început a ctivi­ ze că industrializarea capitalis­ inţa naţională ajjare o (Iotă cu
sprijine mai mult aceste acti­
ficarea activităţii de educaţie, pal de parlid o analiză asupra grupul vocal de la 1.C.S.H., tatea încă din luna ianuarip printre care şi „Un veac dc tă a ţării nu este un fenomen burghezia, cu lupta ei revolu­
formarea şi dezvoltarea con­ îndeplinirii planului de activi- brigada artistică de la I.G.C.L. vităţi, să participe cu regula­ Astfel, teatrul popular prezin­ frămîntâri sociale“ , se numără întimplâtor, „Importat de aiu­ ţionară împotriva vechiului re­
ştiinţei socialisto a maselor", lăli pe luna trecută şi sc sta­ Hunedoara. ritate la repetiţiile form aţiilor tă piesa „Copacii mor în pi­ între contribuţiile marxiste la rea", ci a crescut din înseşi gim“ , autorul arată că sarcini­
Dacă apreciem activitatea artistice. cioare" de. Alessandro Caso­ studiul istorici. Autorul este în
A vînd permanent în vedero bilesc activităţile penlru v i­ cultural-arlislică după rezulta­ această privinţă un deschizător realităţile economice ale ţării. le naţionale şl sociale ale re­
aceste recomandări. Comitetul itor. Rroccdindu-sc în felul a- tele obţinute în cadrul acestui Considerăm că este necesar na. teatrul dc păpuşi va pre­ de drum uri, operele sale consti­ Este deci o lege obiectivă a voluţiei nu se exclud, cl se îm bi­
municipal de parlid Hunedoara cesla s-a reuşit realizarea li­ concurs, am puica fi mulţum iţi ca şi formaţiile de pe lingă zenta piesa „M ic ii muşche­ tuind o muncă de pionierat tn dezvoltării societăţii. nă, se confundă. Sau, citind cu­
a căutat ca aclivitălile cul­ nei mai bune colaborări intre deoarece majoritatea form aţi­ casa de cultură să se preocu­ tari". iar ansamblul folcloric al domeniul ştiinţelor sociale din Analiza mişcărilor revoluţio­ vintele sale „naţionalul se su­
tural-educative să fie axate unităţile culturale din m uni­ ilor au mers Ia faza in te rju ­ pe mai mult. de ridicarea con­ I.C.S.H. spectacolul „Şezătoa­ România. nare din principate, în secolul prapune socialului şi invers".
pentru atingerea acestui scop. cipiul nostru. De asemenea, s-a deţeană. iar trei formaţii la ţinutului manifestărilor precum re hunedorcană“ . Incepînd o i L. Pâtrăşcanu nu poate fi a­ trecut şi începutul secolului ac­ Concluzia sa este pe deplin va­
şi a interpretării deoarece ma­
se va declanşa
luna aprilie
Astfel, comitetul municipal reuşit în marc măsură să se faza pe tară, unde corul C.S.H. joritatea lor (mai puţin teatrul concursul intern „Festivalul preciat la justă valoare fără a tual, îi dă posibilitate autoru­ labilă. Clasa muncitoare este
de parlid a căutat să anali­ permanentizeze activila lra unor a obţinui o menţiune, formaţia de păpuşi) nu prezintă progra­ prim ăverii", la care vor parti­ menţiona calitatea de comunist lui să dezbată, în problema ra­ singura forţă politică care re­
zeze activitatea consiliului formalii artistice, aşa cum este de dansuri C.S.H. locul II. iar me in municipiul Hunedoara cipa toate genurile de forma­ şi savant a autorului, reunite portului dintre mase şi condu­ zolvă ambele sarcini ale revo­
taraful 1.C.S.H., formaţia de cători, rolul personalităţii în luţiei : eliberarea socială şi na­
sindical municipal, a comite­ brigada artistică a I.G.C.L. o tocmai datorită faptului că in ­ lii din municipiu. în aceeaşi persoană. „Un veac
dansuri a C.S.H., corul cadre­ de fîn m în lâ n sociale" este scri­ dezvoltarea istorică. Se pot ci­ ţională a întregului popor.
tului municipal U.T.C. şi a lor didaclice, brigada arlisl/că menţiune. Dar, avînd în vede­ terpretarea nu se ridică la n i­ Vom organiza la Ghelar cu să tn perioada dictaturii m ili­ ta contribuţia lui K. Marx la In perioada istorică studiată
De
velul cerinţelor actuale.
comitetului municipal penlru a I.G.C.L., formaţia de teatru re condiţiile materiale bune aceea ele se deplasează mai ocazia inaugurării clubului, o tare, în plin război, autorul u r­ de b. Pâtrăşcanu, problema a-
de care dispun cluburile, con­
suită de spectacole ale celor
mai bune formaţii din oraş. la mărind evenimentele revoluţio­ grarâ se impune ca centrală,
pentru întreaga societate. Cla­
care sc va adăuga taraful din nare dîn istoria trecuta a pa­ sa muncitoare este interesată
Vata. corul din Riad. ansam­ triei, cu scopul de a desprinde Pişe de lector în rezolvarea ei. prin faptul că
blul folcloric al Casei de c u l­ învăţăminte, legi valabile pen­ ţărănimea este aliatul firesc şi
Organizarea ştiinţi­ tură din Petroşani. Acestea re,1 a partidului comunist. cel mal apropiat intr-o viitoare
tru activitatea clasei muncitoa­
cîleva măsiiri pe
sînt doar
revoluţie, condusă
de proleta­
care le-am prevăzut să le rea­
M eritul cărţii lui L, Pâtrâş-
lizăm în acest. an. In m unici­ canu nu constă în materialul înţelegerea domniei lui Ludovic riat. iată de ce autorul urmă­
Bonapartc, a lui Plebanov şi a
reşte evoluţia problemei agra­
piul nostru
există suficiente
faptic nou fată de Istoricii d i­
lui V. I. Lenin despre narodni­
fică a producţiei forte umane şi materiale caro nainte sau contemporani cu cl cism. L. Pâtrăşcanu reînnoieşte re, începînd din feudalism, sub­
liniind ncrezolvarea
sa
nici
dorim să fie valorificate la ni­
(A. D. Xcnopol, N. lorga, I. C.
velul exigentelor şi cerinţelor Filitti, G. C. Giurcscu) în pro­ noţiunea teoretică de „mase chiar prin reforma agrară din
populare" şi rolul lor în anu­
actuale. blemele studiate, deşi nici a­ mite evenimente istorice, exem- 1864, constituind prin aceasta o
partimentelor de organizare cauză a mişcărilor ţărăneşti de
ştiinţifică subliniem pe cele de NICOLAE VINTILA cesta nu lipseşte, ci în tratarea plificîndu-le. Referindu-se la la sfîrşitul secolului al X IX .
(UftMAII DIN m o it la întreprinderea cleclrocen- şeful sectorului problemelor de pe poziţiile fi­ răscoala pandurilor (numită de „Chestia ţărănească" — cum o
trale Deva. în care se prevăd muncii politice de masă lozofice ale proletariatului. L. el revoluţie) condusă de Tudor, numeşte b. Rebreanu prin guea
studii dc reorganizare a unor al Comitetului municipal Pâtrăşcanu introduce noţiunea autorul subliniază că : „p a rti­ eroilor săi din „Răscoala"' —
aceste restante mai adăugăm compartimente, organizarea şi de partid Hunedoara de partinitate în istoria româ­ ciparea directă a ţărănimii sub­
şi ,,studiile" fără nici un efect mecanizarea transportului in­ nească liniază şi mai mulţ fondul p ri­ este cauza mişcărilor din 1007.
pozitiv asupra economicităţii tern. îmbunătăţirea organizării La fel ca înţeleptul cronicar mei revoluţii în Principate". Importantă ni se pare sublinie­
producţiei, ajungem )a conclu­ descărcării cărbunelui ele. In Gr. Ureche, care-şl scrie leto­ Revoluţia din 1848 din Munte­ rea de către autor a nepăsării
zia că in organizarea ş tiin ţifi­ seclorul minier problemele a- piseţul pentru ca „cele bune" nia a fost salvată de două ori socialiştilor faţă de ţărănime,
că a producţiei şi a muncii s-a bordolc privesc mecanizarea Acţiuni „sâ hie de învăţătură" fiilo r şi de la lichidare, prin Interven­ dar şi a simpatiei spontane,
făcut încă prea puţin. Aceasta i manifestate de muncitori faţă
lucrărilor, organizarea lo cu ri­ nepoţilor, L. Pâtrăşcanu pune ţia maselor. Unirea Principate­
mai cu scamă ia Centrala căr­ lor dc muncă, transportul şi trecutul tn slujba prezentului. lor a fost hotărîtci în ultimă de răsculaţi. De aici concluzia
bunelui Petroşani, I. M. Tc- de muncă că „muncitorimea este o forţă“ ,
aprovizionarea, elaborarea de „Lcgînd trecutul cu prezentul, instanţă de mase. prin dubla n-
bea, U. V. Călan. „Vîscoza" cu acţiuni politice autonome,
normalive de muncă pentru reacluali/ind lupte şi fapte din legere a lui Cuza. Răscoala din
Lupeni, C.E.I.L. Deva. Inlrc- personalul administrativ şi au­ patriotică trecutul apropiat al poporului Itî07 este o mişcare ţărănească, manifestate timid. încă în des­
prinderca de industrie alimen­ xiliar. român, multe sînt învăţăminte­ prin excelenţă. făşurarea revoluţiei din 1848
tară Deva şi altele. La Centrala înduslrială H u ­ le care pot fi trase". Şl apoi, Care este totuşi rolul şi con­ Analiza problemelor social-c-
Nu putem să nu scoatem în nedoara se va îmbunătăţi Din in iţiativa comitetului în alt loc: „Căci viitorul nu tribuţia conducătorului în tim ­ conomice româneşti. începută
evidentă aspectele de la „M a r­ structura organizatorică şi sis­ comunal al U.T.C., tinerii poate să constituie un salt în pul mişcărilor maselor ? „C ali­ de autor în această lucrare, cu
mura“ Simerio unde in tot temul de conducere ale Direc­ din comuna Tomeşti au par­ necunoscut, ci se desprinde şi tăţile personale ale conducăto­ evenimentele de la începutul
cursul anului trecut a fost e- ţiei mecanice în scopul creş­ ticipat în ultima perioadă la se încheagă, tn acelaşi timp, rilor unor mişcări revoluţiona­ istoriei moderne, este continua­
loboral şi aplicat un singur terii calităţii si reducerii du­ diferite acţiuni de muncă din elemente şi materialul pe re — scrie L. Pătrâşeonu — pot tă în cartea: „Sub trei ti ¡('ta­
studiu. Comitetul de direcţie ratei de excculii a lucrărilor patriotică. După rum ne in­ care îl oferă tocmai trecutul". trage in cumpănă la un mo­ lu ri", cu analiza unor momente
de Ia această întreprindere a dc reparaţii. Va fi elaborat formează Nicolae Bulz, ti­ ment dat, în luarea unei hotâ- ale istoriei contemporane. cu
contemplat în voie carenţele sistemul dc codificare intern nerii din sat au construit în M arxist-lcninist prin convin­ rîri, în adoptarea unei atitudini, cele de perspectivă viitoare, in
din aclivilatca întreprinderii al produselor, materiilor pri­ ju ru l şcolii şi căminului c u l­ gere. L. Pâtrăşcanu consideră în impunerea unui punct de „Problemele de ba/.â ale Româ­
fără a întreprinde nici un lei me şi materialelor şi sc va tural un gard din plăci pre­ eâ la baza dez.voltârii societă­ vedere. Dar., nu însuşirile per­ niei". a ideologiei in „Curente
de acţiune mai consistentă pe stabili structura organizatorică fabricate şi au făcut toate ţii omeneşti se află dez.voltarea sonale.. sînt determinante". Du­ şi tendinţe în filozofia româ­
linia îmbunătăţirii organizării forţelor de producţie. Tocmai nească". in prelegerile univer­
a combinatului. O altă Iernă p ri­ pregătirile necesare repară­ pă L. Pâtrăşcanu, calităţile per­
producţiei şi a muncii. Lipsu­ veşte crearea modelului mate­ rii şcolii. de aceea, o grijă deosebită a sonale ale conducătorilor pot sâ sitare. ţinute la Bucureşti du­
rile ce s-au înregistrat, mai a­ matic general al activităţilor S-au evidenţiat ■ Aurica sa. atunci cînd analizează for­ grăbească sau sa frineze mer­ pă eliberare. L. Pâtrăşcanu se
les Ia secţia dc dale. conlirmă dc elaborare, turnare şi lami­ Dobrcl, Ţraian Bulz,, pre­ sul evenimentelor dar tn nici opreşte,.în special la probleme­
că specialiştii din această un i­ nare a otelului. cum şl Ileana, Mârioară, Io ­ marea capitalismului în Româ­ le de economie politică ’ teore­
tate ar fi avut Io dispoziţie un nia. este de a se delimita de un caz. nu pot să le oprească.. ticii "Exempli fi că r »Ie "şl a nn lize­
Din analiza planurilor tema­ sif şl David Melliş.
„câmp" propice de afirmare teoria „neoiobăgistâ" a lui C Dacă fluxul revoluţionar con­ le au fost luate din istoria e­
tice reiese însă că studiile
dar pe care nu 1 - au folosii. Si- tinuu, dintre mişcarea din 1821 conomlei româneşti. Este prima
cele mai numeroase şi mai va­ Dobrogeanu-Ghcrca, ca şi de
luafia nu este mai bună nici şi cea din 1848, se regăseşte tn- lucrare de acest gen în litera­
loroase sini în atenţia acelo­
la Regionala C. T. Deva sau la tr-o manieră nini puţin crista­ tura economică românească
raşi coleclive de muncă care
Trustul dc construcţii Deva. lizată şi In N. Bălcescu, pre- Desigur că „Un veac de fri*.
şi in anul trecut au manifestat luînd teza. L. Pâtrăşcanu o ri­
Pe baza cunoaşterii acestor interes penlru perfecţionarea Realizarea obiectivelor din plan — mîntâri snciale", scrisă de au­
neajunsuri şi ca urmorc a vi­ organizării producţiei şi a dică la nivelul de înţelegere nl tor intre anii 1038—1012, cu îr
nei analize temeinice în fie­ muncii, iar la unităţile care în proletariatului, complctind „ f lu ­ treruperi impuse de activitatea
x u l" eu dezvoltarea de In sfîr-
care întreprindere, comitetele anul trecui aceste preocupări riguros urmărită sa revoluţionară, publicată în
dc direcţie, cadrele de specia­ au lăsat de dorit, se raportea­ Planul de acţiuni eu caracter educativ întocmit pentru şitul secolului X rX şi începu­ 1045 şi apoi in 1047. arc anu­
tul secolului XX. Prin aceasta
lişti, care răspund direct de o r­ ză şi în acest an lipsă dc in- perioada de iarnă de comitetul de partid al minei Ghelar c el subliniază circuitul ideilor mite limite, impuse dc posibi­
ganizarea ştiinţifică trebuie să Icmcs. Sc impune ca oecst nea­ expresiv şi bogat. Dar ceea ce îl dă acoperire valorică e mo­ de la o generaţie Io alta, dar lităţile de documentare, de ni­
acţioneze neîntirziat cu mă­ juns să fie analizat cu toată dul de a urinări înfăptuirea lui. nu Intr-un cerc tnchis, ci în velul dezvoltării ştiinţifice din
suri concrete pentru realizarea răspunderea de către com ite­ In cadrul acestor acţiuni s-a făcut popularizarea hotărî- spirală, de ta Inferior Ia supe­ etapa dată Dincnln dc ele însă,
obiectivelor pentru care au tele do direcţie, stabilind po­ rilo r dc partid elaborate în ultim ul timp. a legilor adoptale rior. tezele şi concluziile dc bază râ-
fosl constituite aceste „form a­ sibilităţile ce pot fi valorificate de Marea Adunare Naţională, a h o lă rîrilo r Consiliului de M i­ mîn valabile. De asemenea, râ-
lii fie lucru". prin compartimentele de orga­ niştri. Pentru ca în România sâ nu mîne valabilă metoda sa d > fi­
Planurile tematice dc studii nizare a producţiei şi a m un­ Cu ajutorul intelectualilor din comună — profesori, me­ se repete un nou 1848, soldat naliza ştiinţifică, debarasată de
alo accslui an cuprind proble­ cii. La îmbunătăţirea acţiunii dici, ingineri — a fost constituită brigada ştiinţifică. Ea se cu o înfrîngere a revoluţiei, de dulcegăria idealistă, model de
me majore care să conducă la in continuare, o contribuţie deplasează în diferite sale ale comunei sau chiar In comu­ importanţă capitală era nece­ aplicare creatoare a m nixism -
îmbunătăţirea t activităţii eco­ importantă trebuie să-şi aducă nele învecinate şl dă răspunsuri la o gamă varială do Între­ sară, In special în condiţiile leninismului, la dezvoltarea ţâ­
nomice a fiecărei întrep rin­ organele şi organizaţiile de bări adresate de către locuitorii satelor. dictaturii militaro-fasciste, des­ rii noastre.
deri. Ele pot fi însă mult îm- parlid, care trebuie să inler- Colective de intelectuali strîng dale pentru întocm i­ prinderea învăţămintelor care Devî lucrarea se adresează in
hunălălilc prin reconsiderarea vină ori de cile ori necesităţile Lucrind în cadrul atelierului electric al Uzinei „V ictoria" rea monografiei fiecărui sat al comunei, urmărind îndeosebi se impuneau din mişcările re­ primul rînd cercetătorului, pun­
unor numeroase rezerve care o impun, in special cînd sc ob­ Călan, electricianul bobinator Both Emilîan dă dovadă de să redea prin acestea dezvoltarea sub aspect social a şalelor. voluţionare anterioare. Cea mai te fi consultată de oricine do­
sc mai găsesc în întreprinderi. servă reţinere în aplicarea în mult interes şi pricepere în realizarea operaţiunilor ce i se în­ A lic coleclive culeg datinc şi obiceiuri ale locului in gravă lipsă a revoluţiei din reşte să cunoască problemele
Dintre cele mai importante practică a măsurilor reieşite credinţează, Foto : V. ONOIU vederea conservării for prin reluarea unor petreceri tradi­ 1848 în Muntenia a fost slăbi­ social-ccononiice ale României.
ciunea manifestată în reorgani­
probleme aflate în atenlia com­ din studiile efectuate. ţionale.
zarea statului. „Căci statut, prin Prof. E. FIRCZAK
»
i se acordă 3 zile concediu şi funcţie. I s-a' projrus sâ lu­ Ocolişan Samson lucra la... în­ cu o uşurinţă nepermisâ. Şt
apoi încă o zi. După cele patru creze ca muncitor. Ca sâ nu treţinerea viei ; Urescu Ioan eu voi cita exemple. In urma zultatele au fost foarte educa­ 880 Sînt dc acord că nu se O colaborare mai strînsâ intre
tive. Fiind sesizaţi de între­
zile primite Ia Mârtîneşti, muncească a găsii calea certi­ îşi ridica un... zid... In toate unor incidente de familie, doi prindere asupra cazurilor rela­ respectă întocmai, fie deliberat, toţi factorii cred că ar duce la
vine la o circumscripţie medi­ ficatelor medicale, Iar medicii cazurile certificatul medical a tehnicieni proiectanţi au jîrim it fie din necunoaştere. Dar înlăturarea deficienţelor semna­
cală din oraş şi primeşte încă l-au... ajutat. Acum, lucrează fosl anulat, iar cei care nu l-au certificate medicale fără sâ fie tate de tovarăşul director Cara, vin la consultaţii unii bolnavi late aici, im plicit la îmbunătă­
balere a actelor de indiscipli­ G zile ; Oancea Ilie ne-a pre­ şi nu mal are nici reumatism, folosit în scopul în care a fost măcar văzuţi de medici". am luat măsuri, amîndoi me­ cu intoxicaţie alcoolică — care ţirea stării de Sănătate.
nă. Şi la noi au fost puşi în zentat un certificat eliberat de nici lombago, nici astenie. S-a eliberat nu fost pontaţi ne­ Red : — Nu vreţi să nomi­ dicii au recunoscut că au eli­ după două zile de chef e şi
discuţia colectivului cei care circumscripţia medicală dîn vindecat. motivaţi şi discutaţi in gru|>cle nalizaţi ? berat certificate din comple­ normal sa facă gastrilâ. El ★
zenţă, fapt pentru care li s-nu
se abal de Ia disciplină, dar Deva. Noi îl ştim pe acest om Mai avem şi alţi salariaţi din sindicale." este Intr-adevăr, inapt pentru Exemplele citate dc partici­
— Este vorba de proiectanţii
poate nu cu suficientă efici­ ca leneş in cîmpul muncii. EI mediul rural care ne vin cu Red, : — Aţi anunţat medicul Bordeanu şi Jelinschi. imputat zilele acordate drept muncă şi n-are ce căuta la panţii la masa rotundă, discu­
concediu, urmînd să li se aplice
enţă. nu avea nimic, se plimba, dar certificate medicale eliberate că l-aţi găsit jr.ficienţii în pă­ Red. : — Cine a semnat cer­ strung. Dar do ce sâ-î creăm ţiile au relevat faptul că prin
In ceea ce priveşte timpul de certificatul î-a acoperit jîlimba- cu diagnostice pe care eu le-a.ş dure cu căruţa după lemne ? alte sancţiuni pe linie adminis­ acest scul — certificatul me­ certificatul medical — cu excep­
muncă, în luna ianuarie am rea | Cristea Petru a prim it numi deocheale. In luna ianua­ — Personal n-am anunţat, dar tificatele medicale ? trativă" . dical — pentru că starea i-a ţia cazurilor pe deplin ju s tifi­
— După cite ştiu dr. Bonca
înregistrat un coeficient de 04,8 certificat pentru 2 zile de Ia rie acestea au sporit exagerat cred că preşedintele sindicatu­ şi dr. Pâcuraru. Aceste cazuri Red : — In această inform a­ fost provocată nu dc un agent cate — se scurtează nepermis
la sută. Din totalul (le timp circumscripţia din Benu ca de mult Aş vrea sâ mai dau lui a luat legătura cu medicii. denotă cu destulă claritate cit re operativă iniţiativa ar trebui patologic, ci de beţie. Nu avem timpul afectat producţiei. Ba,
ncfolosit, 70,8 la sută reprezin­ fiind bolnav de faringitâ. Apoi, un exemjîlu. Şandor Arpnd este să ajrarţinâ ambelor părţi şi dreptul sâ interpretăm cazul mai mult, faptul că aceste cer­
tă concediile medicale. Desi­ acelaşi medic — Lucia Râdu- un salariat cu care am avut Cit priveşte învoirile, vom lua dc uşor privesc unii medici sâ nu se aştepte ca unul sau ca fiind medical, ci trebuie sâ tificate „deocheate" au prim it
măsuri ca sâ nu se mai acorde
gur, omului bolnav trebuie sâ lescu — ii mai acordă două foarte mult de lucru. In cu alila uşurinţă pentru că, problema eliberării certificate­ altul să facă prim ul pas. Ce aplicăm corect Uotârirea şi o denumire pc cit de bizară,
lor medicale. Consider insă că
i se acorde toate drepturile. zile pentru., amigdaliiâ (pro­ nr. 880. pe alît de adevărată, atestă
Cred lotuşi că concediile nu se babil a uitat prim ul diagnos­ Aş dori sâ mă opresc asupra uşurinţa cu care sînt eliberate
dau cu discernâmînt. Aceasta tic). atitudinii conducerii spitalului de unele cadre medicale care
.şi penlru că medicul de la po­ atunci cînd au apărut certifica­
lunn Visâroiu, directorul În­ consideră că n-au nimic cu
liclinică sau spital nu cunoaş­ te medicale discutabile. E vi­
treprinderii de plante medici­ CERTIFICATUL MEDICAL producţia. Propunerile făcute
te specificul muncii, nu este le­ dent, s-au luat măsuri educa­
nale Orâştie : ,,ln ultima vreme — însuşite de Comitetul orăşe­
gal de întreprindere, de inte­ tive, nu numai pentru cei în
sc? constată o îmbunătăţire a nesc de partid Orâştie — vin
resele ei. Fabrica noastră, cu cauză, dar şi pentru celelalte
disciplinei. Totuşi, avem cazuri să confirme necesitatea întăririi
un efectiv de peste 2 300 de sa­ cadre medicale. Din cele ce s-au
cînd unii salariaţi, profilînd de muncii de educaţie în rîndul
lariaţi, a stat mai mult de doi discutat aici a reieşit că apar
faptul că nu sînt cunoscuţi de cadrelor medicale, care trebuie
ani fără medic. Acest fapt ne-a DE C O M P L E Z E N Ţ A certificate medicale puse sub
medici, încearcă şi reuşesc să-i sâ priceapă că oriunde s-ar
pus în situaţia de a nu respec­ semnul întrebării, eliberate de
inducă în eroare. Mă gîndesc afla au datoria sâ apere sănă­
ta dispoziţiile legale in ceea ce că tovarăşii medici ar putea circumscripţiile din îm preju­ tatea oamenilor muncii pentru
priveşte plata concediilor, de­ să-i cunoască pe aceştia pen­ rim i Este cazul (Ir Dâncescu ca aceştia să-şi poată desfăşura
oarece angajaţii aduc certificate lru că Ie bat toată ziua la uşa de la Mârtîneşti, care a repe­ in condiţii bune activitatea în
medicale de la diferite circum­ ianuarie ne-a cerut o învoire mai nou, se practică sistemul dacă pentru fabrica „Vidra" şi consideraţi că se numeşte cer­ tat asemenea situaţii Desigur,
cabinetelor. Aş vrea să-mi producţie
scripţii, de unde le convine, noi susţin afirmaţia cu un exemplu ca să se ducă acasă fără să biletelor de voie pe care le pot industria locală se va asigura un tificat medical de complezenţă? vor fi luate măsuri şl împotriva Este adevărat, unele con­
nepu.incl verifica oportunitatea din 1DGD. Un salariat din între­ aibă un motiv întemeiat. De­ semna şefii de secţii, maiştrii, medic dc întreprindere, multe Pentru că, după cile se ştie, un lui. duceri de întreprinderi n-au
eliberării lor. In unitatea noas- prinderea noastră a prim it 4 sigur, învoirea nu i s-a acordai, ceea ce duce la dereglarea pro­ probleme vor putea fi rezolvate asemenea diagnostic nu prea Dr. Aurel Aitoncanu. medic studiat cu suficientă atenţie
irâ lucrează foarle mulţi sala­ certificate medicale. înlr-o sin­ dar a plecat. După trei zile cesului de producţie. Cred că şi nu vom mai avea asemenea există inspector la Direcţia sanitară dispoziţiile legale referitoare la
riaţi care locuiesc în satele din gură lună, cu diagnostic diferit. s-a întors cu... certificat me­ nr fi util ca in incinta fabricii cazuri. Aş mai propune ca la — E adevărat, legal nu e­ judeţeană. „D in discuţii sc des­ plata concediilor medicale. Dar
îm prejurim i şi este aproape im ­ După ce a fost în concediu dical. A fost pus în discuţia sâ se amenajeze un chioşc nivelul oraşului sâ se ţină o xista.. prinde faptul că nu în suficien­ directorul întreprinderii nu are
posibil să fie verificat fiecare legal de odihnă, primeşte de colectivului după care a „răcit" alimentar — fără băuturi — consfătuire cu cadrele (le con­ Dr. Mircca Ccamâ, medic d i­ tă măsură tovarăşii conducători competenţă profesională penlru
caz in parte. la circumscripţia din Balşa — şi a mai prim it 2 zile de con­ care sâ fie deschis în timpul ducere din întreprinderi, in sti­ rector la Spitalul din Orâştie : de întreprinderi şi instituţii a aprecia valabilitatea unui
Dm analizele făcute a rezultat unde se afla la socri — un cediu. pauzei de masă. Am reduce tuţii şl cu toţi medicii care au „Consider că iniţiativa organi­ cunosc legalitatea în baza diagnostic sub care medicul
că certificatele medicale se dau concediu medical cu diagnos­ Hcncdic Roşu. secretarul co­ biletele de voie în oraş. dreptul sâ elibereze certificate zării acestei mese rotunde este căreia trebuie sâ acţioneze, nu şi-a pus parafa. Autenticitatea
cu destulă uşurinţă. Aş cita ci- ticul de astenie. In Orâştie, mitetului de partid de la fabrica Puvcl Cara, directorul I I . L medicale, unde sâ se dezbată deosebit de utilă. Din cele sc cunosc sarcinile ce revin acestui diagnostic ţine. deci, de
teva exemple. Păsărin Mana a primeşte oltul succesiv, accident „V idra". In anul trecut am Orâştie : „In ianuarie, la în­ pe larg această problemă. Şi discutate a reieşit că unele fiecărui compartiment, unele probitatea profesională a spe­
prim it concediu medical (le 3 în afara locului de muncă — înregistrat un procent scăzut treprinderea noastră s-au sem ,ncâ o propunere, colaterală dis­ aspecte îşi găsesc o justificare elemente de transfer din atribu­ cialistului, a medicului Cazu­
zile cu diagnosticul lombago ; se lovise la un deget După de utilizare a timpului de lucru nalat multe absenţe de Ia ser cuţiei. Deoarece am avut citeva reală, că există obligaţii In a­ ţia sindicatelor în cea a condu­ rile citate au arătat că unii
Abrudean Elena, 2 zile, — v i­ acesta ‘ intră în alt concediu — 93,8 la sută. Cauza principa­ viciu, motivate, nemotivate, da; abateri datorită faptului că cordarea asistenţei medicale cerilor administrative In legă­ medici s-au abătut dc la cerin­
neri şi slmbâtâ, desigur şi du­ medical penlru lombago şi lă consider că se află In con­ în special concedii medicali -îngâ poarta Întrejîrinderii se oamenilor muncii, că bolnavul tură cu etapele prin care trccc ţele probităţii.
minica în continuare — pentru apui penlru reumatism. Totul cediile de boală, învoiri — care se ridică la 1 2GG om-zilc rînd băuturi alcoolice, propun nu trebuie neglijat, ci dimpo­ individul în calitatea de sala­ Măsurile ce urmează sâ sc
gostrilâ. Or, sc ştie, aceste boli a culnîinat cu inlernarea lui peste 8 300 ore — şi absenţe Aceasta înseamnă că 50 dc a acestea sâ se scoată din trivă, trebuie sâ i se acorde riat consider, de asemenea, că aplice vor trebui sâ vizeze, în
nu sc vindecă în 2-3 zile. Ca­ în spilal unde a mai stat două nemotivate, capitol la care oameni au lipsit efectiv din inilatea comercială. toată atenţia pentru ca el sâ sc receptivitatea întreprinderilor prim ul rînd, intensificai ca
zuri mol frecvente avem in cir­ luni Sesizaţi (le către noi, s-au totalizat 2 G18 ore. Ele producţie, ceea cc echivalează Dr. Teodor Paşca, medic cli- înloarcâ cit mai curind la locul trebuie să fie sporită. Mă gîn­ muncii educative, crearea unei
cumscripţiile rurale Toma A ­ medicii i-au făcut ieşirea şi nu ector al policlinicii : Eu con- de muncă. In ceea ce priveşte desc la ideea că conducătorul opinii combative — în între­
vram primeşte 'de la dr. Dăn- ¡-au mai acordai concediu." echivalează cu 33 de oameni cu o pierdere de aproximativ .¡der că una dintec cauzele relaţia dintre cadrul medical de întreprindere este răspunză­ prinderi, instituţii şi unităţi
cescu — circumscripţia medica­ Red : — Cum se numeşte care n-au lucrat tot timpul 300 000 de lei. Un număr atu are fac să se acorde cu uşurin- şi întreprindere, instituţie, con­ tor de totalitatea elementelor sanitare — pentru combaterea
lă Mârtincşti — un certificat pe arest „angajat“ la concedii anului. Acest aspect a fosl de însemnat de absenţe ne-a .â certificatele medicale este şi sider că colaborarea promptă, ce constituie in ultimă instanţă chiulului prin aşa-zisul cer­
3 zile, pc care apoi îl prelun­ medicale ? analizai de noi, s-au făcui determinat sâ analizăm cauzele lipsa dc colaborare dintre rapidă, bilaterală este cea care procesul producţiei, vizînd prin tificat de complezenţă, pentru
geşte cu încă 3, contrar instruc­ — Călin Gheorghe. vizite la domiciliul celor bol­ care le-au general. Concluzia cadrele sanitare, pe <le o parle, trebuie sâ influenţeze direct. aceasta şi elementul de sănă­ crearea condiţiilor care sâ asi­
ţiu n ilo r“ lied : — Care e substratul navi. Ce s-o găsit la aceste la care am ajuns este aceea că şi întreprinderi şi instituţii, pe Exemplele citate sînt conclu­ tate De aceea, angajarea tre­ gure desfăşurarea optimă a pro­
Red : — "Mai aveţi şi oile acestor concedii succesive ? vizite ? Să cilez laptele : Sainoi- pe lingă concediile de naştere de altă parte. dente. buie sâ sc facă în funcţie dc? ceselor dc producţie şi men­
cazuri la Mârtineşli 7 — Angajatul a fost gestionar lescu ioan a fost găsit cu s-au înregistrat multe certifi­ Spun aceasta pentru că atunci S-a ridicat aici o problemă, aptitudini şi condiţii dc sănă­ ţinerea sănătăţii tuturor sala­
— Avem pe Deasă Ion căruia şi n-a mai vrut sâ stea în carul după lemne în pădure ; cate medicale ce se eliberează cînd a existat colaborare, re­ aceea a respectării H o lărîrli nr. tate. riaţilor.