Page 36 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 36
4 DRUMUL SOCIALISMULUI % Nr. 4721 • MIERCURI 11 MARTIE 1970
LUCRĂRILE Plenara C.C. al P.C. Bulgar r *
COMITETULUI Moldoveneasca, se afla in SOFIA 10 iAqerpres). — La construite în asemenea oraşe de muncă socială în toate fa
La Rişcani, în R. S. S.
construcţie rea mai ma Sofia a fost dată publicităţii C75 de întreprinderi indus zele procesului de reproducţie. ATLAS
re fabrica de prelucrare Hotărîrea plenarei C.C. al P.C. triale. In hotărîre se menţionează că
PENTRU fabricare a brinzei va a Bulgar din 3 martie cu privire stabileşte noi sarcini în acest v o r fi perfecţionate îm părţi
de
a laptelui. Procesul
Plenara C.C. al P.C. Bulgar
rea pe regiuni, concentrarea $i
specializarea producţiei agri
vea loc în camere spe* la direcţiile de bază ale am domeniu. Hotărîrea prevede cole. Se va continua procesul
plasării forţelor de producţie
ciale, iar conveiere sus
crearea unui sistem unic de
DEZARMARE toate operaţiile de trans în urm ătorii 15—20 de ani. d irija re a amplasării teritoria de creare a unor forme e fi GATA DE ZBOR
pendate
voi
îndeplini
In hotărîre se arată că po
le a forţelor de producţie. Pa
ciente de cooperare Inlre in
litica industrializării socialiste
port a produsului finit. şi a amplasării teritoriale ra ralel cu elaborarea unor prog dustrie şi aqricultură, în p ri
Noua fabrica va prelucra ţionale a forţelor de producţie noze de dezvoltare a tării pe mul rind a complexelor aqrar- „Sînt gata să plec pe \
G ENEVA IO. — Corespon Lună chiar acum" a de- 4
dentul Aqerpres, Moria Liman, 40 000 tone lapte pe an. au permis o mai bună folosi termene îndelungate si de dez induslriale. Va fi creată o D i clorot ostronautul James )
recţie Generală pe lîngă Co
Iransm lle: In şedinţa de marţi In foto : aspect dîn- re a resurselor de muncă. O voltare a unor ramuri şi sub- Lovel după incheiereo ce* i
a Com ilelulul pentru dezarma lr-una din secţiile noii nouă etapă in amplasarea te ram uri ale economiei naţiona mitetul de Stat al Planificării, lui de-ol 27-lea zbor de t
re. şefii delegaţiilor Statelor fabrici. ritorială a forţelor de produc le. vor fi elaborate şî progno care. împreună cu alte organe I antrenoment în vederea »
Unile. U.R.S.S., M arii Britanii, ţie o constituie dirijarea unei ze de dezvoltare social-eco- şi instituţii, va organiza elabo misiunii .Apcllo-13". ca- ’
pârli din investiţii în construc nomică a unor unităţi te rito
Suediei. Canadei. Poloniei si rarea schemei de amplasare a re va lua storlul spre \
ţia unor întreprinderi în ora riale separate. Amplasarea noi
M exicului au cal cilire decla producţiei sociale pe perioada Selene Io 11 aprilie. ^
ra ţiilo r quvernelor lor cu p ri şele mici şi m ijlocii. Astfel, lor capacităţi de producţie va 1970— 1990. In codrul acestuia. Ja- .
vire la intrarea în viqoare a numai In u ltim ii 10 ani au fost urm ări reducerea cheltuielilor mes Lovel şi Fred Hoîse \
Tralatului de neprolilerarc a vor coborî pe Lună, in ^
armelor nucleare timp ce Thomas M attingly i
In cadrul dezbaterii genera Schimb de mesaje intre şefii va evolua pe o orbită lu
le, şeful deleqalici R.P. Unqa- Masacrele de la Binh Duong nară de parcare. \
re, Imre Komnvcs. s-a referit
la unele aspecte ale dezarmă guvernelor celor două state „INVITATUL DE ONOARE"
rii qencrale, interzicerii arme
lor chimice şi baclerioloqicc, ŞAIG O N 10 (Aqerpres). — După cum informează agenţia Un ovion cu reocţîe 1
precum şi la neqocierilc p r i germane de presă Eliberarea, Comisia pentru denunţarea crim elor de „Boeing", oporţinînd corn- .
vind limitarea înarmărilor stra- război ale trupelor S.U.A. şi ale aliaţilor acestora în V ie t paniei „A ir India" şi-o
teqice. El a subliniat, de ase namul de sud a dat pu blicităţii un comunicat în care dez luat zborul, cc de obicei, \
menea, necesitatea de a se de văluie acţiunile comise de forjele americane şi sud-coreene de pe aeroportul din i
pune noî eforturi pentru o b ţi BERLIN 10 (Aqerpres). — cidental. apreciind că alegerea în lunile noiembrie şi decembrie I9G9 îm potriva populaţiei Delhi. avînd însă la bord
nerea de proqrese reale şi e fi A qcnlia A D N anunţă că gu acestei rute ar constitui o pro din localitatea sud-vietnameză Binh Duonq. din provincia un foarte important pasa* <
ciente pe calea dezarm ării,' în vernul Republicii Democrate vocare cu care R.D.G. nu poa Quanq Nam. Comunicatul precizează că masacrele de la ger : Dilip, morele tigru ţ
.Deceniul dezarmării“ . Germane a transmis guvernu le fi de acord. Dacă se ajun Binh Duong s-au soldat cu moartea a 240 de persoane din 1 olb, pensionar ol Grădi*
lui R.F. a Germaniei o decla ge la tratative între guvernele
Şeful deleqatieî iugoslave. rîndul c iv ililo r Şi cu rănirea altor 172. nil zoologice din Delhi şi .
A nlon Vraluşa. a arătat că raţie în legătură cu stadiul celor două state germane — „invitatul de onoare" al 1
convorb irilor tehnice pentru se spune în declaraţia guver
intrarea în viqoare a Tratatu ’ prestigloosei „Expo-70" \
pregătirea in tiln irii dintre şe- nului R.D.G. — este normal
lui de neprolîfernre o arme de la Osaka. i
fiK quvernelor celor două ţări.
lor nucleare nu trebuie con ca sosirea şi plecarea re p re Dilip, unu! din cei 33
Consiliul de M in iş tii al R.D.G..
siderată ca un scop (n sine, zentanţilor să se facă de la de tigri albi care se află, 1
ci ca un prim pas pe drumul se arată în declaraţie, apre gara sau aeroportul capilalei ) în prezent, în vîoţă, este \
frînărîi cursei înarm ărilor şi al ciază că este necesar să facă unde îşi are sediul guvernul probobil şi cel moi împu- .
dezarmării qeneraie. sub con cunoscut guvernului R.F.G., respectiv. nator dintre ei, avînd o *
trol internaţional eficace. faplul că R.D. Germană face In acest sens, lo cţiitorul şe C U R I E R 1 lungime de 2,74 metri sl \
toate pregătirile necesare pen fului Biroului Consiliului de
Reprezentantul japonez. Isan o greutote de 178 kilo- i
tru înlîlnirea dintre W illi M in iştri al R.D.G., Gerhard
Abc, a preconizai dezarmarea Stoph, preşedintele C onsiliu Schusslcr. este îm puternicit să grome.
nucleară ca o posibilitate de lui de M in iştri al R.D.G. şî conlinue convorbirile prelim i
a se elibera noi resurse în fa W iljy lirandt. cancelarul nare cu privire la întilnirea şe Brigada „23 August • Româ EXPLOZIE SUBTERANA 4
voarea dezvoltării. El a arătat federal al R. F. G., in ca filor de guvern© ale celor două nia“ . formală din tineri m un Forţele Palhci Lao din pro
că intrarea în viqoare a T ra pitala R. D. Germane, Berlin. state qermane. citori membri ai Uniunii T i vincia Udomsay au doborît O puternică explozie ^
tatului de neproliferare a ar Această întîinire poale a ve i ★ neretului Comunist din Româ recent un avion american de subterană. neobişnuită, \
melor nucleare nu trebuie să loc orieînd. In declaraţie se BONN 10 jAqerpres}. — nia, a sosit la Fabrica de za tipul T-28, aflat ln tr-u n raid s-o produs recent in o- i
constituie un obstacol în folo subliniază că guvernul R. D. Cancelarul R.F. a Ger.rfiamei. hăr „Jose M a rti“ din San de bombardament — trans propiere de Tripoli, dînd '
sirea do către statele ne- Cristobal mite agenţia Khaosan Pathet ) de furcă geologilor li* \
Germane nu a pus şi nu pune W jH y Brandl, a adresat o scri Seara, tn localitatea Soroa
nuclearc a energici atomice în soare preşedintelui Consiliului din apropiere a avut loc o în- Lao. Se precizează că este al l bieni, care exomineazâ in ţ
scopuri paşnice. Delegatul ja condiţii preliminare în ceea ce de M in iştri al R.D. Germane, 1 233-lea aparat de zbor pe prezent couzele acesteia. ,
ponez a propus apoi interzi priveşte vizita cancelarului fe 'V ilii Stoph, în care, după ce llln ire între membrii brigăzii care S.U.A, II pierd in Laos. Cîteva crăpături au apă- »
române şi tineri cubanezi, ca
cerea exploziilor nucleare sub deral al R.F.G. la Berlin ; aces relevă că el consideră convor re s-a desfăşurat intr-o at rut in sol la aproximotiv (
terane. încetarea producţiei de birile cu W iu j Sloph nu numai mosferă caldă, prietenească. Zece la unu: aceasta este 52 de kilometri de Tripoli r
materiale fisionabile în sco ta va fi p rim ii in capitala R.D. utile ci şi necesare şî că este Luni, tinerii români au fost proporţia in care vor vota al pe o suprafaţă de 150 '
puri m ilitare şi organizarea Germane conform uzanţelor O recunoaştere indi- mp, elibennd vapori de \
informat că şi W. Stoph acordă repartizaţi la locurile dc bii şi negrii din Rhodcsia
controlului prin dale seismice. internaţionale, ca şef al gu importanţă înfăptuirii acestei muncă din Fabrica de zahăr proaspăt proclamată „rep ub li § 1 opo şi nor) de fum. Au- 4
Abordînd problema armelor vernului R.F.G,, Insă declara în tîln iri se referă la unele d i „Jose M a rti“ . că“ , pentru desemnarea celor tohtonii cor.sideră că un .
chimice $i bacteriologice, v o r ficultăţi înlîm pinatc de repre 58 de deputaţi ai Adunării vulcan ascuns or avea de 1
bitorul a cerut, totodată, in ţia exprimă dezaprobarea gu zentanţii celor două părţi în ♦ O * Naţionale. în cadrul alegeri rectà a Pentagonului gînd să erupă ; mai pro* i
O delegaţie a K P. Chineze,
terzicerea produselor care ar vernului R.D.G. faţă de o even sărcinaţi cu pregătirea În tit- condusă de Go Mo-jo, vice lor programate pentru 10 a- zaicî, specialiştii de la i
putea folosi producţiei aces tuală trecere a cancelarului nirii şefilor de guverne ale preşedinte al Comitetului Per prîlie. Ministerul Industriei ou o* *
tor arme. VVilly Brandt prin Berlinul oc celor două stale germane. manent ai Adunării Repre Potrivit unui comunicat o- 1 precîot că este vorba de* \
zentanţilor Populari din în flcial dat publicităţii la Sa W A S H IN G T O N 10 (Ager- Laos. un corespondent de pre spre ., arderi subterane. 4
treaga Chină, preşedintele A lisbury, pc listele electorale pres). Purtătorul de cuvint al să a dezvăluit că un ofiţer
cademici de Ştiinţe a R. P. au fost Înscrişi 87 000 dc nlbî, Casei Albe, Ronald Ziecjler. a american, Joscph Bush, a fost MIŞCĂRI SEISMICE \
Chineze, a sosit la Dacca In reprezentînd o populaţie de anunţat că preşedintele Nixon ucis in timpul unor lupte. In
tr-o vizită de prietenie, la in aproximativ 250 000 şi 8 326 a hotărît ca opinia publică din rîndul observatorilor şi a nu .. Seismografele . Obser
vitaţia guvernului pakistanez. de africani la o populaţie de Statele Unite să fie ţinută la meroşi membri ai Congresu- vatorului din Accireole, o- \
au roxim a tiv.. cinci milioane. ihiYtsnl cu ='privire’ Vtf âhţja'Jâ- lor'prcvalează ideea că în pre flate în apropiere de Ca- .
♦ O # tonia, ou inregislrot în '
In Chile au declarat o gre ♦ O * rea m ilitară a S.U.A. in Laos. zent forte militare americane \
vă dc 24 de orc 12 000 de f'îtcvu sute de ¡.genţi ai ser M in istru l apărării. M elvin sînl angajate efectiv în Laos. cursul nopţii de luni »pre
muncitori agricoli de la uni viciului american dc spionaj Laird, a prim it instrucţiuni ca Pe de altă parte, se anunţă morţi nouă cutremure de i
tăţile Corporaţiei pentru re (C I A ) care trec drept „func începind cu data de 9 martie <“ă Comandamentul american pămînb Tehnicienii insti
forma agrară şi Institutului ţionari" ai Agenţiei S. U A. să anunţe pierderile militare de la Saigon a p rim it ordin tutului vulcanologic al U-
pentru dezvoltarea agricultu pentru dezvoltarea Internaţio şi numărul avioanelor ameri să anunţe pierderile din Laos. nîversitoţii din Colonia ,
rii. Greviştii revendică majo nală (A.J.D.) participă activ ia cane doborite in Laos. ou exclus orice sim ilitu
rarea salariilor şi ameliorarea operaţiile m ilitare din Laos, Aceste precizări au fost fă Este pentru prima oară cînd dine în ti e recrudescenţa '
condiţiilor dc muncă relatează ziarul „Los Angeles cute în urma declaraţiilor a Pentagonul recunoaşte indirect vulconului Etno şi noile ^
♦ o * Times“ într-un articol semnat numeroşi ziarişti şi membri ai că bombardamentele americane mişcări seismice.
Şeful corpului do observa ele corespondentul său In Congresului care şi-au exp ri din Laos sini conduse de la
tori ai O.N.U. în Orientul A Vlenllane. mat nemulţumirea fată de am SATELITUL „DIAL“
biguităţile conţinute în expu Saigon. PE ORBITA
propiat. generalul Odd Buil,
sl-a încheiat marţi vizita în In Dahomcy au început luni nerea făcută dc preşedintele
treprinsă la Cairo. F,l a avut alegerile prezidenţiale şi N ixon cu p rivire la angaja La baza de lonsare din
convorbiri cu subsecretarul de parlamentare. In departa rea Statelor Unite in Laos. Guyana fronceză a Cen
stat la Ministerul Afacerilor mentul Oueme, în care se gă Contrar asigurărilor date de trului Noţional de Studii
(aptul
preşedinte
că
privind
Externe al K.A.U., Salah Go- seşte şi oraşul Porto Novo, S.U.A. nu au trupe terestre în Programul gu< Spaţiale (C.N.E.S.), o fosl
har, în legătură cu condiţiile sediul guvernului, 2M 955 dc lonsotă morţi rochelo
In care îşi desfăşoară activi alegători s-au prezentat^ la franceză „Diamant 8 ".
tatea observatorii O.NU. din urne voiind unul din cei purtătoare o unui sate
zona Canalului de Suez. patru candidaţi la preşedinţie. vernului turc lit vest-germon „D iol". La
10 minute de la lansare,
Evenimentele A N K A R A 10 (Aqerpres). — satelitul „D iol" a fost
plosat pe o orbită cvosi-
Primul ministru turc. Suieyman ecuatorială, avînd apo
Fabrica de automobile „Crvena Zaslava" din Kragujevac, Serbia, produce automobile Demircl. a prezentat progra geul de 1 760 km şi peri-
in cooperare cu fabrica „F iat" din Torino. Pe poarta uzinei ies 75 000 de automobile pe an, C U R I E R din Cipru mul guvernului său în Aduna geul de 339 km.
rea Naţională. Programul nu
urmînd ca pinâ in 1973, producţia să crească la 200 000 de maşini. a suferii nici o modificare fa
In foto : hala de asamblare a maşinilor lip „Zaslava 750“ şi „Zastava 1300“ . VIRUSUL HEPATITEI
tă de cel al precedentului ca
binet. Dezbaterile asupra pro A FOST OBSERVAT
NIC O SIA 10 (Aqerpres). — LA MICROSCOP
gramului urmează să înceapă
Tribunalul districtual din N i
„DOSARUL DE DOLEANŢE“ cosia a amtnat audierea celor joi. iar votul dc învestitură al Oncologul Italian Corlo
va inter
Adunării Naţionale
Ascensiunea zece ciprioţi greci arestaţi ca veni sîmbălă. Sirtori o afirm at că o iz
urmare a atentatului nereuşit
butit, penţru prima dată
Se relatează că cei 41 de
tr-o declaraţie făcută presei,
W A S H IN G T O N
în istorlo medicinei.
să
Piaţa comună şi alte ţări.
dat
lui. Makarios. O alIâ persoană
pres). Statele Unile 10 au (Ager- m inatorii faţă de S.U.A, între m inistrul adjunct al comerţu îm potriva preşedintelui C ip ru putaţi ai partidului de guver- observe virusul hepatitei
nănilnl., care au rcfu/.al. să vo
publicităţii un „dosar de do Se apreciază că acordul tr i lui din S.U.A,. Kenneth Da arestată de politie a fost e li teze proiecLul de buget pc in ficatul celor atinşi de
leanţe" faţă de Comunitatea partit dinlrc Franţa, Republica vis, a arătat că ..este deose berată. Printre cei aflaţi încă 1970 si au determinai astfel această boală.
şomajului in S.U.A. Economică Europeană (C.E.E.) Federală a Germaniei şi A n bit de îng rijo ră tor faptul că în detenţiune figurează un demisia cabinetului precedent, patic o fost localizat nu
Pină acum, virusul he
glia privind instalaţiile elec
în care sini exprimate o se
ţările din C.E.E. nu vor să (ină
funcţionar superior de la B i
în care
au boicotat şedinţa
rie de nem ulţum iri ale W as
mai în ser, dar nu în fi
se dintre ele şi S.U.A., ceea ce
ducere cu 35 la sulă a expor
hingtonului fajă de politica co tronice ar putea duce la o Te- seama de divergentele serioa roul public de informaţii, care premierul Demircl a citit de cat. Specialistul italian o
aparţine partidului fostului m i
claraţia guvernamentală.
De
mercială a Pieţei comune eu tu rilo r americane de calcula ar putea duce la o politică nistru de interne Georhadjis, aici observatorii trag conclu depistat virusul cu un m i
W A S H IN G TO N . — Cores junctură economică, direct in ropene. S.U.A. consideră că toare electronice in Europa prolectionislă din partea Sta şl redactorul şef al organului zia că premierul nu a reuşit croscop electronic, în ce
pondentul Aqerpres, C. A le - fluenţată de presiunile infla reducerea taxelor vamale pen occidentală. telor Unite". partidului Uniunea democrată să provoace nici o breşă în lulele hepatice ale unui
xandroaie, tra n s m ile : Ultimele ţioniste, s-a repercutat in mod tru exporturile ţărilor C.E.E. Pe dc alta parte, se arată Acest „dosar de doleanţe" a care se pronunţă pentru Enosis rîndul deputaţilor rebeli care copil. Viruşii, o declarat
cifre p rivilo arc la şomaj, dale grav asupra situaţiei tineretu constituie in acelaşi timp un că politica agricolă „comună" fost remis de M in isterul Co (alipirea C iprului la Grecia). continuă să i se împotriveas Sirtori, erau ofiniaţi ca
publicităţii de Biroul de slalis- lui : în rîndu-‘ile acestuia şo obstacol major pentru expor continuă să fie un obstacol m erţului S. U. A. lui Jean Se anunţă, pe de altă parte, că. In această situaţie, el a cifrele într-o adunare e-
licfi a muncii din Slatele U n i majul a atins impresionanta ci turile americane fată de ţările major in calea ameliorării re Francois Deniau, membru al că pilotu l elicopterului prezi recurs, cu siguranţă, la s p riji fectuotă la moşinâ.
te, »tind să confirme decla fră de 13.4 la sulă. terţe. De asemenea, se exp ri laţiilor comerciale între State Comisiei pentru problemele denţial, grav rănit in cursul nul unor deputaţi reprezentînd
mă îngrijorarea pentru înche
raţiile unor economişti ame Aceleaşi date relevă că în externe a C.E.E., care a făcui atentatului, a fost operai, dar alte fracturi politice din Parla LA POZZUOLI SOLUL
ricani p o trivit cărora S.U.A. timp ce procentul celor conce ierea de aranjamente discri le Unite şi Piaţa comună. In- o vizită la Washington. starea lui răm lnc critică. ment.
s-ar afla în m ijlocul primei diaţi a alins in rîndul albilor CONTINUA SA SE RIDICE
recesiuni după o decadă de 3,8 la sută, in cel al negrilor
linişte economică" — arată in s-a ridicat la 7 la sută- Climatul de tensiune in ^
frumoaso staţiune meri-
fluentul cotidian „W ashinqlon Directorul secţiei de cerce ezonul te m p e ra tu rilo r „scandal” judecarea g ra b n i » dionolâ Pozzuoli se men- i i
Post". S rid ica te ale v e rii a tre că a u n u i fost senator şi con
tări a Uniunii sindicale A.F.L.- s ilie r n a ţio n a l care a fost im ^ t»ne. Seismografele însta- ’
Curba ascendentă a şomaju C.I.O., N. Goldiinqer, aprecia cut in U ruguay, d a r late aici cu înregistrat \
lui a înregistrat în primele ză că în cursul anului curent te rm o m e tru l p o litic con tinu ă nouă înfruntare a puterilor p lic a t in tr-o dispută cu un ' luni searo, după o peri- i
două luni ale anului curent o şomajul va cuprinde în S la să înregistreze v a lo ri rid ic a fu n c ţio n a r al p o liţie i d in o- \ nadă de acalmie de cî-
bruscă creştere, ajungînd la tele Unile 6 la sută din forţa te. Cu toate că P a rla m e n tu l raşu l Punta (lei Este. S-a t teva zile, două noi mlş- \
un nivel record al u ltim ilo r 4 de muncă, în ciuda pre viziu ni se a flă In vacanţă, o serie an u n ţa t că sen atorii in te n cări seismice, care ou fă* \
ani. In februarie 4.2 la sută lor optimiste guvernamentale dc fapte dădeau dc înţeles părerea ob se rva to rilo r p o li in toate organism ele de con F rente” au fost confiscate ţionează să propună deschi 1 cui co apele mării, în re- i
din lorţa de muncă a S.U.A., caic anticipau un plafon ma că in tre puterea executivă tic i, şeful sta tu lu i, Pacheco ducere a în v ă ţă m !n tu lu i m e de a u to rită ţi, in tru c it p u b li derea unei anchete asupra \ giunea portului, sa „fior- ’
adică aproape 4 000 000 de oa xlm dc 4.3 la sulă. şl cea le gislativă se pregă Areco, are nevoie m ai m u lt d iu şl p re u n lve rsita r d in ţa caseră com unicatele profeso acestui caz, c a lific a i dre p t bă din nou". „Actualul \
meni. au fost înregistraţi pc tesc noi c o n fru n tă ri, poate ca orieînd de s p rijin u l P ar ră. M e m b rii P a rla m e n tu lu i rilo r secundari care au a n un „procedeu echivoc a l p o li
Adm inistraţia republicană a ţie i” , d a r cave se va extinde 1 fenomen de Io Pozzuoli. i
listele de şomeri, fajă de 3.5 la asigurai A.F.L.-C.LO. că eslc s im ila re acelora ce au pro la m e n tu lu i pe ntru adoptarea s-au considerat fru s tra ţi, (n- ţat suspendarea exam enelor \ o spus sovantuf joponez
sulă în decembrie 1969. şi 3.9 preocupată în cel mai înalt vocat o adevărată criză la unei se n i de noi legi. in semn de protest fa ţă de m u lt m a i departe decit asu ţ Izumo Yokoyomo, nu se \
pra unui. modest sergent de
in ianuarie a.c. grad să bareze calea inflaţiei m ijlo c u l a n u lu i trecut. făcut In fa p t, după cum se sub această hotărîre. p o liţie , v iz ln d inseşi m etode dotoreşte deplasărilor i
în ce p u tu l a fost
Raportul lunar al Biroului de şi a recesiunii economice, că m iercurea trecută, cînd Co lin ia ză in ce rcu rile p a rla O a doua tem ă de d iv e r le folo site de şeful p o liţie i subterane ale magmei .
statistică a muncii subliniază şi va odopla .măsuri energice“ m isia pa rla m e ntară pe rm a m entare uruguayene, însuşi genţe o con stituie ho tărîrea şi de m in is tru l de interne, j incandescente, ci, probo
provocat, In m od delib era t, Comentariul zilei
o bruscă scădere a numărului îm potriva şomajului, in cazul nentă, care înlocuieşte org a g u ve rn u l este acela care a organism elor de stat, care Pedro Cer sosi mo. , bil, unui strot de gaz su- \
noilor angajaţi, precum şi o re în care numărul celor conce n u l le g isla tiv in tre sesiuni, d e ţin m on op olu l energiei e A stfe l se prezintă ta b lo u l proîncălzit, care exercită k
ducere a săplămîriii de m u n diaţi va continua să crească a a n ulat „starea excepţiona- actuala în fru n ta re de forţă. le ctrice şl tele foanelor, de a d isp u te lo r d in tre g u ve rn u l \ presiune asupra scoarţei
că In unele industrii. însoţită, peste o anumilu limită. A d m i n a lă “ in s titu ită in iu nie , a P artidele de opoziţie susţin spori ta rife le fă ră să f i ob şi P a rla m e n tu l u ru gu ayan in ^ terestre. Dacă acest feno
bineînţeles, de reajustarea co nistraţia nu a specificat însă n u l trecut, ca urm a re a că m ăsurile luate dc guvern ţin u t. fn p re alabil, aco rdu l care puterea le g isla tivă acu men va persista, situotîo \
respunzătoare a salariilor, re in ce vor consta aceste măsuri, unui. p u te rn ic val de a in u ltim e le lu n i nu au făcut tru c it. p o triv it co n stitu ţie i, S enatului. M ăsura a fost lua ză de „ ire g u la rită ţi” puterea 1 ar putea deveni foarte pe- i
ducere considerată record pen care este Umila şomajului c o n g ita ţii sociale. D a r această decit să adîncească d iv o rţu l această hotărîre. ch ia r dacă tă tocmai fn m om e ntul cind executivă. Se asistă la o si ^ rîcuJoasă". Profesorul jo-
Senatul desemnase o com i
tru ultim ii 8 ani. siderată de ea tolerabilă şi h o tărîre nu a răm as in v i d in tre puterea executivă şi a lo st adoptată in v irtu te a sie specială avîn d sarcina să tu a ţie ale cărei ca ra cte ristici \ panez o menţionat că ulti-
Cea mai mare creştere a şo cînd vor fi puse în aplicare goare decit cin ci ore, In tru - masele po pu laţie i. U na d in le g ii p riv in d starea excepţio exam ineze această p ro ble de in s ta b ilita te seamănă
tre acestea, care a provocat
majului a fost înregistrată în „măsurile energice" de caro c it preşedintele ţă rii, Jorge v ii n e m u lţu m iri şi ale cărei nală, tre b u ia să o b ţină m ai mă şi să avizeze asupra ei. foa rte m ult cu c o n d iţiile e x ţ mele sale studii ou arătat
industriile prelucrătoare, unde vorbea. In orice caz. conduce Pacheco Areco, a declarat-o consecinţe ră m in , cel p u ţin in tii aprobarea jiu te rll le g i D ar d in nou. după cum s-a plozive ale crizei p o litice si ^ că solul din regiunea
numai in 12 luni procentul ce rile uniunilor sindicale din „ nulă şi neavenită” . In fe deocamdată, im p re vizib ile , slative. C o n flic tu l a avu t văzut, s-a tre cu t peste ca m ilare ce a avut loc in a- . Pozzuoli s-a ridicat în ui- \
lor rămaşi fără slujbe a cres Statele Unile se arată îng ri lu l acesta a fost declanşată este in te rv e n ţia g u ve rn u lu i m a ri rezonanţe şi a dus la p u l P a rla m e n tu lu i. ceastâ ţară in august şi sep tîmele 48 de ore cu 25 ^
cut de la 2.9 la sulă la 4,6 la jorate de ofensiva şomajului şi — considerată d re p t „ ilega o grevă a c o rp u lu i didactic. tem brie a n u l trecut.
sută. Procentul se menţine r i apreciază că trebuie luate mă o nouă criză, surve nită in E d iţiile d in două zile ale In sfîrş it, P a rla m e n tu l con ; de centimetri.
zia re lo r „E l P op ular“ şl „El.
dicat şi în industria construc suri imediate pentru tempe tr-u n m om ent cînd după lă şi a n tico n stitu ţio n a lă ” — sideră dre pt un adevărat I. RETEGAN
ţiilor, aci atinqîndu-se un nivel rarea presiunilor inflaţioniste
de 7.9 la sulă. Dificila con şi îngheţarea şomajului.
Redacţia şî administraţia lia iu lu i: Deva, Jtr. Dr. Petru G rota, nr. 35. Teleloane : 12317 şi 11275. Tiparul r întreprinderea poligrafică Deva. 44065