Page 38 - Drumul_socialismului_1970_03

2 DRUMUL SOCIALISMULUI © Nr. 4722 © JOI 12 MARTIE 1970

cu note Ia limită, chiar cu co-
Sub spectrul coride id ţel or rigenţe şl repetenţii. Vuzlnd că,
la matematică, au goluri mari M. SIL VIN PE VREMEA
in cunoştinţe, le-nm dat un vo­
lum mai mare de exerciţii. La
început, pur şi simplu au pro­
C U I ACŢIONAM PENTRU testat. Apoi, de voie, dc nevoie, „U N IU N II DE LU PTA"
le-au făcut şi. exersînd mereu,
Işl consolidează cunoştinţele.
Red. : — Deci nu se pune pro­
blema renunţării la a acţiona
pe toate căile asupra acestor Problema studierii condiţiilor re a avui. loc la locuinţa mea. dc politică generală. „Greva
Aceaslă memorabilă aduna­
PREGĂTIREA ELEVILOR tuaţia lor la învăţătură ? citorilor din fiecare întrep rin­ pe piosper Iul T ro itki nr. 9, articol consacrat mortij lui F.
elevi pentru a îmbunătăţi si­
de la laroslavi din 1895“ , un
de muncă şi de viată ale m un­
Prof. Ana llobjilă : — Nici­
Fngcls şi un articol pe margi­
unde stăteam împreună cu V a ­
dere fusese pusă mai de mult
pe toate
decum. Vom acţiona
căile st îndeosebi prin acţiuni dc Vladim ir 11 ici. Acum el în­ neev! era în iarna anului nea circularei lui Durnovo
1894/95. .In afară dc noi doi,
miniştrii
(„La cc sc gîndcsc
tocmise un „chestionar“ amă­
educative. Trebuie să le sti­ nunţii care ar trebui căutat au participat Vladim ir Mici, nuştri V). Cu clteva zile Ina­
Prim ul trimestru şcolar s-a rln ţllor: „Să meargă la liceu, scăzut. A r fi suficient, pentru simţului de răspundere şl a mulăm dragostea pentru „m e­ N. K. Krupskaia. G. li. Krasin, mic*. Zaporojcţ îl convinsese
încheiat la clasa a IX -a A de să nu stea acasă“ . Dacă se a argumenta afirmaţia de mai autocontrolului la elevi. La su­ seria de e le v . pe undeva, prin vechile arhive Slarkov, Zaporojcţ. Karicenko, pe V la dim ir llici să nu-şi t r i­
la. Liceul nr. 2 Hunedoara cu pleacă de la astfel de premise, sus, să studiem puţin lu crări­ gestia părinţilor, am Impârtlt Rod : — Care a fost temati­ ale jandarmeriei'- e un docu­ lakubova. Şelgunov, llabuşkin. mită la tipografie manuscrise­
ment interesau!. Acest chestio­
o situaţie de ioc rozA Din to­ este clar că asemenea elevi vor le scrise de la admitere. clasa în 8 grupe, cu responsa­ ca primelor orc de dirigentie nar avea ceva mai mult de pa­ M erku lov şi alţi cîtiva membri le, deoarece avea un scris ca­
talul elevilor clasei ou promo­ munci după criteriul m in im u­ Prof. losif Circu : — M ajori­ bili care se schimbă prin ro­ din acest trimestru 7 ai cercului. Vladimir llici o racteristic, şi a copiat cu m i­
vat trimestrul doar 25 Ia şuti. lui efort tatea lucrărilor de admitere, la taţie Fiecare grupă are obli­ Prof. Anu llobjilă : - „M is­ lm coli de hîrl.ie scrise Inqhu- expus problema, s-au citit e x ­ na lui articolele lui Lenin Aşa
suit. Fiecare dintre noi am că­
Din tel 44 elevi, 33 sint cori­ Prnf. losif Circu: — Aş vrea matematică, au fost notate pînâ gaţia să motiveze nota obţinu­ ticism şl ateism“ , „U nirea“ , pătat acest chestionar. L-am trase din broşura „Despre a- se explică dc ce jandarm ii i-au
genţi, 14 dintre el avînd califi­ sa Insist numai asupra a două la... 4. Evident, la oral, am fost tă de fiecare elev r| el. con- „Inform are politică“ m ultiplicat şi l-am împărţit qilatie", au fosl ascultate incă atribuit lui Zaporojcţ paterni-
cative nesalisfâcâtoare la trei lucruri. In prim ul rlnd cred că obligaţi să fim mai Indulgenţi semnlndu-se motlvaţio profeso­ Red. : — N-ar fi fost mai po­ o dală obiecţiile „conscrvalo­ lalca acestor articole, au vă­
sau mal multe obiecte de ln- este absolut necesar să desfă­ peniru a nu rămîne cu numă­ rului, a şefului dc grupă şl a trivită. pentru prima oră dc di- propagandiştilor din alte cer­ rilo r" şi argumentele in iavoa- zut în el conducătorul şi l-au
vâţâmJnt, şurăm (mă refer aici la toate rul de clase nerealizat. elevului care b răspuns. Ana- rigenţie, o dezbatere amplă, cu tu ri. Ne-am lăsat a lil de mult condamnat la un termen mai
antrenaţi de strinqerca dc in­
Pe marginea acestei situaţii, cadrele didactice din Hunedoa­ Există o obligaţie ca fiecare lizînd motivaţiile date, am întreaga clasă, a situaţiei la în­ lung de deportare. Imediat
a măsurilor ce se impun pentru ra) o intensă muncă educativă clasă a IX-a să aibă 40 de e­ constatat că frecvenţa cea mai văţătură pc prim ul trimestru ? formaţii incit, peniru un timp după adunare. Vladim ir llici
remedierea el, am invitat la o cu părinţii, pentru „tratarea“ levi. Pînâ Ia absolvire, din n- mare au avut-o cele de tipul : Prof. Ana llobjilă : - Am re­ am npglijal orice propagandă. i-a predat tot materialul lui
dezbatere pe profesorii l.iviu acestei boli a meditaţiilor Cum ceşlia mai râmln 25-2G. după „Nu am învăţat pentru că nu zervat acest subiect pentru a­ Vladim ir Mici se ocupa Si el Vaneev, care avea sareino să
Gherghel, directorul liceului, primeşte elevul o notă slabă, cum practica ne dovedeşte, O am înţeles lecţia", Sint convin­ dunarea grupei U.T.C. pe clasă. cu multă rivnă de acest lucru. Amintiri lină legătura cu tipografia : !a
Ana irobjilA, diriginta cla­ părinţii recurg prompt la me­ selecţie se produce, deci, pe să că elevii au carenţe de Red : l)a, dnr pînă Io adu­ Unii dintre m uncitorii noştri, locuinţa acestuia au şi fost
intre care Şelqunov sau M cr-
sei, losif Circu (matematică) 5I ditatori, deseori aleşi la Intlm - fond In pregătire, dar, o dată nare a trecut o luna din cel despre Lenin confiscate materialele cu p ri­
Otto Kurifl (flz)cA) plare, care nu realizează o îm ­ ce sint în liceu, trebuie sâ-i ric-a) doilea trimestru, timp în kulov, ¡1 vizitau acasă şi el îi lejul percheziţiei din noaptea
RcdacţiA : — Cum aprecinti bunătăţire reală a cunoştinţe­ ajutăm să le elimine, sâ-şl con­ care sc puteau concrctizu deja năucise cu întrebările sale. de 9 decembrie.
nivelul de cunoştinţe ol elevi­ lor elevilor, ci clteva elemente solideze platforma pe care se o seamă de măsuri. Deocamdată noi nu hotări- Intre timp campania de o-
lor şi, în funcţie dc acesta, re­ de „spoială". La examenul de Anchetă clădesc şl se sistematizează noi­ Trof. Liviu Glierglic) : — -Si­ serăm încă cum să folosim in 1 ■■ ■ ■ I- ■ qila(ie ere în toi. Boris Z ino­
zultatele obţinute 7 admitere, am avut zeci de can­ le cunoştinţe. tuaţia creată a intrat şi In a- mod practic materialul obţinut viev şi Fclr Karamlşev, mun­
Prnf l.iviu Gherghel : — N i­ didaţi pregătiţi „In forţă", prin pedagogică Bineînţeles, există şl un alt tentta conducerii şcolii. La cla­ prin anchetele noastre şi V la­ citori la uzina Putilov, îm pre­
velul de cunoştinţe se situează meditaţii, Iar acum, In liceu, grup de cauze, constlnd dintr-o sele r IX-a s-a intensificat pre­ dim ir Iliri veni cu o nouă 1- rea noii metode şi, îm potri­ ună cu un qrup de tineri a-
— evident — sul) limita pro­ au lacune mari, de fond, pe sumă nepermlr.â de preocupări gătirea suplimentară prin con­ dce: să începem aqilatia pe va păreri; lui Krasin şi a lui i.raşi de ei. făceau aqitatie pe
gramei şl a cerinţelor şcolare. care, uneori, un examen nu le laterale E vorba de coafuri, sultaţii, pe bază de program, ho/.a revendicărilor „legale". Kadcenko. s-a adoptai cu ma­ fată, pretutindeni unde acest
Situaţia porneşte de la admite­ poate Identifica Am intim şl parcurs. Nu ştiu de ce nu se minijupe, rezultate din „adap­ s-a stabilit o mal bună legă­ Inform aţiile culese pe bază de joritate de voturi hotărîrea de lucru era posibil, aruncau ma­
re, clnd In urma unei intense faptul că această grijă şi dâdâ- poate admite ca, In asemenea tarea" uniformelor, organizarea tură cu părinţii şl o antrena­ chestionar în legătură cu fie­ a se trece de la propaqanda nifeste de-a dreptul pe străzi,
„dopârl", prin multe meditaţii, reatâ excesivă, pe care vintl cazuri, clnd concurenţa e m i­ de ceaiuri şl serate In oraş, la re mal largă n organizaţiei dc care întreprindere arătau In de cerc la agitaţia în mase. în mulţimea de muncitori, la
candidaţii ru prezentat un ni­ părinţi o practică de la clasa I nimă, de la bun început clase­ domiciliile fetelor. Aşa sînt M ă­ tinerel în mobilizarea elevilor re măsură şi in ce privinţă pc baza revendicărilor arză­ ieşirea din fabrici şi în alte
vel de cunoştinţe aparent bogat, plnă la absolvire, nu creează ci ria Seuşan şi Mlhaela .Stânei, peniru îmbunătăţirea situaţiei sînt încălcate leqile existente. toare. (ară a renunţa insă la
le să se realizeze la numărul locuri. De obicei manifestul se
dar, In realitate. superficial. distruge stilul de muncA Indi­ corigente la G şl 0 obiecte. Cc Ia învăţătură, pentru crearea Trebuia să începem agitaţia propaqanda de cerc. Despre
de 25-2G iar, pe parcurs, dacă referea la un caz concret de
DupA clteva sâplămîni de li­ viduală a elevului. spun părinţii ? E foarte Intere­ unei puternice opinii de masa pe baza cererii de a se res­ vreo abatere de la sarcinile
e nevoie, să fie contopite în abuz, de încălcare a legii, de
ceu, la majoritatea elevilor s-a Prof. Otto Kuna : — După 15 clase mai puţine. Deseori, santă replica lor : „Dacă la împotriva celor leneşi, delăsă­ pecta Icqca. Vladim ir 11ici in ­ politice ale mişcării, dc la ve­ reducere a plătii fără preve­
observat o scădere a potenţia­ ani de experienţă Ia catedră, realizarea claselor prinse în şcoală nu-l puteţi face nimic, tori. Acţiunile educative lo dica în leqălurâ cu aceasta chile principii ale qrupului nire etc. Sosea un Inspector
lului. de muncă, dublată de a- pentru prima dată ml se întîm- ce să-l fac eu acasă ?“ Dar a­ claselb a IX-n vor fl axate în taclica lui Moiseenko şi a to­ „eliberarea m uncii", nu a fost
plan ne obligă la indulgenţe de fabrică, începea ancheta,
parlţia unor lacune de fond în plâ să am o promoţie ntlt de ceste eleve stau la şcoală 5-G exclusivitate pe probleme ale varăşilor săi iu timpul grevei vorba Se presupunea că la­
care se răzbună acum politia făcea cercetări. Toate
pregătirea multor obiecte. slab pregătită. Şl nu mA refer Prof Otto Kuna : — Trebuie ore, restul de 18 ore fitnd sub atitudinii faţă de învăţătură iar do la Orehovo-Znevo, din 1885. tura politică a mişcării îşi va
S-ar putea spune că am a­ atlt la procentaj — el e de alt­ foarte mult muncit şl pe linia influenţa mediului familial. comitetul de părinţi va fl mai M ajoritatea membrilor cercului qăsi expresia în propaganda acestea erau un eveniment în
vut concurentă la Bdmitere fel foarte relativ — cl la fon­ educativă Se observă Ia aceşti Mai există apot grupuri de e- mult activizat înclinau în mod vădit spre hn- dc cerc şi in lozincile care viata monotonă a uzinei, dă­
(sesiunea primă — J50 candi­ dul lor de cunoştinţe. Curios că elevi, sl nu numai la aceştia, levl timoraţi sau foarte co­ Aplicînd în viaţă aceste mă­ tărîrea de a încerca în prac­ vor ii lansate atunci cînd con­ deau loc la comentarii, tre­
daţi, GO locuri ocupate; sesiu­ la romflnă şt matematică, o- o minimă rezistenţă, ca men­ mozi. suri avem convingerea că si­ tică noile metode tactice. Pen­ ducătorii mişcării, muncitorii, zeau interes. Se aştepta cu în­
nea a doua — 115 candidaţi, GO blecte la care s-a dat admite­ talitate, In răspunderea perso­ Prof. losif Circu : — Como­ tuaţia la învăţătură a acestei tru ca aceaslă hotărîre să fie vor găsi de cuviinţă... cordare ce rezultat va avpa
Jocuri ocupate), dar, calitativ, re, procentajul de corigenţi e nală pentru ceea ce fac Dese­ ditatea există şl rezultă, după clase, şl fl celorlalte cu procen­ sancţionată, s-a convocat o e- ...Pe Vladim ir llici începuse zarva stîrnito de manifest.
limitele de Intrare au fost G şi, cel mal mare. ori ai senzaţia că nici nu Ic părerea mea, din Indulgenţa te de promovabilitate scăzute, să-l preocupe ideee unificării — Straşnic au întors-o d*n
respectiv, 3. Pentru a trupe S-ar putea crede că am fost pasA că vor râmtne corigenţi, nejustificală a unor părinţi, ca­ se vn îmbunătăţi simţitor. dunare la cere au fost in v i­ tuturor grupurilor social-de- condei » — se auzea din m ul­
ţimea celor care citeau mani­
concluzii ştiinţifice, vom fa­ excesiv de exlg“ nţl. Părerea parcă ar avea convingerea că, re satisfac o sumă de capricii taţi reprezentanţi ai m uncito­ mocrale care activau la Pe­
ce o stnllsllcâ comparativă a mea este că situaţia s-a înche­ orice li s-ar întlmpla, el tot ale copiilor şl se mulţumesc T. ISTRATE rilor. tersburg. Fl a reuşit să rea li­ festul proaspăt, abia ridicat de
pe jos.
mediilor obţinute la noi de e- iat totuşi cu o anumită Indul­ vor termina liceul. zeze acest lucru abia după a- Acum era citit cu glas lare,
levll claselor a JX-n şl a celnr genţă. A coborî şl mal mult Red. : — In obiectul dezbn- reslarea lui, cu prilejul unei
adică în public, de cele mai
obţinute în anii anteriori, In ştacheta exigenţei ar fl însem­ (erii noastre se află cazul cla­ mari greve. Profil.ind de aflu­ multe ori chiar de aceiaşi m un­
şcolile din cure au provenit nat perpetuarea unei atitudini sei a î,V-a A. Cc aveţi de spus enţa dc noi forte şi de înţele­
Sperăm să tragem concluzii u­ superficiale faţă de învăţătură. in calitaten dv. dc dirigintă ? gerea cu narodovoltii. V la di­ citori care dăduseră materia­
lul pentru manifest şi care îl
tile pentru viitor. Red.: Şi totuşi, sînt elevii Prof. Ana llobjilâ : —1 Am în­ mir llici a holărît să organi­ raspindiscră.
Aş mai sublinia un aspect, pe care dumneavoastră, la ad­ cercat să mă apropii de clasă, zeze editarea ziarului „Rabn- Venind ţn cerc. propagan­
tot referitor la admitere. Ma­ mitere. i - h {i promovat în li­ sâ-l cunosc pulsul, preocupări­ cee Delo“ . In acest scop s-au distul nu-şi mai punea ca scop
tinut adunări lărgite ale orga­
joritatea candidaţilor (Iar dintre ceu. le cotidiene. Mi s-n părut că nizaţiei noastre in locuinţa lui să dibuie pe m uncitorii cei mai
aceşlla cel mai m ulţi slnt fete) Prof. Otto Kuna : — N-a fost prima măsură necesară pen­ Radcenko (slr. Simlnrskaia, dezvoltaţi, cei mai inteligenţi,
vin la liceu în virtutea unei concurenţă mare la admitere... tru îmbunătăţirea situaţiei la nr. 12), La prima adunare, ca în stare să-şi Însuşească teo­
orientări primare din partea pă- Nivelul lor de pregătire e prea Învăţătură este dezvoltarea ria plusvalorii, El căuta tova­
să spunem aşa. constitutivă,
s-a realizat fuzionarea cu g ru ­ răşi vii, activi. înaintaţi, capa­
pul Iul Martov. A fost consti­ bili să devină agitatori, să se­
tuită o conducere centrală, sizeze starea de spirit a mun­
compusă din cinci membri citorilor, să observe faptele
(Ulianov, Martov, K rjijan ovski, imporlanle. „A g ita ţia " ne-a
Starkov, Vaneev, ca reprezen­ absorbit în aşa măsură îneît,
tanţi ai raioanelor) şi au lost în curind, pur şi simplu nu
reglementate probtemele de maî aveam cînd să ne ocu­
organizare. Tot aici au fost păm de munca de cerc, cu a-
indicaţi candidaţii pentru cer­ lit mai mult cu cîl suprave­
cul central, care deocamdată gherea poliţienească devenea
era constituit din 17 oameni. lot mai sicîiloare.
Cealaltă adunare a fost redac­ • îmi amintesc cum, putină
Piin articolul „P roductivita­ more a stocurilor snpranorma- anul trecut — so arată în ţională şi a avut loc cam trei vreme după cc |-at\i: dunnşcul
te ineltfl — rentabilitate spori­ ti ve. răspuns — datorită îndeosebi zile înainln de arestare. La a- pc V la dim ir llici, în clipele de
tă. Aşa cere logica economică La pierderile de minereu creşterii producţiei din sub­ cca,\tă adunare. Vladim ir llici. grea cumpănă, veneam la el
şi in acest spirit trebuie ac­ concentrat. răspunsul indică teran în defavoarea extractipi în calitate de redactor al zia­ şi cl mă îmbărbăta ■'
ţion ai“ , ziarul nostru atrăgea suma de peste I 522 U00 lei din carieră la mina Teliuc, rului „Roboree Delo", ne cili — Vei vedea, in curînd vom
atenţia asupra (aptului că la aceasto datorită transportării ceea ce majorează cheltuielile toate articolele destinate p ri­ creşte si vom ajunge un ade­
I.M. Hunedoara se manifestă concentratului cu autocamioa­ de producţie. mului număr. In acest prim şi vărat partid. Revoluţia v^z/tni,
discrepante mari între realiză­ ne. deoarece ramura de fu n i­ Pentru reducerea volum ului unic număr, patru articole e­ iar noi vom ieşi la lumin ca
rile bune obţinute pe linia cular ce trebuia terminată de do laţiilor la IM . Hunedoara ran semnale dp V ladim ir llici: pari id comunist, pregătit fr '*r»-
creşterii productivităţii muncii către C.S. Hunedoara, In 1967, pc lînqă măsurile tehnico-or- articol de fond — în probleme * i iru a-şi îndeplini misiunecL
şl rezultatele slabe în dome­ nu este pusă In funcţiune nici qani/.otorice luate, s-a inler-
niul creşterii rentabilităţii astăzi. venil la M inisterul M inelor şl
producţiei. M inisterul Industriei M e ta lu r­
Referitor la cauzele acestei gice peniru stabilirea pre ţu ri­
slluatii nefireşti, am primit Revenim la articolul; lor de vînzare la adevărata • • • u u | • !
recent două ample răspunsuri, lor valoare, inclusiv efectul
din partea factorilor vizaţi — „Productivitate de fondant al oxidului de ¡n g n js r c a s e n a t o r i l o r Pornind de h
Întreprinderea minieră H une­ magneziu.
doara şi Centrala minelor dc înaltă— rentabilitate Problema creşterii eficienţei
fier şi nemetalifere Cluj economice a acestei întrep rin­ că faza de împăiere. deoarece
,,La finele anului 19G9 — deri va sta. in continuare, in influenţa ierbicidelor poate fi
se aralâ In răspunsul p rim ii siorită“ atentia colectivelor de muncă KÎ223EDZS&Q diminuată prin creşterea rezis­
•
de la tovarăşul jng. Vasilc de la întreprindere şi cen­ tentei buruienilor, totodată pu-
Plorea, directorul I.M. Hune­ In ce priveşte îm prum uturile trală“ . tînd 11 -so ivi pagube prin călca­ o scrisoare
doara — dolatia de slut a fosl restante, răspunsul conducerii Desigur, ambele răspunsuri Atacul se recunoaşte uşor răci rea culturilor. Ierbicidul 2 4 D
redusă pe ansamblul între­ I.M. Hunedoara arată că el privite ca explicaţii ale unui din Irunzele consumate de lar­ (sarea de sodiu) se aplică in
prinderii cu 920 009 lei. C.'ilra s-a redus de la peste .1,2 m i­ fenomen economic negativ, ve rămîn numai nervurile care doze de 1,5-2 kg la ha, în
rezultă din reducerea dotat iei lioane lei la începutul lui au darul de a se apro­ sînt răsucite şi trase în ga­ funcţie de gradul de im buru-
leria larvei.
la activitatea de bază cu 1969. la 1250 000 lei la 20 pia de firea actuală a irmare. dizolvindu-se în 200­
) 49f, 000 Ici şi depăşirea Ianuarie 1970 şi va ii lichidat stărilor de lucruri de la I. M, In timpul iernii larvele se 900 1 apă. Cercetările efectua­ Pe adresa Inspectoratului co tionar, Cancelare Lăscut a a­ draf fapta acestuia la .ne gli­
clielUiielilor planificate la treptat în acest semestru. In Hunedoara Toi alît de cert retrag în profunzime în pă- te în ultim ul timp scot in e­ m ertinl de stat a sosit o scri­ v nL multe ncieguli. dintre cate jenţă în serviciu“ . Probabil
gospodăria de locuinţe cu fine. în legătură cu pierderile estp insă că situaţia explicată, mînl. iar primăvara reapar şi videnţă faptul că prin adăuga­ soare anonimă, in care se a- unele loarle grave. Astfel, nu peniru că a... neglijai să anun­
57GU00 Iei. de concentrat se spune ( ă. de tu evidente eforturi de a-i da se hrănesc cu frunze. De în­ rea in soluţia ru ierhirid a u­ răla că deşi Concelere Lăscut alişa preturile noi la mărlu ţe conducerea cooperativei şi
asemenea, s-eu redus la 1.01 un ton precumpănitor de ohiuc- dată ce se observă vetre de nei doze mici de azotat de a- fost gestionar la magazinul u ­ iile a căror pictu ri se redu­ organele de eonhol că inten­
Posibilităţile reducerii în mai alac este necesar să se prăfu- momu |l la sută) se intensi­ niversal din Votci s-a făcui ceau; a depăşit plâlnnu! dc
mare măsură a dolaliilor au la sulă în 1969 şi vor scădea tivare estp încă departe de iască supralata respectiva şi fică acţiunea ierbicidului, con - vinovat de comiterea unor a v mzare a m ă rim ilo r cu plata ţionează să ascundă banî In
fost diminuate de efectul ne­ In rnnlinnare dacă C.S. Hunp- spiriiul noţiunii de eficientă în jur pe o lăţime de 2 m cu tiib u in d alît la sporirea cit si bateri qrave. care au culmina! prin virament, deşi 11.C.M. magazin, pentru acoperirea
gativ al prelucrării m inereuri­ doara va pune in funcţiune şi gestiune econoniiră moder­ lipsei constatate.
lunicularul de la gara Hune- nă. De aceea socotim eă ur­ lle rlo in x . Cînd vetrele sîni la îmbunătăţirea calităţii re­ cu lipsă in qesuune. totuşi a 400,1961 interzic e acest lucru;
lor sârare, (are în onul trecui, Apoi a urmat sancţiuneo cea
doara-vest la fabrica nr. I de mărirea in continuare atit a dese se tratează înlreaqa su­ coltei. testa In loc să fie pedepsit a lot timpul a inlre{inut maqa
la o producţie marlă de circa prafaţă atacată ru Heclotox în drastică : „scoaterea dîn ges­
9 milioane Ici au necesitat aglomerare“ . eforturilor proprii cil şi a Prin aplicarea cu riiscernă- fost promovai în munca de zinul in tr-o stare necorcspun- tiune şi... promovarea lui în
Porul tutelar. Centrala mine­ măsurilor ce se vor lua la n i­ cantitate de 25-90 kg la ha. minl şi la timpul po trivit a Zdloare ; mezelurile le expu­
« hol iu ¡el 1 de 10 milioane lei. mercenloq la cooperativa de munca de merceolog". La pre­
lor de fier şi nemelalilevc vel centra) pentru asanarea Dnoarere buruienile aduc lucrărilor de în g rijire a semă­ nea lingă vopselele vrac. m a­
In acelaşi timp. răspunsul re­ consum Vo|cl a( cărei preşe­ darea gestiunii. Cancelare Lâs-
Cluj. sul) semnătura tovarăşu­ economi».o-linanriorâ a între­ pagube mari cultu rilo r de pă- năturilor de toamnă se asigură turitatea dintre acestea fund
levă înllneula dăunătoare a (u ţ e impus noului qeslionar
lui director general ing. îoan prinderii vor (1 binevenite. ¡oase, trebuie organizată te­ condiţii optime peniru reali­ dinte csle Cancelare Lazăr văr toxice ; punerea în vînzare a
cheltuielilor neeconoin ¡coase, să preia şi mărfurile degrada­
rare au deteriora! silua|ia f i­ Maqda. aduce argumente su­ O primă reexaminare se va meinic combaterea lor, alît zarea unor producţii şi ven i­ primar cu fostul gestionar. unor m ărlun şi produse — în ­ te (unele mărfuri cu preţ re­
plimentaro. mai cu seamă în impune la încheierea trimes­ turi sporite la hectar în fie­ deosebi alimentare — cu te r­
nanciară a întreprinderii prin prin plivit, cit şi prin folosirea In urma cerretărilor cfec dus, fiind predate cu preţuri
ce priveşte nivelul dotalnlor trului I, pentru a se putea ve­ care cooperativă agricolă, ceea menul dc* garanţie mult depăşit
f.qfilîOO lei localii. 685 000 lei ierbicidelor. Important de re­ luate s a tonsialal că „an o­ nereduse etc.).
pe anul în (urs. Intr-adevăr, dea în ce proporţie se vor ce influenţează favorabil nive­ etc., etc., abat.cn pentru care
debin/.i peniru tmprumiil uri dotatule sint mai mari cu c ir­ reflecta în bilanţul trimestrial ţinut es(e ca la aplicarea tra ­ lul retribuţiei pe norma con­ nima“ sesiza fapte de netă­ a lost sancţionai cu amendă Cu ocazia controalelor efec­
rr\v|anle. in principal ca ur- ca 16 milioane lei decît în măsurile şi acţiunile făgăduite. tamentului să nu se depăşeas- venţională. găduit. In lim pul cî 1 a fost qes- de mai multe ori. tuate de către organele Inspec­
toratului comercial de stat. a
Dornic să cîştige ceva bani rezultat că în reţeaua coopera­
în plus, acosta a reclamat ca
tivei din Vetel munca dc m er­
i s au furat din magazin unele
ceolog este inexistenta, con-
cantităţi de coniac, in valoare
de peste 10 000 lei (de unde statîndu-se o scrie de deficien­
ţe ca : slabă aprovizionare,
avea aşa cautii.iti mari de co­
mărfuri necorespunzătoare ca­
niac V) cerjnd să 1 se Iacă im e­
diat inventar. Inventarul lăeut litativ, nealişare de preturi
etc., etc.
la dale de 91 martie 1909 s-a
soldat cu o lipsa în gestiune Din aprecierea dată de con
ventiv de către contabilii şeii şi înlocuitorii lor In unele cazuri de Intenţie $i nepricepere — direcţia te ri­ de 19 708 Ici. Dar cum furtul ducerea cooperativei rc/u llă
cursul anului trecut au facilitat plata In mod Ilegal torială de control $1 revizie a aplicat un număr de 28 de băuturi a rezultat a (1 o că m erteoloqul Cancelare Lăs-
cut
„face controale superfi­
a unor drepturi de personal în valoare de 3.5 milioane sancţiuni disciplinare şi 29 sancţiuni contravenţionale scornire o qesuonarului, lipsa ciale nu îndrumă în suficieniă
lei. Ponderea cea mal Însemnată o deţin Centrala căr­ persoanelor care se fac vinovate dc producerea pagu­ in gestiune Irebuia acoperită. măsură lucrătorii din unilñti,
bunelui Petroşani. I.A.S. Orăştie, I.M. Barza, Regiona­ belor. In anul în curs controlul nostru va ii extins la După stabilirea ei şi, b in e în ­
că ia începutul anului Iremit volumul pierderilor înre- fapt pentru care a fost sanc­
qislra suma de 11,8 milioane, iar în cursul lui 1969 la C.F Deva, I.M. Hunedoara, unităţile subordonate un număr însemnat de unităti şi va opera cu toată se­ ţeles, după ce a intrat singur ţionat cu „mustrare scrisă". De
s-au înregistrat pagube noi in valoare de 17,8 milioane Consiliului popular judeţean şi altele veritatea împotriva celor care încalcă normele legale in magazin, abilul gestionar re l-a promovat, dacă nu co­
In şi s-au lichidat în această perioadă numai 15,7 m i­ In anul care a trecut au mai fost scoase din circu i­ privind gestionarea şi folosirea bunurilor materiale şi a cerul la contabilitate să se respunde ?
tul economic prin degradare şi deteriorare bunuri în băneşti ale unităţilor economice. mai facă un sondaj, poate se
lioane lei, din care doar 19,2 milioane prin recuperări
valoare de 9 milioane lei Prin verificările ulterioare Este însă de datoria cadrelor cu munci de răspun­ mai găseşte ceva. Şi, intr a­ S-a maî consîalal că faimo­
de la cei vinovaţi. care s-au făcut s a stabilit că datorită unul slab ronlrol devăr, s a qăsil . 2Ui)i) tei sup sul merceolog se ocupă muir.
Conducerile Direcţiei comerciale judeţene, ale uni­ dere din întreprinderile şi organizaţiile economice de cu„. băutura, cere bani cu îm ­
tăţilor ce le lutolca/.i, Uniunii judeţene a cooperative­ din partea specialiştilor din unele Întreprinderi s-au a întreprinde măsuri preventive peniru Integritatea gondola de expunere a m ărfu­ prumut de la gestionari, iar
lor de consum, Uniunii judeţene n cooperativelor mes- depăşit consumurile specifice de materii şi materiale avutului obştesc. Noul proiect de lege privind organi­ rilor, 4 700 Ici sul» vitrina fri­ acei care nu-i dau au ocazia
In mod nejustificat cu suma dc 890 000 lei zarea şi disciplina în unităţile socialiste, prin elemen­ gider, 1000 lei în cutia de la
icşu ¡areşli. întreprinderii judclene pentru valorifica­ să cunoască puterea funcţiei
rea legumelor şi fructelor Deva. Inspectoratului silvic Am apelat în mod ¡menţionai la o serie de cifre In tele noi care le conţine, vine să sublinieze şi mai preg­ casă. In loial, 7 700 lei, bani sale.
Deva. Industriei alimentare Deva şl altele In loc să la dorinţa de a schimba optica greşită a unor conducă­ nant marile răspunderi ce revin cadrelor din economie care au ieşit din ascunzători
tori de unităti economice care minimalizează efectul pentru crearea unei discipline lerme în folosirea, păs­ sub bagheta magică a gestio­ Avînd în vedere că munca
măsuri preventive pentru înlăturarea lipsurilor în ges­
acestor pagube pe considerentul că la nivelul unităţilor trarea şi apărarea inteqritătu mijloacelor materiale şi narului necinstit. Suma de merceologului este dc marc
tiune s-au m ulţum ii să pună rezoluţii pc dosarele de
ce le conduc ele par nelnsemnote. lată însă că din băneşti pe care le administrează. 0 00K lei (diferenţa pină la importantă, considerăm ră nu
inventariere care in anul trecut au consemnat pagube poale fi făciiiă de către un
din avutul obştesc în valoare de 7.4 milioane lei A st­ centralizarea lor, numai la nivelul judeţului, apar sume Este necesar ca în acest sens să se pună un accent 19 708 Ici) a (ost achilală du
impresionante care dacă ar li menţinute In angrenajul către Cancelarie Lăscut la ca­ om compromis, rare ar puica...
fel. ca urmare a organizării ner orespunzâtoare a acţiu­ deosebit pe munca preventivă, prin verificări gestio­
economiei noastre ar contribui substanţial la realizarea sieria coopciativei Deşi au sugera şi altor gestionari să
nilor de prevenire a „risip e i" avutului obştesc, a neur- nare periodice, angajări In orice post care reclamă mf-
marilor obiective stabilite In programul de dezvoltare fost dovezi că inninle de înce­ producă lipsuri în gestiuni
ruărirli în permanentă a a c livilâ lii revizorilor de gesti­ nuirea dp bunuri şi valori numai a persoanelor compe­ pentru a ajunge... merceologi !
une. la unităţile comerţului de stat au rămas un număr economică. tente. care inspiră încredere. De asemenea, sc impune perea inventai ulm banii gă­ De aceea, conducerii U.J.C.C
de 409 inventarieri neelectuatn. iar la cele ale comer­ Din enunlarca cauzelor care mi lo n in h iiit la păqu- o urm ărire riguroasă a păstrării bunurilor în con- siţi Ia cererea gestionarului du­
Í se cere să acţioneze cit. mai
ţului cooperatist 396 Dc asemenea, la înregistrarea aces­ birea economiei naţionale, pe o durată mai mare sau ditiuni corespunzătoare încadrării in normele de con­ pă invenlar nu se găseau in urgent posibil pentru a curma
tor pagube au contribuit în bună măsură şi deficientele mai mică dc* timp. iar în unele cazuri definitiv, sc sum stabilite. în înlăturarea la timp a tuturor cauzelor ascunzători (do alîtel, conform această stare dc lucruri dc la
existente în legătură cu păstrarea $i depozitarea în desprind direcţiile în car«' trebuie să acţioneze acel? care ar putea provoca pierderi. Prin măsurile ce se vor normelor in vigoare. inamic
bune conditiuni a mărfurilor, menţinerea pe posturi a cadre din unităti care sînt investite a, răspunderi în lua este necesar să se bareze producerea unor noi dc începerea inventarului ges­ cooperativa din Vc|cl care. pe
unor gestionari necorespunzălori şi cu abateri repetate. acest sens pentru lichidarea şi prevenirea pagubelor pagube, iar cele înreqistraic pînă acum trebuie grab­ tionarul trebuia să li dat o de­ hună dreptate provoacă ne­
întocmirea Incorectă, superficială a unor documente din avutul ohslesc. , nic recuperate de la cei vinovaii şl puse* în circuitul claraţie s<n'să că nu mai are mulţumirea cetăţenilor.
de plată a galeriilor, exercitarea unul slab control pre­ Pentru asemenea acte de neglijentă, nepăsare, — In productiv al economiei nalionale.
alte sume ncdcpusc). loluşt
SILVIU NEAG
organele dc anchetă au inca- inspector comerciol de stat