Page 41 - Drumul_socialismului_1970_03

kV / / / / / / / / * / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / / ' / / / / " " " ' ' '' " " *
PROLETARI DIN TOATE TARILE. U N IŢI-V A !
I i
A
IN PAGINA A 1H-A
¡

i
150 de ani de la naşterea

primului domnitor

al Principatelor Unite

Personalitatea lui

Alexandru luau Duza

VINERI 13 MARTIE 1970 r uunuuti } fttltilH tn in U 1 U IIU i1 t1 U U U 1 IU U U IIU fU U 9 IIU IU U U r iU 1 U

VIZITA TOVARĂŞULUI

N IC O L A E C E A U Ş E S C U

IN JUDEŢELE VlLŞl ARGEŞ

Tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, îm­
preuna cu tovărăşii ION GHEORGHE MAURER, preşedintele Consiliului de Miniştri, şi EMIL DRAGANESCU, vicepreşedinte al Consi­
liului de Miniştri, a făcut joi o vizită de lucru în judeţele Vîlcea şi Argeş. Conducătorii de partid şi de stat au vizitat o serie de obiec­
tive industriale intrate în funcţiune sau aflate în plină construcţie, precum şi locurile pe care urmează să fie amplasate noi unităţi
productive de mare însemnătate pentru economia noastră naţională. Oaspeţii au urmărit modul în care se înfăptuiesc preve­ Reducerea consumului de metal in industria constructoare de maşini depinde in
_________
derile programului complex, adoptat de cel de-al X-lea Congres al P.C.R., de dezvoltare neîntreruptă a forţelor de producţie in aceste mare măsură de calitatea şi precizia calibrării cilindrilor de laminor.
judeţe, îndeosebi în domeniul industriei chimice, ramură de primordială însemnătate pentru progresul economic şi social al ţârii. lată de ce strungarul Gheorghe Hârău, de la strungâria de cilindri a C.S. Hunedoara,
Vizita se înscrie în stilul de muncă al conducerii de partid şi de stat de a analiza la faţa locului, împreună cu organele acorda o deosebită atenţie operaţiilor de calibrare.
locale, cu factorii de răspundere din ministere, cu oamenii muncii, cu specialiştii felul în care se realizează sarcinile planului cincinali
soluţiile optime pentru ridicarea eficienţei economiei noastre naţionale. Conducerea de partid şi de stat controlează în mod nemij­
locit cum sînt aplicate hotârîrile elaborate, cum sînt folosite mijloacele financiare considerabile investite pentru dezvoltarea po­
tenţialului economic al ţâriî ; aceasta reprezintă un puternic stimulent in activitatea oamenilor muncii, a cadrelor de conducere Corelare o p tim i între CREŞTE­
din economie. ¿,

— REA INDICATORILOR ECONOMICI
tante obiective industriale
Conducătorii de partid şi de
înnoirile socialismului le lului judeţean de partid, stat se îndreaptă spre platfor­ uzina de utilaj chimic şi forja
oraşului,
pe
popu­
străzile
laţia salută din toată inima pe ma industrială de la porţile grea.
oaspeţi; se scandează nume­ oraşului, unde se află tn con­ Prezenlînd conducătorilor de Şl CiŞTIGURILE SALARIAŢILOR
pe plaiurile vîlcene le partidului, al secretarului strucţie una din cele mai mari partid şi de stat amplasamentul
unităţi chimice din tară.
său general.
viitoarei uzine, tovarăşul
Ion
Avram , ministrul industriei
Ritmuri înalte construcţiilor de maşini, şi ing. A vînd la bază înalte p rin ­ un revirim ent deosebit in ac­ toale deficientele manifestate
Tovarăşii Nicolae Ceauşescu. cordat dezvoltării multilaterale Ion Fătăceanu, directorul in sti­ cipii de echitate, noul sistem tivitatea fiecărei unităti m i­ în anii trecuti, destul de sub­
Ion Gheorghe M aurer şi Emil a ju de ţu lui Vllcea. asigurtn- tutul de proiectări pentru con­ de salarizare a devenit o pu­ niere. stantial, in sfera aprovizionă­
Drăgănescu sînt întîm pinati du-1 că oamenii muncii din a­ strucţia dc maşini, subliniază ternică pirghie de cointeresa­ Conducerea cenlralei noas­ rii.
de tovarăşul Petre Danicâ, ceastă parte a tării vor face că soluţiile adoptate permit o re în obţinerea unor rezulta­ tre, pe baza creşterii globale Creşterea ponderii salariului
prim-secrelar al Comitetului şl în viito r totul pentru pe platforma chimiei te toi mai bune în muncă, a- a fondului de salarii acorda­ tarifar în totalul cîştigurilor a
judeţean Vllcea al P.C.R., pre­ realizarea programului ela­ bună cooperare cu celelalte în­ te. a defalcat procenlul de ma­
treprinderi de pe aceeaşi plat­ siqură aplicarea mal construc­ făcut imperios necesară stab ili­
şedintele C onsiliului popular borat de partid, a sarci­ lor combinatului, reprezentan­ tivă a remunerării fiecărui sa­ jorare a salariilor pe unilătî rea unor norme de muncă cît
al judeţului. nilor ce le revin In a- Combinatul chimic, aflat în ţilor m inisterului să elaboreze formă industrială. Se vor folosi lariat după cantilalea şi cali­ şi locuri de muncă in funcţie mai reale, care să asigure o
Pe parcurs, pînâ la reşedin­ cesl an hotăritor al planului vecinătatea tinerei uzine de în comun reţelele de alimenta­ de specificul muncii — subte­
sodă dintre Rîureni şi Govora, din timp calcule economice re cu energie electrică, term i­ tatea muncii depuse. . Creşte­ corelaţie optimă in tre produc­
ţa judeţului, oaspeţii sînt sa­ cincinal. Ca o ilustrare a aces­ impresionează prin construc­ estimative judicioase, penlru că, de apă, reţelele de căi lera- rea ponderii salariului tarifar ran. suprafaţă, preparaţii etc. tivitatea muncit şi cişligul me­
lutaţi cu căldură de numeroşi tui angajament, conducătorii ţia sa modernă, prin- dimensi­ a se adopta soluţiile optime, • -1« etc. în totalul c îşlig u rilo r reali­ —în corelaţie cu sarcinile diu pe salariat. Pe baza unei
cetăţeni. Aceeaşi prim ire căl­ de partid şl de slat sînt in fo r­ a se asigura rentabilitatea zate, acordarea de premii în de producţie. A urmat apoi o acţiuni care a durat un an de
duroasă o fac şi miile de lo­ maţi că planul de producţie pe unile sale. A ici se înaltă o a­ -Conform proiectelor întoc­ dezbatere largă în cadrul fie­
devărată cetate modernă a maximă a unităţii. De aseme­ cursul anului pentru acţiuni zile s-au efectuat studii pen­
cuitori ai m unicipiului Rltn- primele două luni ale anului mite. Uzina de utilaj chimic cărei unităti a sarcinilor sla-
industriei. Existenta in apro­ nea, preşedintele Consiliului cu eficienţă economică certă tru stabilirea reală a consu­
nicu Vîlcea, care, allind vestea a fost depăşit la principalii in­ de M in iştri se informează a­ urmează să intre parţial in şi de gratificaţii la sfîrşitul a­ billle şi pe baza propunerilor mului de timp pe operaţii şi
vizitei tovarăşului Nicolae dicatori. S-au creat totodată piere a masivului de sare de supra modalităţilor de recru­ funcţiune în 1973, iar doi ani nului, pe baza beneficiului e­ făcute de masa de salariaţi faze de lucrări, calcule penlru
ia Ocnele M ari, posibilităţile
Ceauşescu, au lin u l să-l salu­ condiţii pentru Îndeplinirea pî- mai tirziu să atingă capacita­ s-au adus unele îmbunătăţiri.
de cooperare cu Combinatul tare, calificare şi perfecţiona­ fectiv realizat, sînt numai ct- determinarea şi elaborarea
te, -Şi exprime încă o dată nă la sfîrşîtul acestei luni a tea finală de 17 000 tone. Sepa­
petrochimic din Piteşti, cu U­ re a cadrelor, de măsurile În­ teva din căile stim ulatorii Esle cunoscut că centrala normelor grupate pe genuri de
drac ;tea neţărmurită pentru cel puţin 20 la sută din pla­ rat. forja, proiectată pentru o
zina de sodă şi Termocentrala treprinse pentru asigurarea penlru amplificarea cîştiguri­ are şi atributiunea de a asigu­ lucrări.
p*ci pentru conducerea sa, nul anual de investiţii. In a­ permanentizării lor. capacitate anuală de 50 000 lor fiecărui salariat concomi­
ii.JÎ\’umirea pentru prefacerile gricultură, măsurile luate în din Govora, amplasarea lingă tone piese, va putea satisface tent cu creşterea indicatorilor ra unităţilor cu gestiune eco­ Aplicarea acestor norme,
fundamentale pe care socia­ spiritul ultim elor hotărîrî ela­ riu l Olt, cu un bogat debit de Un scurt popas in fata ta­ şi necesităţile altor uzine. Pro­ cantitativi şi calitativi la fie­ nomică internă aprovizionarea stabilite pe bază de motivare
cu materii şi materiale, piese
lismul le-a adus tn viata lor. borate de partid au creat un apă, ca Şi disponibilităţile de bloului central de comandă al cedeele tehnologice moderne care loc de muncă, in fiecare de schimb, utilaje. Orice nea­ lehnică, cu caracter unificai
Ca pretutindeni pe cuprin­ suflu nou de muncă, asigurînd Ior(ă de muncă din această combinatului, complet auto­ ce vor fi folosite vor permite sector de activitate. pe întreg bazinul Văii Jiului
sul tării, si în Vîlcea econo­ buna desfăşurare a apropiatei zonă dovedesc spiritul raţio­ matizat. Tineri tehnicieni su­ reducerea considerabilă a con­ juns înregistrat in acest sec­ (la condiţii asemănătoare de
mia. viata socială au cu­ campanii de primăvară. nal, ştiinţific, care a că­ praveghează secundă cu se­ sumurilor de metal. A van taje le pe care le creea­ tor de activitate poate condu­ muncă) a avut o influentă po-
ce la perturbaţii în procesul
noscut în anii noştri o La solicitarea secretarului lăuzit hotărirea de amplasa­ cundă, de la distantă, funcţio­ Secretarul general al parll- ză noul sistem de salarizare
dezvoltare fără precedent. A tît general al partidului, sînt re a acestei platforme in ­ narea utilajelor, ascultă pulsul duiui, ceilalţi oaspeţi sînt in ­ în obţinerea unor cîştiguri de producţie, la nerealizarea IOSIF PIRSAN
normelor si. impliciI. afectează
în reşedinţa ju deţului cit prezenlale şi analízale unele dustriale, a cărei producţie va instalaţiilor, avind astfel posi­ formaţi că cea mai mare parte substanţiale Şi a sporirii efi­ cîşligurile salariaţilor. Remu­ director financiar-contobil
şi ¡n al le localităţi de pe V a­ din problemele acluale care avea o importantă deosebită bilitatea ca în orice moment a utilajelor vor fi produse în cacităţii in toate domeniile de nerarea personalului lehnico- al Cenlralei cărbunelui
lea O ltului, ritm ul înn oirilor preocupă organele locale in nu numai pentru judeţ, ci şl să intervină operativ penlru a tară. iar pentru cele ce vor li activitate depind însă de mo­ ad m in islra liv fn funcţie de re­ Petroşani
şi-a afirmat din plin prezenta. legătură cu dezvoltarea gene­ pentru întreaga economie na­ asigura ritm ul constant al procurate din import au fost dul în care fiecare unitate e­
Cu deosebire perioada ce a rală a judeţului. ţională. Combinatul chimic, a producţiei. încheiate înţelegeri de coope­ conomică ştie să folosească a­ zultatele oblinule în unităţile t
miniero a determinat insă ca
urmai, după Congresul al IX - Sînt prezentate apoi schite­ cărui construcţie a început In Această puternică şi moder­ rare, urmînd a fi achitate cu cest instrument de cointeresa­ atît conducerea centralei cît şi CONTINUAM IN PAO. O l at
Ica al partidului a însemnat le de sistematizare ale oraşu­ anul 1966, funcţionează în pre­ nă cetate a chimiei, aflată în produse ale uzinei Pentru ha­ re. La Centrala cărbunelui Pe­ serviciile de resort să înlăture
peniru aceste meleaguri o e- lui Rîmnicu Vîlcea ca şi ale zent cu majoritatea obiective­ plin proces de dezvoltare, va lele industriale s-a prevăzut să troşani, aplicarea noului sis­
lapă de adinei transfor­ altor localităţi. In oraşele ju ­ lor prevăzute penlru prima e­ ocupa un loc de seamă în pro­ fie refolosile proiectele unor tem de salarizare — deşi pe­
mări. Amploarea programu­ deţului se vor construi în tapă, urmînd să realizeze în ducţia industrială a tării. Ea construcţii similare, ridicate in rioada este scurtă — a marcat
lui de dezvoltare, ritm ul şi perioada 1971 — 1975 circa cursul aceslui ultim an al cin­ va permite valorificarea bo­ alte centre din tară. La aceas­ 0 întrebare pentru constructorii şi
proporţiile creşterii forţei e­ 10 000 de apartamente şi cinalului o producţie marfă in gatelor resurse naturale ale a­ tă uzină vor lucra circa 4 090
conomice a judeţului, punerea numeroase aşezăminte sd- valoare de 700 milioane lei. cestor meleaguri, va stimula ex­ de muncitori, creindu-se astfel beneficiarii complexului de sere
în valoare a bogatelor resur­ cial - culturale. O atenţie La intrarea in combinat, to­ tinderea prospecţiunilor geolo­ condiţii penlru valorificarea
se de materii prime existente, deosebită s-a acordat schi­ varăşul Nicolae Ceauşescu şi gice, crelnd un cadru pro­ tot mat largă a potenţialului j Noi aparta-
valorificarea lot mai largă a ţei de sistematizare a ora­ ceilalţi conducători de partid pice pentru ridicarea so­ de muncă existent în judeţ. de la Sîntandrei
potenţialului uman — toate şului reşedinţă de judeţ, oraş si de stat sînt întîm pinati de cial - economică a întregii Proiectele prezentate sînt e­
acestea sînt dovezi incontesta­ a cărui populaţie s-a dublat în m inistrul industriei chimice, regiuni. Introducerea în fabri­ xaminate cu multă atenţie, se I mente
bile ale preocupării permanen­ ultim ii doi ani si va continua Alexandru Roabă, de colecti­ caţie a noi produse va duce la recomandă studierea în conti­
te. consecvente a partidului şi să crească in tr-u n ritm înalt. vul de conducere al combina­ îmbogăţirea şl diversificarea nuare a celor mal rentabile Pi C il PRIMA „SARJi“
stalului pentru a înscrie pe Tovarăşul Nicolae Ceauşescu tului. M un citorii, tehnicienii şi producţiei. Fată de 1969, pro­ soluţii, folosirea cu chibzuinţă i predate
orbita progresului şi civ iliz a ­ s-a interesat îndeaproape de inginerii chimîşli fac o p rim i­ ducţia de sodă şi clor va fi a fiecărui leu investit. Se dis­
ţiei toate judeţele tării, de a diferite aspecte ale ridică­ re călduroasă, ovaţionează in 1973 de circa 4 ori mai cută azi în m ijlocul cîmpului,
lichida rămînerea in urmă a rii nivelului de trai al penlru Parlidul Comunist Ro­ mare, iar cea de policlorură Sn fata planurilor şl machete­ Ol LEGUMI TIMPURII ?
unor judeţe pe plan economic. populaţiei şi a examinat mân. penlru secretarul său ge­ de vin ii de două ori, repre- lor. Curind însă vor veni aici 1 La P etrila şi...
In anii actualului plan c in ­ perspectivele urbanistice pre­ neral. zenlînd 70 la sulă din pro­ detaşamentele de constructori
cinal, cu ajutorul unui im por­ zentate, care prevăd, prin­ In fata unor grafice şi ma­ ducţia de p.v.c. a tării. Darea care vor da viaţă proiectelor,
tant volum de investiţii alo­ tre altele, construirea unui chete. oaspeţilor le sînt pre­ în funcţiune a obiectivelor la crelnd pe plaiurile vîlcene o Recent, colectivul de mun- Penlru punerea in valoare a zitîv faptul că realizările lunii
cat de stat, industria judeţu­ nou centru civic. Au fost dis­ zentate obiectivele care se a­ termenele stabilite pentru p ri­ nouă sursă de pulere economi­ ; că al G rupului de şantiere posibilităţilor de care dispune Ianuarie 1970 reprezintă numai
lui s-a dezvoltat Snlr-un ritm cutate. de asemenea, proiecte­ flă în funcţiune : Fabrica de ma etapă, exploatarea în pa­ că i din Valea J iu lu i a predat judeţul nostru in domeniul 4.9 la sută din planul anual.
mediu anual de 16 la sulă. le edililor pentru dezvoltarea ralel cu construcţiile şi lucră­ j locuito rilo r oraşului Pelrila creşterii producţiei de legume, Iar realizările cumulate de la
Combinatul chimic Rîmnicu cunoscutelor localităţi balnea­ produse clorosodice — dotată rile de extindere din cea de-a ...Este ora amiezii. Coloana j încă un bloc cu 30 de apar­ un număr de 22 cooperative începutul anului, ptnă Ia 20
Vîlcea, noile capacităţi intra­ re de pe Valea O ltului, pen­ cu una dintre cele mai moder­ doua etapă, penlru care sînt de maşini se Îndreaptă spre tamente. agricole au hotârîl crearea u­ februarie reprezintă doar 7,5
te în funcţiune la Uzina de tru valorificarea tot mai com­ ne instalaţii de electroliză cu afectate 4 miliarde lei, va crea Valea Oltului, străbătlnd pl- Asigurarea unul front de nei asociaţii Intercooperatisle la sută din planul anual. Cu un
produse sodice, întreprinderea plexă a acestei bogate zone mercur din Europa, care a reu­ condiţii ca cei 7 000 de sa­ toreştîle aşezări balneare Câ- lucru corespunzător încă sare să participe la construi­ asemenea ritm, este greu da
minieră, multe alte unităţi sînt turistice. şit să atingă capacitatea pro­ lariaţi. citi vor lucra in final limăneşti şl Căciulata, bine­ j din anul trecut, pregătirea rea unui complex de sere le­ presupus că realizările ce sa
piloni ai industrializării jude­ Un Ioc im portant a revenit iectată după prim ul trimestru la Combinatul chimic din cunoscute de multă vreme : judicioasă a desfăşurării lu­ gumicole în suprafaţă de 12 vor raporta la finele trim estru­
ţului, nuclee ale ascensiunii în cadrul discuţiilor, după cum de funcţionare — , Fabrica de Rîmnicu Vîlcea, să-şi aducă în întreaga tară şi peste I crulul pe timp de Iarnă au hectare în zona agricolă Sîn- lui I vor atinge 22 la sută din
economice care vor îngădui ca era si firesc, lucrărilor de con­ oxoalcooli, Fabrica de produse o contribuţie holărîtoare la hotare ca izvor de sănătate. Un ; făcut posibilă valorificarea tandrei. Conform studiului teh-
în urm ătorul cincinal dezvol­ strucţii ce se desfăşoară în de lip Lindan. destinate In cea progresul industriei chimice j cu înalt randament a poten- nico-economic aprobat, scopul planul anual şi respectarea în
tarea industriei acestei părţi a Complexul hidroenergetic al mai mare parte agriculturii, româneşti. Acestei unităti, de sciyrt popas la noul şî moder­ i llalttlul material şi uman e­ acestei investiţii este tocmai acest fel a indicaţiilor date da
tării să cunoască un ritm me­ Lotrului. Specialiştii au pre­ precum $i ultima unitate pre­ primă importantă in industria nul motel din Cozia prilejuieşte } xistent pe şantiere. Rezul- * asigurarea cît mai urgentă şi conducerea de parlid şi de stal
diu anual de 18 Ia sută. zentat stadiul în care se află văzută să intre în funcţiune In noastră chimică, ii va reveni o discuţie asupra modalităţilor ; tatul acestor preocupări a i cît mai deplină a necesităţi­ cu privire la executarea rit­
O pondere deosebită — 41 edificarea celei mai mari hi­ această etapă de construcţie un rol deosebit în realizarea prin care frumuseţile naturale i fost materializat In ritm u ri ţ lor de consum ale populaţiei mică in tot cursul anului a
la sulă — în ansamblul dez­ drocentrale de pe riu rile inte­ a combinatului, Fabrica de prevederilor obiectivelor Con­ ; accelerate de lucru la toate j urbane din municipiile H u ne­ planului de investiţii.
voltării judeţului o are indus­ rioare ale tării, ca şi celelalte policlorură de vinii, care se gresului al X-lea al partidu­ vestite ale V ăii O ltulu i şl sta­ obiectivele aflate în execu- j doara şi Deva cu legume tim ­ Stadiul lucrăritor fizice a c­
tria chimică, care permite va­ amenajări aferente. Oaspeţii află în probe tehnologice. ţiunile de tratament pot fi mal |ie. crelndu-se astlel posl- ş pu rii în cursul anului şi liv ra ­ tuale la complexul de sere
lorificarea bogatelor resurse au fost informaţi că in acest Directorul general al com­ lui. bine puse fn valoare prin noi bilitatea ca planul fizic de j rea unor însemnate canlităli nu esle de loc liniştitor, mai a­
de materii prime (sare, calcar an se vor incorpora in baraj binatului, ing. V icto r Polto- Pornind de la asemenea con­ construcţii şl amenajări turis­ punere fn funcţiune al prl- \ de legume la export. les că qraficele de execuţie
ele.), cooperarea fructuoasă in ­ 900 000 metri cubi de aroca- raschi, ii invită pe oaspeţi să siderente de importantă majo­ : m ulul trimestru să fie fn- | prevăd predarea la beneficiar
tre unităţile industriale din mente, se vor executa 13 k i­ viziteze principalele unităţi — ră pentru această ramură a In­ tice. deplinii încă la 15 martie, j Constructorul acestor sere pină la 31 martie a 3 lo turi
zona aceasta. lometri de aductiuni, constru- Fabrica de oxoalcooli şi Fa­ Acolo unde Lotrul îşi înge­ este şantierul nr. 2 Deva apar- de sere în suprafaţă de 4 hec­
tintnd T.L.C. Deva, care de alt­
Dacă adăugăm că pe terito­ indu-se in ritm ul prevăzut şl brica de policlorură de vinii. dustriei, tovarăşul Nicolae mănează apele cu cele ale O l­ fel a atacat lucrările încă din tare. Există şi se profilează in
riul judeţului se construieşte celelalte obiective. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu Ceauşescu. ceilalţi conducători tului se deschid privelişti de o j ...Deva luna septembrie a anului tre­ continuare greulăti sub as­
puternica hidrocentrală dc pe Dind o înaltă apreciere mun­ cere explicaţii amănunţite cu de parlid şi de stat au analizat frumuseţe fermecătoare. Nu cut. pectul asigurării cu forţă de
Lotru, că exploatările forestie­ cii eroice a celor 6 000 de privire la parametrii econo­ îndeaproape stadiul actual al De menţionai este faptul că muncă şi cu materiale de ba­
re şi industrializarea lemnului constructori din complexul Lo­ mici ai combinelului, la cali­ producţiei şl lucrărilor de dez­ departe constructorii au adus ! C artierul „Dacia" din De- ; începerea lucrărilor s-a făcut ză a şantierului, greulăti ce
s-au extins în ultim ul timp, tru. secretarul general al par­ tatea şi tehnicitatea diverse­ freamătul marilor şantiere. i va şl-a amplificat ieri „p ro - j în baza contractului de antre­ nu pot fi înlăturate decît prin
că ramuri tradiţionale ale a­ tidului a recomandat să se ia lor utilaje din dolare, se in­ voltare, au trasat sarcini în ve­ Hidrocentrala, prezentată la j porţiile" cii încă 110 apar- i priză încheiat între beneficiar acţiuni converqenle ale con­
griculturii ca pomicultura, v i­ toate măsurile pentru respec­ teresează de cauzele concrete derea optimizării producţiei, i lamenle. M erite deosebite i şl constructor, stabilindu-se structorului, beneficiarului şl
ticultura. zootehnia au cunos­ tarea riguroasă a prevederilor ale unor deficiente de con­ înlăturării deficientelor con­ sediul comitetului judeţean pentru realizarea acestui o- I sarcini valorice precise pe furnizorului de materiale şi u-
cut la rîndul lor o dezvollare planului, a termenelor stabili­ strucţie şi exploatare, de mă­ statate, relevînd încă o dată de partid. în fata machetelor, :. biectiv il revin colecllvu- i 1969. O biectivul respectiv ne- tilajo. Un aport substanţial la
însemnală — vom avea ima­ te. penlru execularea unor lu­ apare aici In plin proces de e- lui de constructori al lotu- Ş fiind cuprins în planul de p ro­ soluţionarea acestor probleme
ginea unui judeţ în plin crări de calitate în aşa fel in ­ surile ce se iau pentru reme­ marile posibilităţi existente, difîcare. Un şantier imens, Jn- : lui nr. 12 din cadrul Şan- ! ducţie al Trustului de construc­ sînt chemaţi su-l aducă facto­
progres economic, propulsat cit (aia să primească un nou dierea lor. Secretarul general necesitatea mobilizării tuturor t tieru lu i nr. I Deva. După I ţii. şantierul nr. 2 — şi el rii de răspundere care au sar­
impetuos pe calea in llo rin i. a şi puternic flux de energie, al parlidului Irasează sarcina energiilor umane integrate in iins pe multe zeci de kilom e­ : cum ne informează tovară- \ cina expresă de a urmări mo­
creşterii bunăstării materialo să beneficieze cit mai curind de a se sludia şi trece imediat tri. în care eforturile unite ale : şui A vram Tomuş, şeful lo- ! nou creat — a aiacat lucrările dul de desfăşurare a execuţiei
şi spniluale a lo cuitorilor săi. de roadele acestei importante la soluţionarea practică a pro­ această unitate industrială. construclorilor conturează de ; tulul, la ora actuală Se Iu- ! respective fără a avea asigu­ în funcţie de necesităţi şi la
l a sediul C om ilelului jude­ investiţii. De asemenea, tova­ blemelor ridicale de dotarea In aplauzele chimistilor si : crează intens pentru fina- i rate toate condiţiile de exe­ lermenele stabilite.
ţean de partid arc loc o scurtă răşul Ceauşescu a insistat în continuare a combinatului a celorlalţi salariaţi care au Reportaj realizat de : ; lizarea ultim elor opera(iunl ; cuţie, ducind o permanentă
consfătuire cu membrii birou­ asupra necesităţii de a cu utilaje prin asigurarea cu făcut oaspeţilor o prim ire en­ i de finisaj la blocul B7 cu r lipsă de forţă de muncă şi de IOAN BOANTA
lui comitetului, cu cadrele de pune în valoare marele poten­ preponderentă a unor instala­ GHEORGHE SECUIU j 40 apartamente, care va fi . materiale. Aşa se face că şan­ inspector principal
răspundere din aparatul de ţial turistic al acestei zone. a­ ţii construite in tară, care să tuziastă pe tot parcursul vizitei, GEORGE RADU CHiROVICl ) predat pină la sfirşiliil a- ; tierul nu a reuşit să realizez/» la Sucursala judeţeană
stat. Dind glas simtămintelor supra cerinţei ca dotările valorifice din plin capacita­ conducătorii de partid şi de NICOLAE DRAGOŞ ) cestei luni, realizindu-se în i lucrările contractate decîl în a Băncii de investiţii
celor prezenţi, primul secretar create în acest scop să por­ tea industriei noastre, gîndi- stat străbat platforma industri­ ; acest fel sarcinile de pune- ! procent de 72.3 la sută.
al Comitetului judeţean de nească de la experienţa acu­ rea tehnică creatoare a spe­ ală. tndreptîndu-se spre locul : re Sn funcţiune ale primu- Cu toate că pentru anul în
partid adresează tovarăşului mulată în ţările cu o indus­ cialiştilor români. lUAMltUfÂO, ji 2-6) j iul trimestru. curs obiectivul este cuprins Sn INUAM M4ÀO.
Nicolae Ceauşescu profunde trie turistică dezvoltată. Tovarăşul Ion Gheorghe unde in acest an va începe planul de stat al trustului,
m ulţum iri pentru sprijinul a- La ieşirea din sediul Comi- M aurer recomandă specialişli- construcţia unor noi şl lmpor- i totuşi, nu se poale aprecia po-