Page 37 - Drumul_socialismului_1970_03

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-V A Î

SOCIAL-POLITIC

r=*«sw><B"
ANUL XXII. Nr. 4722 JOI 12 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

în folosirea, păstrarea şi gestiona­
In urmă cu un pătrar da de partid şl de »tat II se face ponţii Io adunarea festivă - In continuore. se dă citire
veoc. Io 11 manie 1945, s-a o primire entuziastă, deosebit membri oi C C. al P.C.R , acti­ Decretului Consiliului de Stat,
deschis Io Bucureşti Universh de călduroosă — manifestare vişti din aparatul de padid şi prin care se conferă Ordinul
toteo Muncitorească o Porţi* a profundului ataşament faţă de Slot. oameni de ştiinţă ca­ „Steaua Republicii Socialiste rea mi jloacelor materiale şi băneşti
dului Comunist Român — azi de partid, de conducerea sa. re ou predat încă dm primii România" clasa I Academici
Academia de ¡nvătămînt so­ La intrare, oaspeţii sînt salu­ oni ai Academiei, cadre didac­ de invăţămînt social-politic
cial-politic „Ştefan Gheorghiu”. taţi de tovarăşii Ion Stoian. tice din învăţomîntul superior, „Ştefan Gheorghiu", pentru
de pc lingă C C. ol P.C R. rectorul Academiei de învoţă- absolvenţi şi studenţi ai aces­ contribuţia deosebită adusă Io
minf social-politic „Ştefan formorea cadrelor, la activi­
Aniversarea o 25 de ani de tui ¡nalt for de invăţămînt — In scoput sporirii pro­ Sînt necesare
fo înfiinţarea Academiei o fost Gheorghiu", Mlrceo - Maliţo, ovaţionează îndelung pe con­ tatea ideologico şl culturală. ducţiei şl creării de con­
marcată, miercuri după-omioză. ministrul invăţămîntului, Miron ducătorii partidului. Se scon- Io opera de edificare o socia­ diţii rtţal bune ia locu­
prmti-o adunare festivă. Co­ Constantinescu. preşedintele deoză „P.C.R.", „Ceouşescu”. lismului, cu prilejul împlinirii rile de muncă, într-o se­
dicie didactice şi studenţii ou Academiei de Ştiinţe Sociale Luînd cuvîntul, tovorăşul Ion o 25 de om de la înfiinţare. rie de exploatări ale
primit în mijlocul lor pe secre­ şi Politice, cadre didactice, stu­ Stoian, rectorul Academiei, a In oclomoţiile entuziaste ale I.M Hunedoara s-au a­ m asuri
tarul geneml ol Pa r ti du Iu i Co­ denţi. prezentat un raport cu privire tuturor celor prezenţi, tovară­ locat fonduri însemnate
munist Român, t o v a r ă ş u l Conducătorii de partid şi de la octivitoteo acestei instituţii şul Nicolae Ceouşescu a în- pentru diverse amena­
Nicolae Ceouşescu, pe tova­ stat vizitează expoziţia orgo- in cei 25 de ani de existenţă, jări care au şl fost în­
minat rectorului Academiei cea
răşii fon Gheorghe Maurer, nizotă cu prilejul jubileului, subliniind sarcinile de răspun­ făptuite.
Emil Bodnaroş, Paul Niculescu- sinteză ilustrativă a activităţii dere care stau astăzi în foto
Mitil, Ilie V/erdeţ, Florian Dă- laborioase desfăşurate aici în Academiei pentru îmbunătăţi­ preventive,
nălache, Dumitru Popescu, cei 25 de ani de existenţă rea continuă a procesului de r ^ a g a n i
Leonte Răutu. Conducătorilor In aula Academiei, partid* invăţămînt. Amenajări
pentru
A w nu docum ente
CU VINTAREA TOVARĂŞULUI produc|iei justificative
sporirea

COLAE CEAUŞESCU Călan este dotat cu aparatu construita o instalaţie de în complexitatea problemelor care concură la creş­
Astlel, la I.elese a fost
Laboratorul centra] al U.V.
concasare rare
separă
talcul de masa de do­
terea eficientei economice, folosirea raţională a fondu­
lomita înlocuind selec­
râ modernă de măsură şi con
trol a tuturor m ateriilor pri tarea manuală din aba­ rilor materiale si băneşti ocupă un rol primordial, în
me şi materialelor folosite in taje Şl dublind produc­ cadrul acestei teme s-ar putea spune multe lucruri In­
Stimaţi tovarăşi. m lntulul superior de partid cu noastrS. (Vil aplauze). Vă rog — sînt probleme de im portan­ procesul de producţie. De ca­ teresante, mal ales In ceea ce priveşte viteza de ro­
durate diferite — de 6 luni, să-mi daţi voie ca. în numele ţă vitală pentru mersul îna­ litatea acestora depinde în- tivitatea muncii. La Cră- taţie a mijloacelor circulante, normarea acestora si al­
Dorusr să încep prin a vu I an. 3 am şi în ultim ul timp conducerii de partid şi de inte al noii societăţi. E mai u­ saşi calitatea produselor. De i cluneasa a fost amena­ tele Dar despre aceste aspecte s-a mai scris, ele se
transmit o din par lua Comitetu­ de 4 ani — peste 18 000 de ac­ stat. să adresez cele mai cal­ şor, in ultimă instanţă, să lu ­ aceea, controlul lor se face jată treapta a treia de aflâ în centrul atenţiei cadrelor din economie şi sini
lui Central al partidului, a tivişti de partid. de felicitări conducerii Acade­ crezi într-un laborator, în- sfărlmare pentru doloml- soluţionate cu mal mult sau mai puţin succes.
Conciliului de Stat şi a Con* O alentie deosebllâ a acor­ miei, cadrelor didactice, tu tu ­ tr-un institut de invăţăm înt cu foarte mare atenţie. tă Prin darea în ex­ Ceea ce doresc să abordez In articolul de fată — deşi
laborantul
In fotografie :
.iliului de M in iştri un salut dat şi acordă partidul nostru ror cursanţilor, pentru activi­ sau în oricare domeniu de ac­ ploatare a cuptorului nr. la prima vedere ar prezenta mai putină importantă —
i ălduros cu prilejul anjvorsă- ridicării cadrelor de acti­ tatea pe care o desfăşoară în tivitate, decît să înfăptuîeştî Gheorghe Safta verifică func I modernizat, la prepa­ este influenta negativă a pagubelor produse In între­
• ii a 25 de am de la înfiin ţa­ vişti, a codrelor de condu­ vederea însuşirii si răspîndiriî în viaţă politica de organiza- I ţionarea aparatului de măsu raba de minereu, sporeş- prinderi asupra economicităţii producţiei şl a circula
ră primei universităţi munci- cere din rindii 1 clasei munci­ m arxism -leninism ului — şi să re şi conducere a poporului rat rezistenţa nisipurilor ce se le conţinutul de melal tlei mărfurilor.
orcşii din ţara noastră. (A- toare. Acest lucru se reflectă vă urez tuturor noi succese în pe calea societăţii comuniste. I folosesc la formare in secţiile al concentratului de la
plauzo prelungite). De eseme- cu pregnanţă şi în compoziţia activitatea de viilor. (Aplauze Tocmai de aceea problema I de turnătorie ale uzinei. 51 la 54 la sulă. Astăzi se ştie foarte bine că orice pagubă consta­
ira. doti-mi voie să adresez actuală a Academiei de învă- prelungile). ştiinţei conducerii devine în tată în patrim oniul unei unităţi economice are un du­
alde felicitări conducerii A ca­ ţămint social-politic ..Ştefan condi'iunile noastre problema blu efect negativ asupra rezultatelor obţinute. In primul
demiei de invăţăm înt social- Gheorghiu“ . în care din tota­ Stimaţi tovarăşi, esenţială pentru dezvoltarea o a rînd ea constituie o frustrare de valori ce aparţin
polilic ..Ştefan Gheorghiu'* cu lul de 688 de cursanţi. 585, a­ cu succes a societăţii noi. tuturor membrilor societăţii. Probabil se vor găsi unii
n o v ia decorării cu cel mai dică peste HO la sută, sînt m un­ Cunoaşteţi programul elabo­ problema hotăriloare pentru Toată grija să argumenteze că aceste pagube se recuperează svm
nalt ordin al patriei noastre citori. maiştri şi tehnicieni din rat de Congresul al X-lea — trium ful comunismului. (A plau­ diferite forme legale şi. ca atare, societatea nu ar fi
- ..Steaua Republicii Socialis- industria socialistă. Aceos'a de făurire a societălii socialis­ ze puternice). păgubită cu nimic. într-adevăr, cca mal mare parte din
r Romănia“ clasa I. (Aplauze exprimă preocuparea continuă te multilateral dezvoltate în pagube sînt recuperóte de la cei vinovaţi Dar este tot
puternice). n conducerii partidului nostru patria noastră In cadrul acti­ Fără îndoială, într-un lei, I culturilor de toamnă atît de adevărat că, chiar în condiţiile In care pagubele
Acordarea acestei Înalte de a crea o intelectualitate vităţii tumultuoase de dezvolta­ era mult m ai,uşoi să activezi fl se recuperează, faptul că timp îndelungat Importante
rlislm cţii constituie o expresie nouă, ridicată din rindul ma­ re a bazei materiale, a ş tiin ­ în ilegalitate v— deşi desigur, J fonduri materiale şi băneşti sînt scoase din circuitul
a preţuirii deosebite pe care selor populate, din sinul po­ ţei şi cultu rii şi de ridicare a tovarăşir condjţiunile mi erou a
onducerea de partid şi de stal porului. legată indisolubil de bunăstării materiale şi spiri­ de loc uşoare; mă refer la toroa­ economic, are un efect profund dăunător asupra ren
rea
burqhezo-moşiereascâ, la 9
. acordă activităţii desfăşura- interesele Şl aspiraţiile salp. tuale a întregului nostru po­ închisori şi. nu o dală, la si- I la ieşirea din iarnă ! (abilităţii întreprinderilor.
p timp de un sfert de secol Crearea unor contingente largi por. un loc important ¡1 ocu­ Cele aproape 13 milioane de lei pagube consemnate
rle cadrele acestei instituţii dc cadre de intelectuali, de pă activitatea ideologică, for­ tuaţia de a-ţi pune în pericol 9 Ia finele anului trecut în bilanţul economiei judeţului
uperioore de în văţăm lnt de activişti şi de conducători Ie­ marea conştiinţei socialiste a via ţa ; doar mulţi activişti ai fl Cu toate că în tim pul Iernii M odificările de volum ale nostru, analizate In contextul acestor probleme majore,
partid, muncii depuse de şiţi din rîndu) clasei munci­ maselor largi populare Pentru partidului şi-au dat viata pen I s-au făcut periodic controale pămîntului datorită îngheţului duc la concluzia că unele comitete de direcţie manifestă
u rs o n '* şi absolvenţii şcolii toare, al oamenilor muncii, a putea să-şi îndeplinească tru cauza partidului, a clasei I privind starea semănăturilor şi dezgheţului care au loc în prea puţin interes pentru gospodărirea şl folosirea fon­
pentru însuşirea m arxism-le- este unul din izvoarele p ro ­ in cele mai bune condiţii ro­ muncitoare, a poporului nostru. I, de toamnă, la desprimăvărare zilele dc la sfîrşitui iernii duc
nr-ts' 'ului, pentru pregătirea fundelor legături ale partidu­ lul de forţă politică conducă­ Cu toate acestea, problemele I este necesar a se verifica in la dezrădăcinarea plantelor şi durilor materiale şi băneşti. A frustra economia de 13
oi ca huni oclivişli ai partidu­ lui nostru comunist cu clasa toare a societăţii, partidul nos­ ce se ridicau atunci în faţa I mod amănunţit felul cum s<> chiar la ruperea rădăcinilor. milioane le| fonduri, cu care numai Intr-un an s-ar
lui şi stalului nostru (Aplauze muncitoare, cu poporul ole u- tru se călăuzeşte în întreaga activiştilor de partid erau in- I prezintă culturile. Cu aceasta Cel moi mult suferă de dezră­ putea obţine peste 100 de milioane lei producţie şl alte
puternice). nitătil indisolubile a nalîunil sa activitate după concepţia finit mai uşoare, mai simplu 9 ocazie se va parcurge fiecare dăcinare semănăturile făcui.c milioane de acumulări, înseamnă a nu tine cont de
înfiinţarea şcolii de partid noastre socialiste în jurul marxisl-leninistă. se prrocupă de înţeles şi înfăptuit. în acea B tarla si se vor nota pierderile tîrziu în arături proaspete- pre­ cele mal elementare cerinţe ale conducerii şl organi­
la numai cîleva zile de la in­ Partidului Comunist Român — permanent să înţeleagă lune perioadă noi. comuniştii, nu a- I de plante datorită temperatu­ cum şi semănăturile ce intră zării proceselor de producţie şl circulaţie a mărfurilor.
du rare a guvernului revoluţio- forţa conducătoare a societăţii. legităţile generale ale dezvol­ veam răspunderea conducerii I rilor scăzute, cazurile de dez­ slabe în iarnă. Ca urmare, Concluziile slnt şi mal elocvente dacă avem în vedere
iar-dcmocralic de la 6 M artie Profilul actual al Academiei tării sociale şi ale construc­ socielăţii ; sarcina ce ne re- I rădăcinare locurile unde băl­ dezrădăcinarea provoacă ră ri­
iio o semnilicatie deosebită. este corespunzălor oricărei in­ ţiei socialiste şi să le aplice venea era aceea de a organiza I teşte apa. stadiul de dezvolta­ rea semănăturii prin dispari­ ION GOREA
Pa subliniază o dală moi mult stituţii de invăţămînt superior, în mod creator la condiţiile lupta clasei muncitoare a po­ re Si vigoarea plantelor. Dc a­ ţia plantelor, iar producţia directorul Direcţiei teritoriale
preocuparea Partidului Comu­ iar din punct de vedere ideo­ concrete din ţara noastră Iată porului împotriva regimului semenea. se va determina pe scade în mare măsură. Pentru de control şi revizie nr. 9 Deva
nist Român pentru înarmarea logic. ea reprezintă forul cel de ce în noua etapă de dez­ burqhezo-moşieresc pentru fiecare tarla în parte numărul a diminua efectul negativ se
adrelor sale cu cea mai Inol- mai înalt de Invăţămînt po li­ voltare socialistă a României răsturnarea de la putere a ex­ mediu de plante la m p cu a- recomanda tăvăluqirea semă­
’ S concepţie despre lume — tic din ţara noastră. (Aplau­ are un rol tot mai Însemnat ploatatorilor. pentru realizarea ju lo ru l ramei. năturilor dezrădăcinate la în­ (CONTINUAU IN MO. a ?oj
Materialismul dialectic şi isto- ze), Cea mai mare parte d in ­ ridicarea nivelului ideologic, unor schimbări democratice, Se ştie că griul de toamnă ceputul prim ăverii, imediat re
i ir. tre absolvenţii acestei institu­ politic şi profesional al cadre­ progresiste In viala societăţii. este una dintre culturile tare se poate intra pe teren, astfel
ca rădăcinile să fie puse in
Se şlie că atît în anii aell- ţii de Invătăm inl de partid lor de partid şi de stat, al tu­ De stările de lucruri neqalive, valorifică bine înqrăşămintele. contact cu pâmlntul. Efectul
v ilă ţii ilegale, cît şi după eli- sînt astăzi activişti şi cadre de turor membrilor partidului nos­ de Imperfecţiunile şi neajunsu­ Este suficient de concludent lucrării creşte cînd se asigură
•erarp în perioada construc­ răspundere, de bază. al pa rti­ tru. Problemele mereu mai rile din viaţa societăţii vinova- I faptul că la un kg de substan­ şi fertilizarea suplimentară.
ţiei socialiste, partidul nostru dului nostru. Ei înfăptuiesc cu complexe pe care le ridică te erau atunci guvernele cla- P ţă aclivă care costă cca 4 lei Complex de îngrăşare
<i acordat o atenţie deosebită cinste şi abnegaţie sarcinile dezvoltarea impetuoasă a eco­ selor exploatatoare Ura. de (2 kg azotat de amoniu şi 2.5 In contrast cu lucrarea de
muncii ideologice. însuşirii încredinţate de partid, servesc nomiei. ştiinţei şi culturii nu asemenea, mai uşor. tovarăşi, kq superfosfal), se poate ob ţi­ mai sus. uneori pe terenurile a m ieilor
realoare a m arxism-lenims- cu devotament nemărginit po­ pot fi rezolvate cu succes de- chiar şi în prim ii ani după 23 ne în medie un spor de recol­ lutoase şi arqiloase, pămîntul
intilui. Tocmai datorită acestui litica m arxisl-lemnîstă a pa rti­ r îi de activişti, de cadre de Anqusl. în perioada luptei pen­ tă de col puţin 8 kq de qrîu. se îndeasă la suprafaţă şi for­ In cadrul acţiunilor Între­ la 20 aprilie a.c. complexul
fapt partidul nostru a putvit. în dului, interesele naţiunii noas­ partid şi de stat cu temeinice In această perioadă procesele mează crustă stînjenmd creş­ prinse (n judeţul nostru să Intre In funcţiune cu Ju­
ondiţiile grele ale ilegalită­ tre socialiste, militează neobo­ cunoştinţe politice şi irieolo- tru instaurarea guvernului re- de nitrificare fiind foarte re­ terea şi dezvoltarea plantelor. pentru dezvoltarea asocierii mătate din capacitatea pre­
ţii. alo războiului. să stabi­ sit pentru dezvoltarea solidari­ qice. volutionar-democvatic. în anii duse. se impune să intervenim Tn cazul că semănătura este cooperativelor agricole în văzută. respectiv cu 15 000
lească o linie politică justă, să tăţii internaţionale a celor ce Conducerea operei de con­ m arilor bătălii pentru cuceri­ cu doze suplimentare de azot, bine înrădăcinată şi Înfrăţită, întreprinderi intcrcoopera- capete miel.
elaboreze lartica şi strategia muncesc, pentru trium ful so­ struire a socialismului şi co­ rea puterii politice de către cla­ In mod diferenţiat, în funcţie se poate lucra solul cu grapa tlste de creştere şl ingrâşa- Sistemul de creştere In­
luptelor de clasă, revoluţiona- cialismului în lume. (Aplauze munismului devine o ştiinţă sa m uncitoare; sarcinile deşi de starea de veqetatie a cul­ cu colţi reglabili Îndreptaţi In re a animalelor s-a stabilit, dustrială a m ieilor care se
(>. din tara noastră, să asigu­ puternice). tot mai complexă, aş putea grele, erau totuşi mai simple turilor, de solul cultivat şî de urmă fată de direcţia de îna­ intre altele, să se realizeze va aplica la acest complex
r răsturnarea dictaturii fascis- Apreciem In mod deosebit spune, o ştiinţă hotăriloare iar rezolvarea lor nu cerea u ­ agrotehnica aplicată Au ne­ intare, sau cu sapa rotativa a- şi lin complex de (nqrăşarc arc o eficienţă rid ica u ,
o. ieşirea României din răz­ activitatea cadrelor didactice pentru victoria noii orinduiri. neori prea multe cunoştinţe. voie de azot atît semănăturile vînd piesele active Întoarse. a m ieilor la Slmeria. Aici i ealizîndu-se un beneficiu
boiul aniisovielic si alăturarea din acest institut de invătă- In condiţiile de astăzi însă. care au iernat în bune rondi- Dacă nu se intervine lo lucrările se află In plină anual de peste 2 milioane
la coaliţia anlihiileristă. pa rli- mînt superior, care. în decursul Pentru că trebuie să înţele­ în care societatea noastră so­ tiunl, cit şi culturile care ies timp pentru combatere, unul desfăşurare, urm lnd ca p in i lei.
i iparea la războiul antifascist, anilor, învăţind pe alţii, au în ­ gem, tovarăşi, a şti să folo­ cialistă a luat o dezvoltare slabe din iarnă, rare şi cu m ul­ dintre dăunătorii care produc
cucerirea puterii şi dezvolla- văţat ele însele, şi-au însuşit seşti metodele cele mai juste imensă, în care înseşi ştilnta te frunze distruse. Aplicarea mari pierderi culturii griulu i
ea democratică a lării, făuri- tot mai temeinic învăţătura pentru asigurarea progresului şl cultura devin factori pri­ înqrăşămlntului In tim pul ier­ este gîndacul ghebos (Zabrus).
• ea socialismului în patria marxist-lemnistă. reuşind ast­ ştiinţei şi culturii, pentru dez­ mordiali pentru progresul so- nii sau cit mai lim purlu în Curs de calificare pentru fochiştl
noastră. (Aplauze prelungite). fel să predea cursanţilor atît voltarea bazei materiale, a qăsl primăvară Influenţează în ma­ Ing. ŞTEFAN HOMORODEAN
Doresc să menţionez In mod cunoştinţele generale teoreti­ formele cele mai potrivite de re măsură creşterea $1 dezvol­ cercetător la Staţiunea La Depoul de locomotive material rulant. Fl durează o
deosebit, cu prile ju l acestei a- ce. cît şi cunoştinţele practi­ orqanizare care să ducă la u­ [CONTINUAU IN MO. a I a) tarea ulterioară a plantelor. experimentală agricolă Geoagiu C P.R, Slmeria, s-a deschis lună. după care cursanţii vor
nivcrsori. că în cei 25 de ani ce ale activităţii de construc­ nirea eforturilor întregului po­ Trebuie sH se manifeste o deo­ un curs de calificare ia locul
nu absolvit cursurile învăţă- ţie a socialismului in patria por în construcţia socialistă sebită prudentă In aplicarea de muncă, pentru fochiştl. fl repartizaţi In producţie.
Îngrăşămintelor In timpul ve­ Cursul este urmat de lucră­
getaţiei, deoarece administra­ tori din depou şl din uzina de ION JURA
rea tirzie contribuie la pre­
lungirea perioadei de vegeta­
ţie, ceea ce poate duce la a­
pariţia de bol! $1 la şistăvire.
Mecanizarea Se apreciază ca economică
fertilizarea cu 75-100 kg azo­
tat de amoniu pe solele unde S taţie modernă pentru
lucrărilor culturile urmează după legu­
minoase sau alte culturi la
care s-a asigurat electuarea
miniere j lucrărilor de bună calitate sl sortarea m inereurilor
s-a făcut Ingrăşarea de bază,
iar la desprimăvărare plantele
Creşterea gradului de 1
Înzestrare, tehnică, Intro- : sini viguroase, bine dezvolta­
te in cazul clnd In toamnă La depozitul mecanizat tate de prelucrare de cir­ înainte dc oprirea fabri­
ducerea şl extinderea u­ nu s-au aplicai îngrăşăminte Pcştiş al Combinatului ca 400 000 tone dc mine­
nor tehnologii noi con- j azotoase. dozele pot să creas­ siderurgic Hunedoara, n reu pc un. Eficienţa ei cii dc aglomerare nr. 2
Mitule importante căi de : început construcţia unei va consta în eliminarea pentru reparaţie capitală.
In aceste condiţii
noua
sporire a randamentelor j că la 150 sau chiar 200 kq Ia moderne staţii de conca- fracţiei mărunte şi con­
In abatajele In tre p rln - j ha, avînd în vedere ca să se snre-sortare n m inereuri­ casarca bulgărilor la di­ staţie trebuie să asigure,
dorii miniere Hunedoara. ! aplice cu prioritate lngrâsă- lor de fier. Prin con­ mensiunile prevăzute in furnalelor dc 1000 dc me­
tri cubi, un volum sporit
Dacă cu ani în urmă u- j mlntele pe tarlalele unde plan­ strucţia acestui obiectiv tehnologie, asigurîndu-sc dc minereu bulgări. in
nilatea avea in dotare tele se prezintă mai slabe, fi­ cit şi prin utilajele care In acest fel o încărcătu­ creştere cu circa 50 la
doar două maşini de în- j rave si pe porţiunile unde a se vor monta aici, staţia ră de calitate, fapt care­ sută fa|ă de perioada ac­
cărcat, numărul lor dc- j băltit apa. dc concasarc-sorlare a va conduce la o funcţio­ tuală.
păşeşte, astăzi, cifra de | Sporuri importante de recol­ minereurilor arc scopul nare mai constantă a fu r­ Precizarea inginerului
30 Pina la finele anului [ tă la cultura griului — de dc a asigura şi îmbună­ nalelor, la creşterea pro­ şc! arc semnificaţia unui
mecanizarea încărcării i 820-900 kq la hectar — s-au tăţi încărcătura furnale­ ducţiei dc fontă şi la re­ apel adresat constructori­
şi transportului de ml- \ obţinut atunci cinci azotul s-a lor. în vederea creşterii ducerea consumului spe­ lor hunedorent dc n in­
nereu, cu maşini adec- j aplicat fie sub arătură inte­ producţiei şi reducerii cific dc cocs cu circa 10 tensifica ritm ul lucrări­
vale, va fi asigurată în j gra! sau parţial, completat fi­ consumului specific dc kg pc tona de fontă. lor pe acest nou şantier
45 de abataje, ponde­ ind prin dozele administrate la cocs. Din relatările tovară­ pentru ca staţia do con-
rea — peste 80 Ia sută Lo C.A.P. din soţul Lunca se acordă o atenţie sporită fertilizării solului in vederea începutul sau siîrşitul iernii. Prevăzută să intre în şului Olcg Hublik, ingi­ casare-sortarc a mine­
— deţinînd-o secloarele obţinerii de recolte sporite la hectar. In căzut cînd se înlîrzic a­ funcţiune in cursul t r i­ ner şef al sectorului fu r­ reurilor să fie predată la
1 exploatării miniere din plicarea azotatului primăvara, mestrului trei al acestui nale <lc la C.S.II. aflăm termenul stabilit.
Corespondentul nostru A. la ia a surprins o imagine care înfăţişează desfăşurarea acestei
Ghelar. acţiuni. pe Itnqă că se diminuează re­ an. staţia dc care am n- că această staţie trebuie
colta. se depreciază si cali­ mintit va avea o capaci­ să intre în funcţiune MARIN NEACŞU
tativ producţia.