Page 40 - Drumul_socialismului_1970_03

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr, 4722 % JOI 12 MARTIE 1970

CUVÍNTAREA TOVARĂŞULUI

NICOLAE CEAUŞESCU „Anuarul

demografic
despre lume fl vîală vor tri­ tel scoli de partid să formăm fan Cheorghlu", vor putea a­
umfa In întreaga omenire. activişti de partid, conducători duce o contribuţie tot mai im ­
(URMAU OIN PAO. 1) (Aplauze puternice). al construcţiei de partid şi de portantă la făurirea de noi de­
stat. Or, pentru aceasta, pe taşamente de activişti, de ca­
Desigur, nici o victorie nu
lingă cunoştinţele generale, dre ale partidului nostru. (Vil
se realizează de la sine. Dacă al 0 J .II“
cialNmului. se înleleqe cfi a­ ştiinţifice, culturale, este indis­
nu vom şti cum să organizăm aplauze).
vem nevoie de cadre cu te­ pensabilă o bună pregătire i-
munca şi să folosim mijloacele Sărbătorirea Academiei de
meinice cunoştinţe In toate do­ deoloqică, cunoaşterea şi în-
meniile de activitate, de con­ materiale, forţa de muncă, ca­ leleqerea — nu dogmatică, ui învătămînt social-polil ic are
loc in ajunul aniversării a 100
ducători de partid bine pregă­ drele, cuceririle ştiinţei si c u l­ creatoare — a mancism-leni- de ani dc la naşterea marelui NEW YORK I I (Agerpres.).
tiţi. stăpîni pe tot ceea ce a turii spre a asigura progresul nismului. (Aplauze puternice).
rapid al societăţii noastre, fi­ Lenin. Cel mai bun omagiu pe La New York. a fost dat
realizat mai bun cunoaşterea Cred însă că nu o să-mi fie
reşte, se pot ivj greutăţi. C u­ care-l pulem aduce memoriei publicităţii „A n u a iu l demo-
umană. Numai cu astfel de oa­ luat In nume de rău dacă voi
noaşteţi că am avut aseme­ genialului Lenin este să facem qrafic al O,N U.". Documen­
meni vom putea să asigurăm arăta că nu In aceeaşi măsură
nea greutăţi, că mai avem încă totul pentru ridicarea nivelului tul precizează că în anii
înfăptuirea m arilor sarcini ca­ se acordă alentie in cadrul A ­ politic şi ideologic al membri­ 196.1— 1968 copulaţia lumii
re ne stau în iată astăzi. în munca noastră lipsuri î de cademiei problemelor ştiinţei lor partidului. Sa ne călăuzim a crescut în medie cu
(Aplauze puternice). aceea, spre a asiqura victoria conducerii ; aceste probleme neabătut în întreaga noastră
comunismului trebuie să ne 180 000 de oameni zilnic,
Astăzi pentru neajunsurile nu ocupă locul corespunzător activitate după concepţia mar- ajunqînd la mijlocul lumi
îmbogăţim necontenit cunoştin­
din societatea noastră nu mai în programul şcolii. Este nece­ xist-leninistă, să servim fără iulie 1968 la cifra de
pulem să aruncăm vina asu­ ţele în toate domeniile de sar ca în viitor, ţinînd seama prcqet interesele clasei m unci­ 3 483 000 000, din rare jum ă­
activitate — inclusiv în con­ de profilul cadrelor pe care
pra burgheziei şi mosierimii, toare. ale naţiunii noastre so­ tate locuiesc în ţările din
nici chiar asupra im perialism u­ ducerea operei dc construcţie dorim să le formam în această cialiste, sd milităm neabătut Asia In prezent, sporul de
lui. (Animaţie, aplauze). Pînă socialistă. Numai astfel vom Academie să se acorde o a* pentru dezvoltarea colaborării populaţie este dc 1,9 la su­
la urmă. dacă apar unele greu- lucra tot mai bine, cu rezul- tenţle mai mare acestui dome­ dintre ţările socialiste pentru lă pe an, dar acesta se va
lale lot mai bune. Am su b li­
lăti în construcţia socialistă, niu esenţial pentru partidul si întărirea unităţii lor. a mişcă­ dubla in anul 2007. Intr-un
niat toate acestea. tovarăşi,
de vină sînlem noi înşine. Da­ sialnl nostru, De asemenea, aş rii comuniste si muncitoreşti, a singur an (iulie 1967 — iu­
toria noastră este de a orga­ pentru a inteleqe re mare im ­ dori să subliniez, că trebuie să întregului front antumpcrialist. lie 1968). populaţia mondia­
niza în aşa fel munca incit să portantă acordă conducerea organizăm astfel studiul încit (Aplauze prelungite). la 3 martie s-a deschis la Praga cea de-a 7-a Expoziţie internaţională a cărţii de lite­ lă a crescut cu 68 milioane
demonstrăm în fiecare zi, în noastră problemei învătămîn- acesta să ajute pe cursanţi nu Politica partidului nostru, ratură ştiinţifică „Academia 70", Au participat aproximativ 100 de edituri din 20 de ţâri cu pe­ de locuitori.
fiecare ceas, în fiecare minut, lului superior de partid, pre­ «â-şi însuşească citate, pe caro pătrunsă de grijă pentru inte­ ste 4 000 de cărţi. In ţările din nordul Euro­
superioritatea orind uirii noas­ gătirii cadrelor in toate dome­ să le Înveţe pe dinafară, ci să-i resele clasei muncitoare, ale In foto : standul românesc. pei s-a înregistrai procentul
tre. Prin succesele pe care le niile. inclusiv în domeniul con­ deprindă să judece fenomenele poporului nostru, de preocupa­ cel mai scăzut de m ortalita­
obţinem in construcţia socia­ ducerii partidului şi stalului, şi evenimentele pe baza ma* rea pentru întărirea continuă te infantilă — 12.9 la mia de
al conducerii societăţii noas- terlalism ului dialectic şi isto­ a solidarităţii internationale a
listă sprijinim clasa m uncitoa­ ric. să-i ajute să tragă conclu­ celor ce muncesc, să constituie Lucrările Comisiei pregătitoare o Conferinţei nou născuţi, şi tot aici cea
re Si forţele progresiste din Ire. mai mare longevitate : la
(ări)e capitaliste Şi din toată Noi pornim dc la faptul că ziile corespunzătoare pentru un puternic îndemn pentru ca­ femei — 76 2 ani (Islanda),
lumea In lupta pentru răstur­ comunismul reprezintă sinteza activitatea practică. Să avem drele din Învătămînt, pentru iar la bărbaţi 71.6 ani (Sue­
narea imperialismului si v ic to ­ a tot ce a făurit mai Imn ome­ permanent In vedere faptul că cursanţi, pentru loti activişiii Naţiunilor Unite privind mediu! uman dia).
m am sm -leninism ul nu .înseam­
ria societăţii socialiste. (Vil a­ nirea în ţoale domeniile. In­ nă însuşirea mecanică a unor noştri de a-si Îmbunătăţi con­ In Anuarul O .N U . se
plauze). Spunînd toate acestea, clusiv în cel al cunoaşterii. cunoştinţe din trecut, că el tinuu pregătirea ideologică In menţionează că la jumătatea
tovarăşi, nu uităm nici un mo­ Trebuie să înţelegem că nu este o metodă de glndire şi felul acesta ne vom Îndeplini anului 1968 exisiau 1 645 o ­
ment că în lume există încă po|f fi un bun comunist — si cercetare a realităţilor epocii atlt îndatoririle faţă de clasa înconjurător rose cu o populaţie de pe­
puternice forte imperialiste, că cu atîl mai mult un bun acti­ în care trăieşti şl activezi N u ­ noastră muncitoare, fată de ste 100 000 locuitori. Fără
orînduirea capitalistă mai dăi­ vist dc partid şl de stat — de- mai acei comunişti care acţio­ poporul nostru, cît şi fată de NEW YORK 11 (Agerpres). — a spus el Secretarul gene­ le ale mediului uman". ..A so­ a se lua în consideraţie Si
mişrarea comunistă internaţio­
nuie pe o însemnată parte a c il dară le slrăduieşti neînce­ nează astfel se dovedesc a fi nală (Vil aplauze). La Sediul Organizaţiei N a ţiu­ ral a subliniat importanţa par­ sii momentul — a spus el — periferiile, primele cinci o­
g lo b u lu i; aceasta cere desfă­ tat sâ-tî îmbogăţeşti cunoştin­ la înălţimea m enirii lor, pot nilor Unile din New York au ticipării tineretului la elabo­ rinri putem stabili o reţea raşe din lume cu ccl mai
şurarea unei ample lupte îm ­ ţele cu cuceririle ştiinţei şl răspunde cu succes sarcinilor Stimaţi tovarăşi. început marţi lucrările Comi­ rarea acestor planuri. ..Rareori mondială de statistică şi de maro număr dr locuitori
potriva imperialismului, pen­ culturii, dară slăpîneştî cit mai pe care partidul, clasa munci­ Dumneavoastră, cadrelor din siei pregătitoare a Conferinţei un secol sau o qeneratip s-au previziuni asupra mediului li­ sini: Tokio — 8 960 000 Un
bine învăţătura marxîst-leni- învăţăm înhil superior ideoto- 1067) New York — 8 022 Vin
tru trium ful cauzei socialismu­ toare. poporul li le Încredin­ N a ţiun ilo r Unite consacrată aflat în fata unei responsabili­ man înr on juru'or a$a cum s-a
nislă şi şlii să o aplici la con­ qir, partidul v-a încredinţat o lin 10071, Şan hai - 6 000 000
lu i şi păcii în lume. Aceasta ţează. (VII aplan 7.e). Acest a­ mediului uman înconjurător, tăţi de o asempnra anvergu­ (.irul şi în alte domenii de in­
presupune, de asemenea, să diţiile concrete in care îti des­ devăr, confirmat tot timpul de muncă dc mare cinsie si răs­ programată pentru anul 1972. ră " . a menţionai vorbitorul, teres comun". ..Oricare ar fi d i­ fin I957|, Moscova
găsim acele forme de condu­ făşor! activitatea. In acest viaţă, are In epoca noastră - ­ pundere; dumn^avoasi ră. stu­ In şedinla de deschidere, se­ 'TI Ţbani şi-a exprimat spe­ ficultăţile. a sublimai, sprre.la- 6 406 000 (¡n 1968) şi Unm-
denţilor
Academiei.
partidul
cere a construcţiei socialiste, spirit consider necesar ca A ­ epoca uriaşelor transformări vă cere ca în anii care îi pe- cretarul qeneral al O. N. Ib. ranţa că la Conferinţa in te r­ iul general al O.N.U.. este e- hav - 5.168 484 (în 19681.
acele forme ale activităţii cademia „Ştefan C.heorghtu“ revoluţionare ale societăţii, a a- treceti pe băncile acestei scoli 11 Thant. a rostit un discurs naţională privind mediul în­ vîdrnl că majoritatea indicilor I.ualr ta un loc cu perne
Ideologice şi politice care să să acorde şi mai multă atenţie vîntulu! nestăvilit al ştiinţei şl să învăţaţi cu temeinicie să vă In care a subliniat importanţa conjurător, ce va avea loc ¡n eco no m i*, sociali şi fizici ai riilo. pe primul loc se afla
facă imposibilă pătrunderea ridicării nivelului învăţăm lntu- tehnicii — o Importantă hotă* problemelor ce urmează a fi 1972, „comunitatea internaţio­ omenirii se vor schimba în New York-ul cu 11555 900
oricărei influente a im peria­ Itii, legării lui strînse de prac­ rîtoare pentru elaborarea unei însuşiţi în mori creator mar- discutate. „De pe acum, v iito ­ nală va hotărî să ia măsuri proporţie de sulă la sută la (în 1967). urmat, de Tokio
lism ului sau a ideologiei sale. tica construcţiei socialiste din Unit politice Juste a tacticii şl xism-leninisinul şi problemele rul şi consecinţele ce le pol pentru a so asigura ca toate fiecare 25 de ani. Populaţia cu I I 172 000 (in 1967).
tara noastră, studierii atente a strategiei revoluţionare, pentru conslrucţiei practici' a socia­ avea acţiunile noastre prezen­ naţiunile să fie informate pe­ lumii se va dubla )a fel ca şi Cauza majoră a deceselor
Stiti bine, aici slnt si o se­ lismului şi comunismului Sini
experienţei partidului şt statu­ făurirea cu succe9 a socialis­ te trehtiie să ne determine î- riodic despre schimbările ce consumul de apă, enerqie, m i­ în ţările dezvoltate a foşi
rie de tovarăşi care eu lucrat încredinţai că şi unii şi alţii
lui nostru. In acelaşi timp, mului sl comunismului. (Aplau­ dcilc, planurile şi in iţiative le " se produc în sectoarele vita- nereuri, necesităţile de trans­ cancerul si bolile de inimă,
în ilegalitate — nouă nu ne-a veţi foce totul pentru a răs­ porturi. Sub presiunea schim­ în timp ce în ţările în curs
fost niciodată frică să ne în ­ este necesară studierea expe­ ze puternice) punde cu cinste, şi în cele mai bărilor rapide de ordin ştiin ­ de dezvoltare decesele s-au
fruntăm cu ideotogia capitalis­ rienţei U niunii Sovietice, a Comitetul Central cere to­ bune condîtiuni. acestei mari
celorlalte ţări socialiste, a miş­ ţific şi tehnologic, naţiunile se datorat în special infecţiilor,
mului. a im p e ria lis m u lu i; tot­ varăşilor care lucrează în în- Încrederi acordate dc parliri
cării comuniste st muncitoreşti . vor apropia din ce în ce mai bolilor provocale de paraziţi
deauna din această înfruntare internaţionale, spre a putea văţămîntul de partid, al ştiin ­ (Aplauze puternice) A U STR SA C o n su ltă ri în ve­ mult. Schimbările care se pro­ pneumoniei, gast.ril.elor, duo-
am ieşit victorioşi. (Aplauze ţelor sociale şi politice să-şi duc in toate ţările îndeamnă
Irage cele mai bune concluzii Vă urez tuturor noi M noi denitelor en’erilelor şi co ­
puternice). De aceea noi sîn­ intensifice eforturile pentru
pentru activitatea viitoare. succese în activitatea dumnea­ la consultări şi acţiuni comu­ litelor. precum şi unor serii
lem convinşi că nu există în ridicarea nivelului politic şi i-
Noi am considerat şi conside­ voastră ! Să munciţi în aşa fel de holi specifice perioad?i
lume nici o forţă — inclusiv răm că numai îmbînînri 1n mod deoloqlc al tu lirror m embrilor Incit să aduceţi o contribuţie derea fo rm ă rii un ui gu vern ne penlru a păstra şi îmboqă- infam ilo.
ideoloqia im perialismului ca­ armonios experienţa proprip de partid, pentru formarea con­ tot mai însemnată la irium lu l (i viaţa pe planeta noastră", a
re s-a dovedit falimentară — cu experienţa altor ţări, cu e x ­ ştiinţei socialiste n întregului mnntism-leninismuhii la v ic to ­ arălal II Thant.
care să poată In vreun fel nostru popor. In legătură cu ria comunismului. la cauza
perienţa universală in fău ri­ aceasta, cred că nu voi supăra al „m a rii c o a liţii“
sau vreodată abate partidul prlet en iei şi m l aho rării intre
nostru comunist, pe comuniştii rea noii orînriuîri sociale, vom pe tovarăşii re lucrează în A-
reuşi să creăm condiţii pentru rademîa de tnvăţămînt social- popoarele din inireaqa lume I
români, clasa noastră m unci­
mersul tot mai ferm — şl cu politic precum si la Academia (Aplauze puternice, prelungite, V IE N A II (Aqerpres]. — explorare" între delegaţia
toare, poporul román de pe ca­ cit mai puţine gteseli — Îna­ iirale ; se scandează : „P.C.R.— Marti, a avut loc cea de a Partidului socialist. condusa Presa americană continuă să publice
lea societăţii socialiste si co­ de ştiinţe social-polilice, re­ P.C R.', „Ceauşcscu-Ceauşesru*) doua fază a „con vorb irilor de de Bruh o Kreiskv. cancelarul
muniste. In lupta pe care o d u ­ inte spre comunism. (V|( a­ cent create, dacă voi spune cît desemnat, şi delegaţia Parti­
ce. inclusiv îm potriva ideolo­ plauze). este de necesar ca cel care dului populisl. în frunte cu articoe critice la adresa politicii
giei imperialiste, ideoloqia In cadrul Academiei se stu­ muncesc in domeniul ideologic, secretarul g c n c a l al p a rtid u ­
îndeosebi în aceste două aca­
noastră marxlst-lenînistă este diază acum un cerc larg de demii, să se preocupe de rid i­ lui. l-lerman W jlhalm . în v p -
superioară, socialismul este probleme. Locul principal tl o­ carea propriului lor nivel dc derpa formării unui guvern al Administraţiei în Laos .
s u p e rio r! El a trium fat pe de­ cupă studierea concepţiei ma- cunoştinţe, a propriului lor ni­ „m arii c o a liţii” . Se precizează
vel Ideologic ; numai aşa el că nu s a ajuns încă la un re­
plin în tara noastră I Sîntem terlalisl-dlalectice despre lume. zultat concret. W A S H IN G T O N 1T (Aqer- cl se Include în pierderile i -
vor putea îndeplini sarcinile
convinşi că Idealurile nobile Consider că acesta este un lu ­ pe care Comitetul Central Populişi.ii s-au limitat numai pres). — Politica A dm inislra- regislratc in Vietnam ul «
liei americane în Laos con ti­
sud.
ale socialismului, măreaţa con­ cru foarte bun. pentru că noi partidul, le pun în fata ştiinţe­ la a pune întrebări asupra nuă să fat ă obiceiul unor ar­ Refcrindu-sc la activităţile
cepţie a m arxlsm-leninismulul ne propunem ca In cadru) ares- lor sociale, a Academiei ,,Ştc- programului 'le (invernare al ticole critice. In ultimele 12 C.I.A. în Laos ziarul „W a s ­
socialiş! ilor. Temele propriu-
zise ale nogne ieriîor ar urma luni. scrie corespondentul la hington Post" relevă că agen­
Saiqon al revistei „N ew sw eek". ţii serviciului de spionaj a­
să fie aborda'e săpiămina v i i ­
... toare. «Aceste convorbiri pre­ Statele Unile au extins masiv merican. care acţionează sub
masca de colaboratori
c iv ili
liminare nu au deci! un ca ­ războiul aerian asupra Leosu-
racter de explorare" a decla­ luî şi l-au adus la proporţiile ai Agenţiei pentru dezvoltare
rat W ithalm după ¡nlîlnire. F,1 celui dus de ele la vremea internaţională, participă direct
respectivă îm potriva Republi­ la luptele ce se dau pe terito­
a făcut cunoscut că conduce­ cii Democrate Vietnam. Da­ riul Laosului. M ulţi dintre ei,
25 de ani de anfiinţarea Academiei de rea Partidului oopulist va de­ că înainte avioanele america­ adaugă ziarul. au luptat in
l
î
da:ă
cide marţi. 17 moi lie.
sud
de
Vietnam ul
ca­
in
este sau nu dispusă de a ne­ ne efectuau zilnic 100 de rai­ drul detaşamentelor „Beretelor
duri asupra teritoriulu i
lao­
gocia cu socialiştii în vederea ţian. în prezent această cifră Verzi".
constituirii unui guvern de a ajuns In 500. La aceste zbo­ „Poporul american şi mem­
coaliţie. ruri participă sute de avioane, brii Congresului, a declarat
ştiinfe social-politice „Ştefan Gheurghiu“ pitala Austriei apreciază că a- aflate la bazele americane din senatorul Richard M cCarthv,
O bservatorii polilîci din ca­
leqerile penlru Diela p ro v in ­ Tailanda. Vietnam ul de sud şi sînt în continuare lipsiţi de
pe portavjoanele ce se află în
posibilitatea de a cunoaşte a­
cială din Sliria, rare vor avea Golful Tonkin. devărul despre ceea ce se pe­
loc duminică v o i determina
conducerea partidului le pune prelungite, preţioasele sale in ­ Ziarul ..Washington Poşl" trece în Laos. Senatorul a sub­
în foţo lor. dicaţii constituie un imbold in decizia Partidului populîst. Se scrie că soldaţii americani sînl lim ai că guvernul intenţionea­
Au luot opoî euvîntul Gheor- munco de pregătire şi per­ crede că. în cazul în cave trimişi in Laos penlru două sau ză să ascundă urmările p o liti­
ghe Creţu, student în anul IV fecţionare o activului de par­ populiştii vor obţine victoria, trei luni. în timp ce alţii, caro cii sale în Asia dc sud-est. A -
ei vor prefera să treacă in
ol Facultăţii de economie, tid şi de stot desfăşurată la fac parte din unităţi terestre, coaslă politică înseamnă de
Maria Lazâr, studentă Io cursu­ Academic „Ştefan Gheorghiu". U.R.S.S. - La Institutul de radiofizîcă şi electronică al Aca­ opoziţie, ceea ce ar putea «­ pătrund în Laos pentru misi­ fapt o înşelare a opiniei pu­
moi înolto distincţie o potriei rile de perfecţionare o cadre­ Adunarea festivă ia sfirşit demiei de ştiinţe a R.S.S. Ucraina se experimentează cel mai vea drept efect recurgerea în- uni speciale, întoreîndu-se la blice a declarat M cCarthv.
noastre. lor sindicale, şi Don Florescu, într-o atmosferă entuziastă. mare radiotelescop din U.R.S S>, „UTR-2". Acest instrument este tr-un viito r apropiat la noi a­ bazele lor din Tailanda sau Senatorul Harrison W il­
Mulţumind cu emoţie, rec­ absolvent ol cursurilor de per­ Minute în şir toţi cei prezenţi destinat studierii corpurilor galactice şi extragalactice, care se legeri parlamentare Deşî Par­ Vietnam ul de sud, după înde­ liams a spus să declaraţia pre­
torul Academiei, Ion Stoian, o fecţionare o cadrelor U T C. aclamă pentru partid, pentru găsesc, faţă de pâmint, la o distanţă de Î 0 miliarde ani luminâ. tidul socialist a obţinut tn a- plinirea acestora. Numărul şedintelui N'ixon a înseninat
subliniat că deosebita onoare Intîmpinot cu ovaţii, într-o conducerea oortidului. Se ma­ In foto ; antena radiotelescopului „UTR-2", care ocupă o leqeri majoritatea relativă, el soldaţilor americani ucişi în foarte puţin penlru inform a­
nu va putea forma in această
ce se foce oceslei instituţii o­ atmosferă de puternic entu­ nifestează pentru Partidul Co­ suprafaţă de 16 hectare. situaţie decît un guvern m ino­ Laos nu constituie un capitol rea cetăţenilor americani, sub­
liniind că „situaţia din Laos
bligă cadrele sole, pe studenţi, ziasm, o luot euvîntul tovarăşul munist Român, pentru politico ritar. separai în cadrul pierderilor, se agravează pe zi ce trece".
Nicolae Ceauşescu. sa pusă in slujba Intereselor
să muncească mai bine pentru
Cuvintele secretarului gene­ superioare ale întregului nos­
o fi Io înălţimea cerinţelor, o ral al portidului, subliniate în tru popor.
exigenţelor sporite pe care repetate rinduri cu aplauze (Agerpres) aplicarea reformei agrare In In sudul Republicii Chile ţll. Un mesaj similar a fost
departamentul Lima, una din s-au produs marţi tulburări adresat de prinţul Sufanu-
cele mal bogate zone agrico­ Intre partizanii candidatului vong, după cum s-a anunţat,
le ale ţârii opoziţiei la alegerile prezi­ şl şefului guvernului regal
Ca urmare a acestei hotâ- denţiale şl cel ai candidatu­ laoţian, prinţul Suvanna Fu­
rlrl, reforma agrară a fost a- lui partidului de guvernâmint ma.
pltcatâ tn 11 din cele 24 de creştin democrat. Ca urm a­
departamente ale Republicii ♦ © ♦
J Consulatele din capitala rhnde.sinnâ se închid în serie, re a acestei ciocniri, patru
; după proclamarea de către guvernul de la Salisbury a Peru. persoane au fost rănite şi alte De ia pescuitul obişnuit,
i „Republicii Rhode.sia**; pl nâ în momentul de faţă, cinci cîteva au fost arestate practicat la 200-400 metri a-
: târî — Danemarca, Norvegia, S.U.A., Olanda şi Italia — Potrivit datelor oficiale pu­ ♦ O # dînehne în zona platformei
j şi-au anunţat hotâriren dc n-şi retrage misiunile din rn- blicate în capitala M arii B r i­ După cum transmite agen­ continentale, pescarii sovietici
¡ pitnin rlmdesiană. Tn cercurile guvernante de Ia Siilis- tanii, în anul ce a trecut au ţia Khnosan l'atlict Lao, pre­ din regiunile nordice au tre­
j burv hntârîrea celor cinci ţări a provocat o accentuată emigrat 260 dc m ii dc englezi. şedintele Comitetului Central cut la pescuitul dc marc a-
j nelinişte, cu atît mai m u lt cu cit exemplul acestora ar Analizînd tendinţa de creşte­ al Partidului Neo Lao Haksat, dincimc. aruneîndu-şi plasele
ţ>utea fl urmat şl de alte ţâri care Întreţin încă relaţii re a emigrărilor, manifestată prinţul Sufanuvong, a adresat de construcţie specială la 2 000
consulare cu Rhodesia. de la an la an, ziarul „D aily preşedintelui Alianţei forţe­ de metri. Zonele din adîncuri
M lrro r" arată că In Interva­ lor neutraliste din L ros, s-au dovedit bogate In d ife ri­
lul 1945-1970 numărul celor Khamsouk Keola, un mesaj te specii de peşti şl, în pre­
care au părăsit Anglia depă­ In care, exprimlndu-şl îng ri­ zent, acest fel de pescuit se
Agenţia PAP anunţă că la apelul organizaţiilor sindicale şeşte cifra de 3 milioane. jorarea în legătură cu agra­ desfăşoară cu succes în d i­
Varşovia s-a încheiat incn o pesic 120 000 de muncitori şi varea situaţiei In ţară, pro­ verse regiuni ale Atlanticu­
rundă a schimbului rlc păreri funcţionari ai ’ Oficiului ita­ Partidul concilierii naţiona­ pune efectuarea unul schimb lui, puţin vizitate înainte de
dintre reprezentanţii guverne­ lian dc electricitate (L.N.F.L) le dc guvernâmint din Salva­ dc păreri In această proble­ pescadoare, şi chiar lingă
lor K. P. Polone şi R. F. o au intrat miercuri in grevă, dor a obţinut o importantă mă între cele două organiza- coastele Antarcticii.
Germanici. cerbul satisfacerea revendi­ victorie în alegerile legislative
După cum precizează agen­ cărilor economice o dată cu dc duminica trecută. Potrivit ............................................................. —--­
ţia citată. în cursul in tilm rh reluarea convorbirilor in ve­ ultimelor rezultate oficiale, Premierul danez, M ilm or naumsgaard. s-a pronunţat
s-a efectuat un schimb con­ derea încheierii noilor con­ partidul de guvernâmint va pentru convocarea conferinţei europene privind securi­
structiv dc păreri în proble­ tracte colective de muncă. deţine în Congres Intre 34 şl tatea şi colaborarea. In in te rv iu l acordat radiotelevlzlunll
ma bazelor normalizării re­ 37 de locuri dintr-un total de din Relgrad, primul m in istru al Danemarcei a declarat
laţiilor bilaterale. Schimbul Noul preşedinte ales al Re­ 52, In schimb, Partidul demo­ câ pentru toate naţiunile europene este de o Importanţă
de păreri va continua în cea publicii Costa Riea, Jose Fi- crat creştin a clştigat alege­ vitală să facă tot ceea ce depinde de ele pentru întări­
de-a doua jumătate a lunii iiueres, s-a pronunţai pentru rile municipale desfăşurate In rea colaborării
april ie dezvoltarea relaţiilor cu tonic căpiinlii ţârii.
♦ O # statele lumii, indiferent dc n-
In timp cc m misirul de ex­ rbuUiirca lor socială. Kl n ■•şeful stalului major at ar­
terne, Aldo Moro, încearcă subliniat cu ace>l prilej nece­ matei iordanieni'. generalul
soluţioneze cea mai d ific ili sitatea dezvoltării comerţului Aii Al lîayary, a sosit astăzi
criză guvernamentală postbe­ cu ţările socialiste la Cairo pentru consultări cu
lică, climatul social italian oficialităţile egiptene — trans­
R. D. VIETNAM. - O şarjă la combinatul pentru fier şi oţel Thai Nguyen tinde să se deterioreze La Guvernul poruvian a dispus mite agenţia MI'.N
Redacţia fl administraţia z ia ru lu i; Deva» str, D/. Petru Grota» nr. 33. Telefoone ; 12317 fl 11275. Tiparul i Întreprinderea poligrafică Deva. ian««