Page 35 - Drumul_socialismului_1970_03

3
DRUMUL SOCIALISMULUI • Nr. 4721 © MIERCURI 11 MARTIE 1970

bhc notes ■ bloc notes■ bloc fi

mum Făină şi... NE I N F O R M E A Z Ă „ /

c w i cărfi
Operativitate

E xistă în com una L u nco iu
La postul dc m iliţie din
Vizită la expoziţia Simpozion de Jos, un m agazin ce pu ­ Zam s-a prezentat ingi­
ne la înde m ina cetă ţe nilor
nerul Dan Taguio care a
m ă rfu ri fe lu rite : cra tiţc ,
memorială La L ice u l din Călan a a­ cuie, c ă rţi etc., fiecare cu reclamat furtul unor o­
v u t loc un sim pozion dedi­ d ife rite d e s tin a ţii şi scopuri. biecte de îmbrăcăminte.
lu­
După numai 0 ore,
„Or. Petru Groza“ cat s c riito ru lu i Io n S udai A ic i se vin de şi făin ă. Pot crătorii dc m iliţie l-au
Dcleanu In deschidere, de­ oam enii să cum pere cită d o ­
400 de e le vi de la Liceu l prins pe Ştefan Romulus
spre personalitatea ilu m in is ­ resc. P entru ca să fie s ti­
din C ălan au făcut o v iz ită Irimie, autorul furtului,
tu lu i ardelean au v o rb it p ro ­ m u la ţi în cum părare, II se
la e xp o ziţia m em orială „D r. fe so rii Ion Lupulescu şi S il­ servesc pe deasupra şi că rţi. în staţia C.F.R Radna.
Petru G roza" d in Dăcia. In ­ v iu Guga In continuare s-a N u pe gratis, ci cu bani, Se pregătea să „şteargă
teresul deosebit l-a u consti­ desfăşurat un concurs gen ca să plece acasă fiecare, putina4'. Operativă inter­
tu it exponatele itu s trin d as­ „C ine ştie, cîştigă", cu tema m u lţu m it şi încărcat cu de venţia m iliţienilor 1
pecte d in via ţa şi activita te a „C el m ai bun re cita to r d in toate (vorba ceea : şi stom a­
m are lui om p o litic şi de stat. opera lu i Ion S udai Delea- cul, dar şl capul) Tentativa a
Cu acest p rile j, fo rm a ţiile de nu".
cor, coregrafie, dans şi m u ­ P ină aici, toate bune, dar
zică populară ale lic e u lu i au lu c ru rile se încurcă a tu n ci eşuat
prezentat pe scena că m in u ­ cin d cu m p ă ră to ru l vrea să
lu i c u ltu ra l d in lo calita te un Vernisaj ia că rţile . G estionara Elena Nicolae fonaş din Btr-
interesant spectacol, u rm ă rit io n e l, înşelată în a m o ru l tău l-a instigat pe Toa-
p ro p riu şi in „bunele sale der Droju - ambii e­
de un m are nu m ăr de spec­ In prezenţa u n u i num eros
ta to ri In deschiderea pro ­ p u b lic şi a m e m b rilo r cena­ in te n ţii", se face foc şi n u -i rau In stare de ebrieta­
g ra m u lu i, despre a ctu l de la c lu lu i lite ra r „ Poesis*' d in m a i dă n ici un gram de te — să spargă geamul
li M a rtie şi personalitatea H unedoara, în sala m ică a fă in ă ". Şi om u l, neavind ce lui Florian Vancu, cu ca­
dr. Petru Groza a v o rb it casei m u n icip a le de cu ltu ră face, pleacă acasă p lin ca re se certase Scopul era
prof. Ion Ocohşan. n avut loc v e rn is a ju l expo­ un fagure cu... cu vin te s tri­ de a-i produce leziuni
Prof. SILVIU GUGA z iţie i tin ă ru lu i N icolae Po- v ite in tre buze.. T o va ră şii corporale acestuia, ştiind
de la V.J.C.C, spun că „b u ­ că doarme în patul de
gea, elev la L ice u l de artă
na in te n ţie " a gestionarei cub geamul cu pricina.
plastică d in C lu j. a r fi o dublă încălcare a Tentativa a eşuat, cei
„Lumea copiilor“ E xpoziţia, care cup rin de n o rm e lo r fu vigoare care de doi fiin d acum puşi în
lu c ră ri de grafică şi p ictu ră obicei sc cam pedepseşte. O situaţia să dea socoteală
C o n siliu l orăşenesc al O r­ în ulei, va f i deschisă piuă fi, d a r deocam dată se pra c­ pentru acţiunea lor ne­
ganizaţiei p io n ie rilo r Haţeg, la 15 m a rtie a.c, tică. Semn că n -a r f i şi asta socotită.
cu s p rijin u l casei de cu ltu ră , cine ştie ce, o ri că to va ră ­
a organizat o expoziţie de şii de la U.J.C C. înch id şi ei
p ictu ră in titu la tă „Lu m ea Elogiu hărniciei ochii... 0 depăşire
c o p iilo r", ce îşi propune să
reflecte ra p o rtu l d in tre im a ­ G ră d in iţe le sezoniere de
ginaţia creatoare a c o p iilo r la sate — in s titu ţii de in ­ s i . . .
V
şi realitatea cu care ei v in s tru ire şi educare a co p iilo r Nu se cunoaşte încă
in contact. C re a ţii ale p io ­ în tre tre i şi şase ani — şi-au
n ie rilo r de la şcoala gene­ reînceput activitatea. mobilul depăşirii neregu­
lamentare
efectuată
de
rală şi liceu (aproape 200 de­
Du/xl cum ne relatează Echipele de control şoferul Victor Ştefan, în
sene), exponatele reprezintă
Ion Berea, d ire c to ru l Ş colii după-amiaza zilei de 7
peisa je haţeganc, im a i/in i din
generale d in S im e ria Veche, martie, pe şoseaua U rl-
lum ea basm elor. aspecte de
in c in ta g ră d in iţe i sezoniere obştesc în aefiune fost eliminat din joc, pierzînd (Liceul Uricani); 3. Ccorgeta cani-Lupeni. Ceea ce a
pe m arile şantiere ale socia­ d in sal a fost rc]>arată şi Tenis de clmp meciul pcnlru abateri de la Macavei (Liceul nr. 2 Hune­ devenit o certitudine, în­
lis m u lu i, n a tu ri statice, p o r­
pregătită p e ntru o nouă se­ disciplină şi ‘ comentarii la de­ doara). Simplu băieţi : I. că, este lovirea gheretei
trete şi au topo rtre te lucrate rie de cOpii. A m e lio ră rile a­ Pe raza m unicipiului Hunedoara activează in prezent Tim p dc o săptămină, sala cizia arbitrului. Gheorghe Bota (Şcoala profo- unei staţii de autobuze
in acuarelă, colaj, tehnica
duse acestei u n ită ţi preşco­ 68 de echipe de control obştesc, dintre care 60 au In de spori. „C onstructorul" din Au arbitrai corect : Ion Ra- sională Lupcni): 2. Gheorghe tn care se afla muncito­
n is ip u lu i colorat, sub condu­
lare au fost făcute de p ă rin ­ răspundere controlarea u n llă (ilo r comerciale, Iar 8 pe Hunedoara a fost gazda con­ rovită, A rn u lf Smith, M ihai Lup (Liceul industrial construc­ rul T. R. Lovitura a fost
cerea pro fe soru lui Gheorghe
ţ ii co p iilo r, cărora, p e ntru cele sanitare. cursului republican de sală, Alqiu, V ictor Ihidaru si Ernst ţii Deva); 3. Alexandru O rcnov nlit de puternică îneît
G ulie, com andantul u n ită ţii h ă rn icia lo r, le consemnăm Aceste echipe sint repartizate pc unităţi comerciale individual şi dublu (băieţi) la Horvath. (Liceul economic Orăştic) : victima a decedat la pu­
de p io n ie ri de la liceu, orga­ şi spitaliceşti, revenind în medic cile 5 unităţi llecărel tenis de cîmp, cu participarea Dublu: l.lo n Cerceja — Cornel ţin tim p după acciden­
n iza to ru l expoziţiei. n u m e le : V ic to r Guga, M ă ­ echipe. O dală cu realegerea echipelor de control ob­ formaţiilor^ Constructorul H u ­ Ardeleana (Liceul agricol tare O depăşire neregu-
E xpoziţia a fost vizita tă de ria B ohlor, C ornelia Borşci, ştesc ce a avut loc la înce putul acestui an s-a avut în nedoara, Dinamo Bucureşti. In ziua de 8 martie a.c., po Geoagiu); 2. Gheorghe Boca — lamcntară soldată cu un
un num eros pu blic M a ria Neguescu, A na Orga vedere ca ele să fie fo rm a le din tovarăşi pricepuţi şi M ureşul Tg. Mureş, Progresul terenurile dc tenis din incinta V ladiinir Stoiccscu (Liceul Pe­ accident mortal I
PETRE FĂRCAŞIU şi A u ric a Bădica. corecţi, care maniiestâ simţ de răspundere în îndepli­ Bucureşti, Politehnica Cluj, stadionului ..Cetate" Deva. s-a troşani); 3. Gheorghe St amari»
nirea sarcinilor ce Ie re v in pentru depistarea neajun­ Steaua Bucureşti, Sănătatea desfăşurat concursul rezervat — Ghcorqhe Lup (Liceul indus­
Oradea. Steagul roşu Braşov ju n io rilo r şi copiilor, dotat cu trial dc construcţii Deva). Faptă
surilor şi îmbunătăţirea activităţii In (oale unităţile pu­
şi U. T. Arad. Cupa „Dr. P. Groza".
se la dispoziţia populaţiei. Din totalul de 18 pa rtici­
După cum ne-a relatai, prof. ŞAH.. Fele : |. Ana lancho
panţi din m unicipiul Deva. du­ reprobabilă
Alox. Lâzărescu, secretarul ge­ pă o întrecere viu disputată, (Liceul pedagogic Deva); 2.
CINEMA LUPENI: Drum uri („M u n c ilo re ic ” ) ; cursul fiind la a IlI-a ediţie, s-au clasat pc primele locuri Paraschiva Secaşiu (Liceul eco­ Aurel Butaş din Zam s-a
nera) al F. R. de Tenis, con­
In luna februarie ac..
W innelou în Valea M or(ii („C u l­
nomic Orăşlie); 3. Rodiră Cior-
tural") ; IO N E A : Apele prim ăverii
Băieţi : I.
(„M in e ru l* ); PAROŞEN! : A Irâi a reunit 50 sportivi fruntaşi urm ătorii sportivi : 2. Tibcriu lea (Liceul nr. I H unedoara): „căsătorit4’ nelegitim cu
Adrian Marian ;
pentru a (toi („E n e rg ia "); PE­ Merceologul - din ţară, m ajorilalea sub 20 do B ă ie ţi: I. Liviu Coslea (Şcoa­ minora E. B. in vîrstă de
DEVA : E ip lo n e in m unţi (Cine- TRILA : Omul cu ordin de repor- ani, care au reuşii să ofer« Iliasă: 3. Emil Fichinan; A. la profesională Brad); 2. Con­ l l ani. „M irele" va prim i
m alogtolul „ P o tn o "); C ălătorie 1r(ie („M u n c ito re s c "); V U LC A N : publicului hunedorean in tiln iri Naghi A drian ; 5. Sorin Supu-
din in te te i („A rio ") ; SIMERIA : Foto din porc („M u n c ito re s c "); rcanu; 6. M ihai Slaicu. Fete : stantin Lup (Liceul minier Pe­ o aspră pedeapsă din par­
Teilam enlul dr. M a bu ie („M u re URICANI: Armato cadabolurilor de un nivel tehnic ridicat prin troşani); 3. Rond losivohi (Li­ tea legiuitorului, fapta sa
ju l“ ) i HUNEDOARA: Sherlock Hol* din nou in luptă („7 N oiem brie") ; vînzător ambulant ?! jocuri ofensive, cu lo vitu ri va­ I. Angela S u d u l/2 . ILeana Pa- ceul agricol Geoagiu). constituind o gravă în­
m ei („C o n ilru c lo ru l“ ) ; Ghici cine ORAŞIIE : A lontaiul de la Sora- riate şi servicii puternice. lade.___ __ -______ - — — -
«inc Io cină T („S id e ru rg ic u l") ; jevo („P a tria "); S u rpriielc dro- Toţi aceşti sportivi sint com­ Primilor clasali Ic-au lost în- călcare a normelor eticii
CALAN: In a raţu l ,,S* ( „ I I lu ­ g o ile i („F la că ra ") ; GcO AGIU- lată şi cişligă to rii: In d iv i­ mînaic frumoase premii in o­ societăţii noastre.
BAI: U ltim a lu ră ; H AJEG : Lupii La m agazinul a lim e n ta r d in eă gestionarul o d is trib u ie la dual ju n io ri : 1. Traian M arcu ponenţi ai centrului de pregă­
m e *); TELIUC : D im in eţi de iot biecte, iar cupa a revenit t i­
a lb i („P o p u la r"); BRAD: Cova- satu l Boiţa, com una U nirea, discreţia lo c u ito rilo r d in sate­ (Steagul roşu Braşov); 2. Ga­ tire — ju n io ri şi copii — la Rubrica realiratâ de
na („M in e ru l" ); G H E l A R : nerilor sportivi din m unicipiul
le rii aerului („S teaua ro ţie ") ; nu se găseşte suficien tă pîine le învecinate care n-o prea briel Neacşu (Steagul roşu tenis, „Progresul", de pe li n ­ A. DANUT
M a ryila ji N opoleon („M in e ru l"); Pclroşani.
GURABARZA: Riscurile m eienci neagră pe ntru m u n c ito rii m i­ folosesc In seojm l pe ntru care Braşov); 3. Dan Nemeş (Pro- gă Liceul „Decebal" Deva. F, VARDARU
P lin O $ A N h Taina leului („7 N o­ condus de prof. Cornel Barbu. ION 1URA
(„M in e ru l“ ) ; IHA : Tala („Lum i- neri. Aceasta nu d in cauză că a fost făcută. qrosul Bucureşti);
iem brie“ ) ; Paria („R e p u b lic a "); n o ").
nu se aduce piine, ci pentru Şi mai este o cauză : c a n ti­ Senior) : 1. V iorel Marcu IOAN VLAD
tă ţile de piine. ce pleacă spre (Dinamo Bucureşti); 2. V iorel F. SIOMA FOTBAL Constructorul Hunedoara —
m agazinul sătesc d in B oiţa — Soliriu (Steaua Bucureşti): 3.
şi nu num ai de aici. — nu a­ losjf Kcrekcş (Steagul roşu Cupa Mureşul Deva 1-3 (1-1)
Scrisori de la corespondenţi ju n g la destinaţie. M u lte p lin i mitrescu (Steaqul roşu) — V io ­ Inlr-u n meci dc verificare a tactice în joc. Aceasta, !n po­
Braşov): Dublu : I. Codin Du-
„rătăcesc" pe d ru m d in ne­
rel Marcu (Dinamo Bucureştii;
socotinţa ... fa c to rilo r răspun­
z ă to ri! U n exem plu conclu­ 2. Constantin Popovici (Steaua speranţelor loturilor. înaintea returului fida faptului că trei jucători
dent : m erceologul L iv in S il- Bucureşti) — losif Kerekeş campionatului, cele două echi­ de bază — Szekely, Petraehe
pe s-au în lîln it duminică pe
şi Udvary au fost indisponi­
Alte sate car, un mare zăcămînt de cal- şie si în reşedinţa de comu­ văşan şi şoferul Vosile Dragoş. (Steagul roşu). In sala dc sport a Şcolii ge­ stadionul Constructorul din bili.
cilă. nă. sc ridică la suma de dc Io Filcoap Haţeg, descăr- Jucătorului hunedorean Ernst n e ra li Dr. Petru Groza din De­ Hunedoara. Au marcat Rojdas (inin. 3),
Horvath
(clasat între prim ii
electrificate producătoare de vopsele din 160 000 lei. cau d in m'bşina 31-HD-2788 zece Ia Individual), fiind con­ va, Comitelui judeţean U.T.C. In urma unui meci dc faclu- Dinu (min. 46 şi 80) pentru
A vînd in vedere că fabricjlo
p îin e şl o duceau la lo cuin ţa
IERONIM GRECU
„Cupa speranţe­
a organizat
ţară consumă cantităţi aprecia­ preşedintele Consiliului m erceologului. Acesta d in u r­ siderat cel mai disciplinat ju ­ lor", rezervată ju n io rilo r şi ju ­ ră tehnică m ulţum itoare au Mureşul şi Ganţolea (min. 43)
cîşligat oaspeţii cu scorul do
pentru gazde.
In cursul lunii februarie, a.c. bile de calcită, s-au întreprins popular ol comunei Boşorod mă fiin d în tre b a t de ce fu ră cător al concursului, i s-a de­ nioarelor. la tenis de masă si 3-1 ( l- l ) , datorită unei mai
s-a pus in funcţiune o nouă măsuri pentru exploatarea d in re p a rtiţia m in e rilo r a răs­ cernat distincţia „F air-p lav". şah. bune omogenităţi şi orienlări I. VLAD
axă de 20 kV, lunqâ de apro­ noului zăcămînt descoperit. Ample acţiuni puns că „n -a m lu a t num ai iar Asociaţiei sportive Con- După jocuri viu disputate,
xim ativ 9 km. necesara elec­ Pină acum s-au livrat benefi­ vreo 10 p îin i, d in aia nea­ slrucloru! Hunedoara distinc­ rare au durat timp de două
trificării satelor din raza co­ ciarilor circa 600 tone. Pentru gră". Deci, num ai ra ţia a 10 ţia „Pentru cea mai bună o r­ zile, a fost stabilită ordinea RADIO R odlojurnol; 22.20 Sport; 22.30 Pen­
a se valorifica şi mai superior gospodăreşti
m agnetofonul
tru
munei Dobra. De la aceaslă fa m ilii pe o zi. După el, as­ ganizare" a concursului. p rim ilo r clasaţi şi desemnaţi 23.00 Concert de dum neovooslrâ ;
muzică u ţo o ră ;
axă s-au legat zilele trecule calcila, se vor pune în func­ ta-i. o., treabă m ăruntă. Pe Notăm ca regretabil inciden­ cîsligătorii trofeului 0.03-5,00 Estrada nocturnă.
firele de curent ce pornesc ţiune în trimestrul doi al a­ Deşi clima din primele două care o face z iln ic ' ? tul din meciul I. Kerekes TENIS DE M A S A . Simplu PROGRAMUL II; 6.00 Program muzlcol
PROGRAMUL I; 6,05-9,30 Muzică ţi
spre localităţile Stlnccşli şi cestui an, la cariera din Cră luni ale anului In curs nu a (Steagul roşu) — D. Hărădău fete: I. Lucia Foro (Liceul pe­ a c lu o lită fi; 9.30 Vio^o c â rp lo r; 10,10 de d im in e o ţâ ; 7.00 R ad io ju rn al; 7,10
Stinceşli-Ohaba. Pină la sfîr- ciuneşli, cîtcva noi mori de fost tocmai prielnică desfăşu­ C. AOANEI (Steaua). Jucătorul Hărădău a dagogic Deva): 2. Elena T rifoi C uri de lim ba germ ono; 10,30 Vreau Progrom muzical de d im ineaţă (conti­
n ua re ); B.tO Toi in o ln te ; 8.25 M ori
rării în bune condiţii a tu tu ­
şîtul lunii marlie se vor cupla măcinare. ia p iu ; 11,03 M utică u ţo a râ ; 11,23 in te rp re ţi; 8,52 M e lo d ii populare ;
la sistemul energetic şi satele AXENTE DOLGA ror lucrărilor qospodăreŞli pro­ M e lo d ii cunoscute in oronjom ente co­ 9.10 Curs de lim ba germ onă; 9.30
11,43 Sloiul m edicului;
12.00
ro le ;
Piese corole. 9,45 Fragmente din o*
Răduleşti şi Bujoru. şef serviciu producţie puse. totuşi cetăţenii de pa M e lo d ii în d ră gite ; 12.23 Ş tiinfo la pero „S om nom bulo" do B c llin i; 11.00
raza comunei noastre au in-
Demn de relinut eslc că lu ­ fa I.I.L. Brad VREMEA i i ; 12.30 M e lo d ii populare; 13,00 Ro- M u iicâ populară; 11,30 M uzică uţoa-
lîmpinat prima zi a prim ăverii d io ju m o l; 13.10 Avonprem ierâ c o ti­ râ ; 12,03 Avanprem ieră co lid io n â ;
crările de electrificare la cele eu realizări îmbucurătoare. Din d ia n ă ; 13,22 O ospefi oi F e ilivo lu lu i 12.15 Concert de p rinz; 13.03 Noi in -
două sale s-au făcut in tr-u n totalul de 1 080 mp trotuare PENTRU 24 ORE m iernafionol de munco uţooră Bro- regisirări do muzică lom ăneoscâ ;
ţov — România 1970; 13.43 V iolonistul
timp scurt datorită bunei or­ Prin muncă prevăzute a se construi in a Vieroe umedă ;■ Relativ căldu­ Ion M oioche; 14,00 M u iicâ uţooră ; * 13,30 Undo veselă; 14,03 C intă So­
ba Popo. M aria Sloîco ţi N iţă Vă-
ganizări a muncii meseria­ cest an s-au realizat circa 500 roasă, cu cerul schimbător. Vor 14.40 Radio p u b lic ilo te ; 14,50 Tineri deons ; 14,30 Din creaţia com pozito­
şilor de la şantierul de con- voluntar-pafriofică mp. De asemenea, s-a amena- câr,eo p te c lp ila (ii slabe inlerm i- interp re ţi oi cînlecutui p op u lar; 15,00 rului H. M â lin eo n u ; 14.55 Ş liin to la
Icn lc sub formă de ploaie, lapo-
Radio ţc o o lâ ; 15.20 D in d o m u rile po­
şlrucţii-m onfai din cadrul )al de finitiv şi dat în folosinţă vi(ă >i ninsoare Tcm perolurlle m i­ poa re lor; 15.30 T ram m iiiuneo fie rtu ­ zi; 15,00 G o le/io m orilor Interpreţi ;
15.30 Orchestra Bebe Prisoda;
15.40
I.R.E. Deva. precum şi spri­ remiza P.C.T. şi s-au încheiat nime «or (i cuprinse intre m inut rilo r de fin a lă olo Cupei Europene a Radio p u b lic ilo te ; 16,00 R adiojurnal;
jinului substanţial pe care Con­ Locuitorii comunei Boşorod contracte cu întreprinderea de 4 }i 2 grodo, Iar m o lim e le In­ Tirgurilor. Intîlnireo dintre echipele 16.20 A ciua lito te o m uzlcolă; 16,53 S lo ­
tre 4 ţi 6 grade. V ini slab din
Dinom o Bacău ţi
Arsenol Londro :
siliul popular din Dobra l-a a­ au făcut bilanţul realizărilor gospodărire comunală şi loca sud-vQSt. D im inea(a - ceafă Io- 16,15 R adiofurnol; 16,30 Selecţtuni iu l m e dicu lu i; 17,00 Muzică uţoaro ;
oblinute prin muncă volunlar- 17.35 Tcotru s e iio l; 18.00 R ecitaluri :
cordal prin mobilizarea locui­ livă în vederea finisării căm i­ co'rt din opereta „V oievodul ţig a n ilo r" de Leonid Kogon, Scvcrino G razreloni,
iohann S trâ m t; 17,03 Alena tin e re lu ­
torilor la executarea de gropi patriolică. în primele două nelor culturale din satele TL;a PENTRU URMĂTOARELE lu i; 17.30 M u iic â p o p u lo ro ; 18,03 Şti­ Solia Cosmo. Pierre Fournier, M artho
şi transportatul stîlpilor da luni ale anului in curs. Din şi TătărăŞti. O contribuţie de 2 ZILE in ţă . tehnico, lo n le iie ; 18,30 O m elo­ K esiler; 18.30 Curs de lim ba germ a­
(co n tin u a re );
18.30 R ecitoluri
n o;
Vremea se m cnfine relativ c ă l­
lemn. dalele prczenlale rezultă că seamă la finalizarea acestor duroasă ţi umedă, cu cerul schim­ die pc o d re io dv.; 19.00 G o ie ta to- 19.30 M eridiane liric e ; 19,30 N oopte
d io ; 19.30 Soptom lno unui m elom an:
Ing. IOAN GIDEA numai drumurile construite, acţiuni au adus-o cetăţenii bător. Irolot, vor cădea precîpi- 20,05 Tableto de le o ro ; 20.10 365 de bună. c o p ii; 20,00 Lieduri dc com po­
zitori lo m o n i; 20,15 Teotru ro d lo lo n ic;
şeful şantierului Viorica Lung, Petru Cristcanu la (ii slobo Tem peraturile m in i­ cîntece; 20.20 A rg h e iio n o ; 20,25 Zace 22.00 Clnlâ M orina Andrei ţ l O cta­
orin contribuţia activă a tu tu ­ me vor li cuprinse între minus S
construcţii-montaj şj Dorina Iqret. ţi 2 grade, iar m o lim e le inlre 6 m elodii prele /o te . 21,00 lilo ria id e i­ vian C a d ia ; 22,20 Lucrări corole ;
lo r; 21.20 C ilevo minute In ritm dc
al I.R.E. Deva ror cetăţenilor, în localităţii«» EMIL FURDUI ţ i 12 grade. V int slob din sud- ch o rfe ito n ; 21.30 Mom enl poetic; 21.35 22.35 Jazz; 23,03 Discuri rare; 24.00
vesl. D im ineaţa — ceo(ă locală. Festivalul „Tin ere ţe a m uzicolă* 1969;
Cioclovina, Cetatea Piatra Ro­ primorul comunei Burjue S o liitu l serii — Jean P ounetcu; 22,00 0,35—1,00 Piese Instrumentóle.
Zăcămînt de
calcită
Înfăptuirea unui parc naţional proapc 2 000 de exemplare, ti­ timp la 20 000 ha prin inolude- nele Ministerului Economiei şi de propagandă. Îmbinate armonios cu cele a­ şi cabane turistice moderne la
a fost năzuinţa de mai multe pul cel mai superior al caprei roa tn noul amenajament sil­ Forestiere s-au oprit tăierile O realizare deosebită este co- plicative, pot veni în sprijinul Gura Bucurii, Gu^a Zlata, Gu­
In satul Căzăneşti, situat în decenii a oamenilor de ştiinţă negre carpatine. E subspecia vic a unor întinse teritorii cal- de păduri, mai ales a jepilor, sn-laborator Gemenele, constru­ sectoarelor interesate în con­
raza comunei Vata de Jos, sa­ şi iubitorilor naturii din ţara recunoscută ca cca maî superi­ caroase din sud (Retezatul Mic). cxtrâgîndu-sc doar doborîturi- ită prin grija Comisiei monu­ servarea şi valorificarea supe­ ra Apei şi Pietrele. Astfel, se
lariaţii întreprinderii de indus­ noastră. Alegerea acestui parc oară din lume. La aceasta- se Dar regimul capitalist n-a le de vint. S-a interzis vînâtoa- mentelor naturii a Academici rioară şi multilaterală a resur­ va putea intensifica aici turis­
mul naţional
şi Internaţional,
trie locală din Brad au desco­ în partea centrală a masivului adaugă minunata lume a ani­ sp rijin it cu nimic iniţiativele roa şi s-a întărit paza rezerva­ Republicii Socialiste România. selor naturale din zona monta­ contribuindu-se la populariza­
perit, in timp ce exploatau cal­ Retezat n-a fost întîinplâtoare. malelor multe dintre ele fiind oamenilor de ştiinţă şi ale iu bi­ ţiei. Pădurile din interiorul Ea a fost amplasată în centrul nă şi alpină. Ca urmare, volu­ rea frumuseţilor şl bogăţiilor
Retezatul păstrează intr-o for­ endemice. torilor naturii care urmăreau parcului au fost amenajate du­ rezervaţiei ştiinţifice, la a ltitu ­ mul cercetărilor ştiinţifice ce naţionale, Ia educarea şl recon-
mă naturală originală, m ărturi­ Prima manifestare oficială de punerea acestei mari rezervaţii pă metode moderne, asignrîn- dinea dc I 770 m. In poiana de se execută in Parcul naţional fortarea oamenilor muncii.
ile nevătămate ale glaciaţici de creare a acestui prim parc naţio­ naturale în slujba colectivităţii. du-se tratamente corespunză­ sub platoul căldării lacului Ge­ Retezat este în continuă creş­ In afară de importanţa deo­
odinioară, fără pereche în Car- nal a fost a Grădinii botanice Dreptul de proprietate şi de toare arborctelor. menele. pe locul unde pîrîul tere. Vom aminti „Monografia sebită ce o prezintă această
paţi, cit şi rarităţile florei şi din Cluj, care solicita organelor folosinţă privată a muntelui, In 1955, pe baza unei convenţii Rovine devine aflucnt al pîriu - Retezatului", luorare ştiinţifică marc rezervaţie, sub aspect şti-
faunei. Aici se află urmele ce­ de reformă agrară, la sfrşltul a­ dc o mare valoare, la care in ţifio sau turistic, ea îndepli­
lor mai mari gheţari din lan­ nului 1923, rezervarea unui în- colaborează numeroşi cercetă­ neşte şi un rol economic. Prin
ţul carpatic. Drept mărturie tirts teritoriu în masivul Rete­ tori de la Cluj, Bucureşti, Iaşi, valorificarea rolului de protec­
14.30 Fotbal : Dinam o Bacâu — zat In urma hotăririlor luate
Arsenal Londra, in slerlu tile nc-au rămas peste 80 dc lacuri VA PREZENTAM Timişoara şi din Comisia mo­ ţie a pădurilor, râspindite pc
de fin a lă ole com petiţiei alpine dintre care şi cel mai de primul Congres al nalura- numentelor naturii. versanţii cu înclinare mare sau
„C u p a Europeană a Fagu­ întins (Bucura, pesle 10 ha) şi 1 işti lor din România, ce s-a ţi­ abrupţi, se previne eroziunea
rilo r“ — tronsmisiune direc­ cel mai adine (Tâul Negru, 22 nut la Cluj în anul 1928, sub Numeroşi oameni de ştiinţă
tă de la Bacâu ; de peste hotare şi-au exprim at solului şi se asigură un debit
18.00 Studioul p io n ie rilo r; m). Această perlă a muntelui preşedinţia eminentului om de admiraţia pentru grandioasa constant al apelor, sursă im por­
Comisiunii monumentelor natu­ PARCUL NATIONAL RETEZAT
10.30 O ra (intin ilo r. Film despre este străjuită de minunate şliinţă Emil Racoviţâ, precum şi tantă dc energie. Rezervaţia
poelul Ion Vinea ; custuri şi vîrfu ri (Peleaga, Pă­ a repetatelor intervenţii ale natură originală ocrotită, cît şl
16,40 Comori ole lo lc lo iu lu i româ­ pentru realizările obţinute pe din Retezat constituie şi un re­
nesc ; puşa). calea conservării şi cercetării fugiu permanent pentru dife ri­
19.00 Telejurnalul de seară; rii, s-a obţinut in anul 1935
Flora şi vegetaţia Retezatului, ştiinţifice a acesteia. In toamna te specii de animale, în prim ul
19.20 A ctualitatea in economie. compusă din peste 020 dc spe­ legiferarea acestui parc naţio­ rînd pentru cele ocrotite pre­
A ctivitatea desloţurolă in nal ce cuprinde întinse supra­ Inchejate între Comisia monu­ anului 1968, rezervaţia din Re­
b a iin e le legum icole lllov, cii de plante, este deosebit de lipsa de interes a organelor ad­ Iul Gemenele, şi a fost dotată tezat a fost gazda participanţi­ cum şi loc dc popas pentru Li­
Tim iţ, C en ito n ţo ; interesantă. Se remarcă cca feţe In bazinul superior al Rîu- ministrative şi apoi cel dc al mentelor naturii şi organele a­ cu tot inventarul necesar cer­ lor la simpozionul internaţional nele păsări migratoare.
19.30 „C ontraste m uzicalo"; mai întinsă staţiune din ţară a lui Mare, al Rtului Bărbat şi doilea război mondial au îm­ gricole, s->a interzis pâşunalul cetărilor ştiinţifice multilaterale pentru ocrotirea naturii din ţă­ Parcul naţional Retezat, ce
19,45 început de drum. Ce profe­ pinului cembra, centrul genetic al Nucşorului, în suprafaţă to­ piedicat organizarea acestui in rezervaţia ştiinţifică şi s-a precum şi cazării unui număr rile socialiste, oare a avut ca prezintă şi un deosebit interes
siuni a ţi dori sâ im brâ ţiţe - al genului Hieracium. pesle 150 tală de aproximativ 13 000 ha. mare parc naţional lim itat pc anumite goluri In zo­ de 15 cercetători Se preconi­ temă: „Recreaţia şi turismul In internaţional, ir e largi perspec­
ze copiii dv. I ; Rezervaţia ştiinţifică s-a fixat Abia in anii puterii populare, na de protecţie Consiliul popu­ zează introducerea curentului
de specii şi varietăţi endemice parcurile naţionale şi rezerva­
20,10 Tele-cinem oteco. „Procesul din care o Ircîme sînt proprii în partea nord-vostieâ a parcu­ acest minunat colţ al naturii a lar judeţean a înscris in buge­ electric de la un generator ţiile analoage". tive de dezvoltare prlntr-o mai
de Io N iirnbetg (ij — pro­ lui. fiind constituită din bazi­ strînsă armonizare o obiecti­
ducţie a studiourilor am eri­ acestui munte, de la virginele cunoscut atenţia şi grija cuve­ tul său din ultim ii ani impor­ propriu, instalarea unei staţiuni Prîn dezvoltarea reţelei de velor diferitelor sectoare (ocro­
cane ; arborele de fag, molid şi pin nul văii Zlătuia, ec izvorăşte nită După organizarea Comi­ tante sume pentru ocrotirea na­ meteorologice şi crearea unui dru m uri auto în 2ona de pro­ tirea naturii, turismul, cerceta­
21,50 Telejurnolul de noapte; din lacul Gemenele şi Tâul Ne­
silvestru pînă la întinsele pă­ siei monumentelor naturii în turii, s-au executat casele-punc- alpinei. tecţie a parcului — în lungul rea ştiinţifică, silvicultura, zo­
22.00 Romeo ţi lu lie ta - lilm b a ­ duri pitice ale jepilor, covoare­ gru. cadrul Academiei (1950), s-au te dc observaţie de la Gura Aşadar, rezervaţia ştiinţifică Riului Mare, Lăpuşnîcu Mare
let ; otehnia ş.a i In cadrul unei ad­
le afinişurilor şi buchetele smir- Suprafaţa de 13 000 ha, din luat măsuri eficace pentru o- Zlata, Pietrele şi Rotunda, po­ a parcului şi casa-laborator Ge­ şi Lâpuşnicu Mic, precum şi
22.20 Solonul litera r ol televiziu­ m inistraţii unice.
nii : Vosile Voiculeicu in darului Fauna este tot atît dc care 2 000 ha rezervaţie ştiin ţi­ crotirca plantelor, animalelor şi teci de acces. îm prejm uiri, ta­ menele oferă largi posibilităţi pe Nucşorul — se creează con­
perspectivă contemporană. bogată şi variată. Retezatul găz­ fică şi 11 000 ha zonă de protec­ peisajelor din Parcul naţional ble indicatoare-, s-au întreprins de realizare a unor complexe diţiile necesare de acces in ve­ Ing. TRAIAN IACOB
duieşte, intr-un număr de a- ţie, a fost mărită In ultim ul Retezat. In colaborare cu orga- diferite acţiuni organizatorice cercetări fundamentale care. derea construirii unor hoteluri cercetător ştiinţific Orâştie