Page 72 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 72
B
2 DRUMUL SOCIALISMULUI #> Nr. 4730 ® S IM j ATA 21 MAHTIL 1970
diţiilpr materiale impuse de
Dezvoltarea zootehniei şi creş cerinţa ridicării continue a cu Steogul roşu. Vreau să le
renlabililătii sectorului zooteh
există meciuri
spun că nu
nic şi creşterii
aportului a-
ceslnia în ansamblul agricul uşoare şi meciuri grele ! Toate
că
sint grele I Să nu uităm
turii judeţului, îndeplinirea braşovenii vin la Petroşani cu
sarcinilor privind profilarea şi
terea producţiei animaliere specializarea producţiei în u dorinţa de a - şî lua revonşo — Aoleu, băiete ! Cc-ai
pentru înfrfngerea suieiită în
nităţile cooperatiste
reprezin
tă obiective majore ce stau în Socotit pe buno dreptote faţa noastră. In tur, pe terenul păţii ? Arăţi dc parcă ol ve
nit de pe altă lume.
faţa tuturor lucrătorilor din derbiul elopei, meciul Ropid- de TITUS OZON lor. Şi eu ţin cont de acest
cu capacîtote de 30 000 capete qanizarea. normarea şf retri agricultura judeţului nostru. F.C. Argeş opune douo dintre fopt. De aceea, am luat toate — N-ar fi fost rău. Cos
miei anual şi altul pentru a buirea muncii. înfiinţarea de Avînd în vedere că unul aspirantele Io primele locuri măsurile pentru a evlto orice monaut, Lună, Mărie. alte
proape 4 000 dc bovine, pe a- ferme conduse direct de că din principalele criterii de a- sau chior Io titlu, cu toate co neutru, Io Moineşti, şi bâcâuo- surpriză neplăcută. Nu ne planete; |>c Psimint onoruri,
ccaslă calc pulindn-se realiza tre specialişti, creează cadrul preeiere a eficientei muncii nici una dintre echipe nu se nli şi bucureştenil vor încerca permitem să pierdem nici un stimă, statuie. Dar nimic din
importante beneficii. Potrivit corespunzător înfăptuirii cu reabilitoreo. Ultimii nu-şi mal toate astea. Am fost şi ră
s-au construit adăposturi care prevederilor proiectului, sinte succes a programului de dez- conducerilor unităţilor agri aflo în forma maximo. Sînt pot permite luxul să piardă punct pe teren propriu. şl nim pământean. Da mai ruu.
nu-şi mai qăsesc utilizarea, tizate pentru prima d^tă în- vollare a zootehniei. cole. cadrelor tehnice şi orga sigur, piteştenii foc deplasa a treia partidă din retur. De deci nîci în faţa stegarilor nu subpămintean.
există un număr însemnat de tr-un program unitar, cores Merită o subliniere deosebi- nelor agricole judeţene îl rea în speranţa unui punct. Şi, aceea sper într-un egal. vom pierde. — Explică-lc. Mor dc cu
animale neproductive, iar sar punzător posibiliiălilor si rea lă faptul că, o dală cu specia constituie modul de îndeplini pentru oceasto vor lua măsuri, In portido „U" CluJ-Poli- Steoua-C.F.R Cluj — un riozitate. -
cinile de sporire a efectivelor lităţilor agriculturii noastre. în lizarea şi profilarea producţiei, re a planurilor de perspectivă întărind apărarea cu Barbu tehnica, mal ales după victo meci cu un singur cîştigător. — E simplu, şefule. Am
nu au fost totdeauna corelate cadrul complexului de factori în I A S. se vor înregistra ran ce se vor stabili pentru fieca pe post de „libero“ şi vor în ria clujenilor repurtata Io Bu Interesează doar scorul cu nimerit într-un crater. As
cu baza materială. îndeosebi care condiţionează dezvoltarea damente superioare fiind pre re C.A.P. şi LA.S., se cere ca cerca surprinderi pe contra cureşti, nu pot juca decît so core vor învinge steliştlî. ta-i.
cu producerea furajelor. zootehniei, eforturi deosebite văzut ca o mare parte din pro loate eforturile factorilor a- atac. Totuşi cred că giuleş- list „U". Cum, însă studenţii — Crater? Care, Etna ?
Analizind. in lumina cuvân mintiti să fie concentrate spre tenîî vor cîştîga în faţa arge Clujenii ştiu să se apere. Şi
se vor depune în vederea in ducţia animală să se obţină în din Cluj ne-ou obişnuit cu — Aş. Unul mult mai pro
tării tovarăşului Nicolae troducerii noilor tehnologii de unilăti de lip industrial. Se va valorificarea la un nivel supe şenilor. poznele lor, mă tem să nu o vor face cu toată echipa, zaic şi mai apropiat. Nu o
Ceausescu, posibilităţile judeţu creştere a animalelor precum extinde totodată colaborarea rior a rezervelor de creştere Jocul Crişul - U.T.A. suscită facă şi de data aceasta aşa dar tot nu vor realiza mare dc natură vulcanică.
lui nostru pentru valorificarea şi a asigurării bazei furajere. intre C A.P. si LA.S.. fiind sta a efectivelor si a producţiei în primul rînd interesul ambe ceva în compania colegilor lor lucru. — Atunci ? O fi căzut pe
deplină a potenţialului exis animale. Mllitînd cu perseve In meciul a două echipe
In studiile ce se vor întocmi bilit în acest sens să se con lor echipe şi al suporterilor din laşi .. undeva vreun meteorit ca
tent. se conturează o serie de se va avea în vedere îmbu struiască un complex indus rentă pentru materializarea lor. Orădenii vor căuta, cu mosive ca Forul şl Universito- cel lungus ?
sarcini şi obiective majore nătăţirea structurii culturilor trial de creştere a păsărilor sarcinilor stabilite de partid avantajul terenului, să forţeze A.$. Armata se va zbote cu tea Croiovo va decide într-o
spre realizarea cărora vor fi furajere. în sensul măririi su prin cooperare. De asemenea, privind punerea in valoare victoria pentru o acumula tot potenţialul ei in speronţo bună măsură superioritatea
concentrate toate eforturile u- prafeţelor ocupate cu trifotie- pentru creşterea animalelor în deplină a potenţialului uman că va scăpa de retrogradare. volorică, care, să recunoaş
nitătilor agricole şi organelor ne, extinderii irigaţiilor !a qospodăriile populaţiei sint şi material de care dispunem punctele core să Ie liniştească Eu, unul nu-î mai văd scăpaţi. tem, aparţine croiovenilor. i i i
agricole judeţene. In acest plantele de nulret. aplicării de preconizate o serie de stimu pentru dezvoltarea zootehniei, situaţia. Este posibil co meciul Iar meciul cu Petrolul nu e Dor. întorşi din turneul în
sens, accentul se va pune pe îngrăşăminle chimice si ini lente, conlribuindu-se şi pe a- stă în posibilitatea tuturor u- •să se încheie la egalitate, dar uşor pentru eî. Ploieştenii, în Iran, oltenii se vor resimţi de
extinderea raselor mixte de nitaţilor agricole din judeţul şî ca orădenii sâ-l cîştîge. mare forma acum, se duc.. Io
ţierii de acţiuni care să permi- reaslă cale Ia sporirea belşu pe urma oboselii. In urma
bovine pentru carne şi lapte, lă sporirea substanţială — , de gului de produse animaliere. nostru să ridice acest sector După maratonul fotbalistic Cîmpia Turzii cu gîndul la ce!
pe organizarea fermelor şi 3-4 ori — a producţiei pe pa Conjugale cu măsuri de păs- de bază la un loc de frunte al dinomoviştilor băcăuani, nu p u ţin u n punct. Reuşita 'or rezultatelor celorlalte fruntaşe DESPRE ETNA
complexelor cu circuit închis jiştile naturale. Va exista ast irare a sănătăţii animalelor, în ansamblul activităţii lor, văd cum vor putea recupera depinde de modul cum mure ale clasamentului, oltenii se
de producţie. Un prim pas s-a fel posibilitatea ca deficitul de de ameliorare a raselor, de astfel Incit el să devină in din risipa de energie făcută, şenii îşi vor apăra şansele - anunţă şî el pretendenţi la
făcut în acest an prin trecerea furaje să fie înlăturat si. pe mecanizare a proceselor de scurt timp o sursă importantă la care se odaugâ şi greaua calmi sau timoraţi. Pronosticul şefie. Nu ştim dacă conston-
la înfiinţarea primelor 22 de această bază. potenţialul pro munca şi de extindere a bazei de venituri, cu un grad ridicat Infrîngere suferită la Londra. meu : x. ţenii sînt... de acord cu eî, — Nu e nici cosmic. Un
ferme zootehnice cu gestiune ductiv al animalelor să se i.ehnîco-matcriale, sarcinile din de rentabilitate şi o contribu Cu toate că e un joc de fa Desigur, mulţi dintre supor dar eu cred că din disputa crater dc origine... manuală.
economica internă în C. A. P. fructifice mai din plin. programul naţional au asigu ţie mai substanţială la creşte milie, ca să spunem aşa, terii echipei noostre vor con lor va ieşi un x sau vo cîştîga — N-am mai auzit. Ceva
Paralel cu aceasta, s-au între Concomitent cu acţiunile de rate premise favorabile de în rea bunăstării întregului nos meciul va fî dîrz. Pe teren sidera că avem un meci uşor Forul. nou în materie ?
prins acţiuni şi vor continua modernizare a producţiei, pen deplinire în mod exemplar, tru popor. — Nici măcar satisfacţia
si în viitor, pe linia dezvol tru ca ele să-şi dovedească e fiind posibil ca in 1975 pro asia n-o an».
tării asociaţiilor inlercoopera- ficienta, aplicarea măsurilor ducţia qlobală animală obţi — Dar, spune o dată, bă
tiste de creştere si îngrăsare stabilite de conducerea parti nută din sectorul socialist să I iete Î '
a tineretului bovin si ovin, dului. adoptate dc plenara sporească de 2.2 ori fată de — Am căzut într-un şanţ.
pentru început iniiinţîndu-se Consiliului U.N.C.A.P din de realizările anului 19G9. Unde pescuiţi? CINEMA Unul lăsat dc mina omului.
două complexe din care unul cembrie 1969, cu privire la or- Crearea de pe acum a con- — Unde ?
— Cunoşti Deva. In spa
DEVA : Comisarul X ţi „P ante, tele clădirii poştei, acolo un
tel© albastre" (C inem otogroful de sc termină strada 23 Au
„P a tria ") ; Slelele din fg e r, seri 17,00 Em íjíune in lim bo germ ană; gust. s-a săpat ostâ-iarnă un
DINCOLO DE ORARUL ile l - ll ( „ A ria " ); Omul <ar© va 18.05 Cheia o ra ţu lu i — em iiiune- şanţ adine dc 2 m. Destinaţia
S I M E R I A •
U ltim a
H U
(„M u re ju r) ;
tură
cancurs pentru tineret too li
nu i-o cunosc. Pc fundul lui
N E D O A R A :
loro m iliarde (,,C o n ilru < to iu r); za tâ de Studioul de (elevi- sc văd ţevi, conducte dezgo
ilu n o In colaborare cu Bi
V ilu l dom nului G entil (,,Siderur roul de turism pontru tineret
săpat,
S-n
nu
CALAN:
g ic u l") ; seriile l - ll Corabia nebu ol C C . ol U .T.C Portic»pâ lite. mai astupat. dar nici
BIBLIOTECILOR SÂTESTI TELIUC: Comisarul X ţi banda echipele re preienlative M u acum nu sc omoară nimeni
.Şi
s-n
Iunie“ ) ;
nilor,
(,,1i
ale
m u nicipiilo r Cluj ţi Tg
(„M in e ru l*');
„3 ciin i ve n i*
PE’
cu firea. A slut ţoală iarnn,
re). Transmisiune de la Tea
(„7
TROŞANI: PâcaluJ dragoste)
N oiem brie*) ; Omul, o rgoliul, ven* trul n a ţio n a l din C lu j; a suportat zăpada şi înghe
délo („R epubfi<o") ; LUPENI: Răi- 19 00 Telejurnalul de seară; ţul. Acum. cînd n venit pri
Legată inseparabil de tot Nu pledăm pentru schim un locuitor care 6e scoală boi ţi pace, seriile 1(1—1 V („C u l 19,20 Reflector;
ceea ce ţine de viaţa cultu barea acestei practici, pentru dis-de-dimineată ca să împru tu r a r ) ; IO N E A : M oi periculoose 19.35 M uticâ u ţo a 'ă pe 16 mm* măvara, şanţul s-n dezmor
rală a localităţii rurale, bi ridicarea acestui „drept", de mute o carte sau să citească decil b ă rb a ţii („M in e ru l") ; Prie 19,45 Tele-enciclopedia ; ţit. In jur noroi. Treci pc n-
blioteca constituie In momen oarece, în cazul stabilirii u o gazetă la bibliotecă. „Aşa teni fără g»oi („7 N oiem brie") ; 20.35 O eră cu Alfred Hltchcoch : colo, aluneci şi gata. Aşo am
VULCAN : lo nord prin nord-veil,
tul de fată permanenta spiri nui ornr .,dc sus*', s-ar putea (e vorba de orar) a fost indi ie riile 1-11 („M u n c ito re s c *); UBI „P erdeaua opa că "; păţii cu. Dacă nu crezi, în
a lb a s
„Pasărea
Corabia
tuală a satului. Spunem per greşi în sensul necunoaşterii caţia de pe cind era... raio C A N !: („7 N oie m brie *); ORAŞTIE: 2',25 Anunţuri - p u b licita te ; cearcă.
tră *
— Mersi. Mi-c destul cx-
manentă deoarece, în mod lo şi deci a nerespeetâni facto nul“, nc spune bibliotecara Joeui core ucide („P o irio ") ; Oro- 21,30 Seară de m utică (In te r*iii- perienţu ta. Deci, aşa slau
gic. scena căminului cultural rilor amintiţi Dar deficienta Ludovica Huţiu. Comentariile gosle la Los Vegos („F la că ra ") ; u n e ). Spectacol transmis din
sala de concerte o Conser
nu poate găzdui zilnic progra apare deseori tocmai datorită sînt de pnses... GEOAGIU-BAI : Străin in casă; vatorului „C lp rio n Porum bei- lucrurile.
My
seriile
HAJEG:
Foii
lo d y,
me artistice sau de cultură acestei posibilităţi pe care o Analizind orarul biblioteci l - ll (. P o p ula r"); BRAD: Vio M ala cu" din B u cu re ţli; — Cum niâ vezi... Şi tc rog
generală In acest caz. func au la dispoziţie bibliotecarii lor. fireşte, trebuie să vor („S teaua ro ţie ") ¡ IH A : A io iin e tu l 22.05 Telejurnalul de noople. Tele- ■ nu ride.
spori;
ţionalitatea corectă, continua de a-.şi alege singuri ..deschi bim şi dc respectarea acestui s-a com ij luni („lu m in a "). 22,33 Parada vedetelor. I I — N-um rîs. Am zinibil
şi vie a bibliotecii devine nu derea" şi „închiderea". Unii orar. De la un timp. prezen puţin. Arăţi ca... dar mai bine
o problemă de inspiraţie a bi îşi fixează orarul pur si sim ţa. adică respectarea orelor du-tc şi tc curăţă.
bliotecarului sau altei persoa plu „după ureche“ sau. ca să de serviciu dc către unii bi — Mă duc. Dar cum rămt-
ne, ci o necesitate impusă de spunem adevărul, după cum bliotecari a devenit... faculta nc cu şanţul. Că să Ştii,
viaţa satului. le dictează propriile interese tivă Absenţele repetate, ne- ¡urna), 13.10 Avanprem ieră co tidia n ă; pc-ncolo sint mulţi copii.
S-ar puica să mai auzim de
In prezent se citeşte mult, Cele mai multe biblioteci molivate sau motivate naiv RADIO 13.22 M utică u ţo a râ; 13.30 R odlodub spre c).
foarte mult, cartea devenind comunale din judeţul Hune abundă in foarte multe Incuri. tu ris tic: 13.43 Rodia p u b lic ita te ; 14.00 — Cum să rămină ? Von»
o componentă firească a vie doara sint deschise zilnic în Cu lacătul aplicat pe uşă. bi Caleidoscop m u tic a !: 14.45 M utică face apel la consiliu) popu
ţii oamenilor. Care este crite tre orele 11-20, duminica în bliotecarul o plecat prin ve S© apropie »»ionul ţi »nea nu v-a(i h o tâ rll unde »6 a»unco|i undi PROGRAMUL I: 6.03-9,30 M uncâ ţi populará. 13,00 De Io 3 la 7; 10,00 lar municipal pentru identi
riul principal In activitatea tre orele 10-13 (luni fiind zi cini. cititorii sint nevoiţi să ţa ? Râu I Co fe ric iţi tin t h a le g o n li care loeuieic le b lo cu ril M oi ale» a c tu a lită ţi; 7,15 Selec(lun. d>n em i R adiojurnal; 19.00 Goseto rodia ; ficare. .Şj dacă totul va de
unei biblioteci ? Desigur, nu liberă). Această organizare a aştepte plnâ acesta binevoieş C i. P riviţi foto g ra fia. Bafta e I* /a(o coto i. Pot tto (n pijam a, tolo* siunea „C avolcado ritm u rilo r", 9.30 19,30 Sâptăm îno unui m elom on; 20.05 curge normal...
mărul de cititori permanenţi orarului, destul de echitabilă, te a-şi aduce aminte râ tre n iţî în ţe tlo n g , cu undiţei© oruncale ţi cînd jlm l im u cilu ro tâ ocţion e ie. M io riţa ; 10,05 Muzică instrum entală; Tobleio de seară; 20,10 363 de cinte- — Gata, mi-c clar ! L un
Simplu.
si gradul de circulaţie a căr satisface în general pretenţi buie să deschidă (Streisingeor- G o ip o d a /il H oţeg u lul s-ou g in d lt le ei, m oi oles eelăţenîi |( d e p u ta ţii ce; 20.20 A rg h e tio n o ; 20,25 Zece me fel dc boală lungă. După
ţilor. Acolo însă unde sc con ile cititorilor, cu toate că. ar giu, Densuş). In alte locuri, din cortierul »©»pecii*. S-ou to t g in d it ţ i au h o tâ rll ia nu le îndepărtate 10.30 Din (â rile socialiste; H.05 Un lodii preferoie; 2100 In Jurul g lo b u primăvară, vine v*ra Sdntul
stată împotmoliri, chiar re exista posibilitatea ca în lu „deplasarea“ in satele aparţi b a llo de lin g ă «osâ Ce dacă botto n-a/e peţle ? Barcă In o iţele , unde trubadur oJ cîntecului froncei : Mou- lu i; 21.20 Citevo m inule cu o'chcstro care a suferit dc ger ns-
eiîe. prinde vreun peteo» cewo 7 Poreşti. A ţa «6 or puleo »â (ie m oi ren
grese. din diverse pricini, bi nile de iarnă programul de la nătoare — zilele de deplasa ta b ile undiţele, d ccit... punerea în oplicore a sp iritu lui gospodăresc, o lo u d ji; 11.20 S im lonijle londoneic de Franci« Pource'; 21,30 Moment poetic; lă-iurnă o să fie lăsat să
blioteca nu-şi realizează me 11 la 20 să fie decalat cu o re sînt sau nu sînt fixate in g rijii (oţâ de buno în ticţîn cre a fondului lo ca li* fl o celei de intru- H oyd n ; 11,43 Sfatul m e dicu lu i; 12,00 21.35 Solista serii; 22 00 R od'O jurnol; facă plajă. Poale dăm şi-un
nirea pentru care a fost crea oră. In mod logic, sătenii vin orar — sc face sau... nu se museţore a o ro fu lu i. Din înregistrările Iul George Foles- 22,20 Spori, 22,30 Dans pentru toote anunţ ?
tă de obicei dupâ-amiaza şi sea face (Zdrapti). Unii bibliote cu. 12,15 M elodii de H. M olm eonu, j virstele; 23.00 Eipres m e lo d ii; 0,03 — Siai băiete, nu tc tn-
12.30 M elodii populore. 13.00 Rado-
Din categoria cauzelor care ra pentru a citi sau împrumu cari merg pînâ acolo incit nu 6 00 Estrada nocturnă. fierbînta. Sc vor lua sigur
barează mai mult sau mai ta cârti. Elevii vin aici cînd deschid de loc şi-şi văd de măsuri.
puţin accesul cetăţeanului ies de la scoală In acest caz. treburi (Lâpugiu dc Jos) ca şi — Păi. da. îţi convine !
spre carte face parte şi ora o bibliotecă deschisă diminea cum salariul ar fi o rentă Luni reaţi ai prim ei e d iţii o Festivalului Nu ţi-ai sciîntit piciorul, nu
rul. Cum si după ce criterii ţa. de fapt nici nu funcţio personală (acordată pentru SÂPTĂMiNA inle rna jion o l de folclor Romonia Vineri ţi-nj murdărit costumul...
este întocmit acesta ? „La nează. din lipsă de vizitatori. morile excepţionale in activi 10,00 C onsultaţii tehnice; 18,U '89. Ansamblul Rovctnic din Sluvro- — Atunci il băgăm Iu ru
toate instruirile cu biblioteca Sc pare insă că această ..pau tatea culturală !). „B ră ţa ra de ou»” — emisiune pen pol - Uniunea Sovietică ş> Ansom blul 17,00 Teleşcoalâ M atem atică (cla brică Eşti sulisfăcut ?
„P o c n ită " din Braşov: iR,00 Telejur
rii din judelui nostru — ne za" nu supără prea mult pe După indicarea, eliîar si pe VIITOARE tru llnoretul şcolar Strunguri şi nalul de seară; 19,20 A ctualitatea sa o Vltl-o) ; 17,20 F iiicâ (clasa a — Aşa du. M-ant mai îm
Xll-aJ ;
17,40
Tudor
Film didactic.
strungari; 18,4$ Cinfece de dor in
spune Silviu Setei, inspector nimeni... scurt, a acestor puncte ne Interpretarea corului Ansam blului in economic. A cţlunoo L - Logo* Vlodim iiescu şi onul 1821 (Isterie - bunat Satisfăcut însă nu
la Comitetul judeţean pen Un orar nu poate fi „com vralgice în concepţia despre U .l C ; 19,00 Telejurnalul de <eorâ; m iculturo; 19 30 A ctualitatea m uţi- clasele V III-X II); 18,00 Ziua Mon- — Dc cc ?
tru cultură si artă — li sc plicat". în sensul variaţiilor lectură şi in stilul organiză LA 19,20 ActuoJ'taleo in economie. Con cală Patriotism ul in creaţia m uii- d iolă o Teatrului; 18,15 Argumente ~ Ai uitat dc copii. dc
colă românească:
19,50 Teloonche-
19,30 Interpreţi
tractul in acţiune,
atrage atenţia în mod special zilnice alo orelor de funcţiona rii ci de către unii bibliote în d ră g iţi oi cintoculuJ p epulor; to : 20,20 Tclecinemoteca- V iaţa lui boxate pe fapte. A vonlajele noului pericolul ce-j paşte ?
asupra întocmirii orarului de re, deoarece aceasta c re e a z ă , cari comunali reiese lipsa 19,40 Feciorii V rin cio o ie l; 20,00 Re Louii Posleur; 21,SO Cum vi se pore sistem de solarixore in vtiu n e o be — Atunci să acţionăm
flector; 20,10 Anunţuri - p u b licita
funcţionare a bibliotecii. Ei pe lingă altele, greutăţi in preocupării pentru ridicarea te; 20,15 Romon foileton. . R âiboi prim ăvara ? Emisiune m uticol-core- neficia rilo r n e m ijlo c iţi; 18,30 Dese prompt Scrie Şi »In manu
trebuie să ţ«nâ seama de mai memorarea lui dc către citi spirituală a satului şi. ceea ■ TELEVIZIUNE şi p o te " (III) - Moioşo Roslovo ; g ra ficâ ; 22.10 Telejurnalul de noap na anim ate; 18,40 C om pionotul mon scrisul In tipografic. Hi net n-
mulţi factori, printre care : tori Tocmai dc accca orarul ec este mai grav. tratarea su 21,05 Steouo ţâră nume. Prcxintă te ; 22,20 Salonul literar ol Io I e li diol de hochei grupo A : VJ.R.S.S. - ţclcs, după ce le cureţi Alt
Dan D eşliu; 22,OS Agenda p olitică
specificul economic, caracte întilnit la biblioteca comuna perficială fără nici o pasiu de Gheorghe Dolgu ; 22,15 Micro- ziunii George Călinescu sau id e a Cehoslovacia (re p tile le H şî IU), fel sperii tipografii..
rul geografic al satului, ocu lă din comuna Uâpugiu de Jos ne a întregii aclivilâli de cul reeliol G ig i M o rgo ; 22,25 Telejur lul clasic al scriitorului modern. S transmisiune directă de la Stocii-
paţiile cotidiene ale oameni pare foarte bizar Astfel, tură din partea celor desti nalul de noapte, 22,33 Scena. D ra oni de la m oartea lui Călinescu ; holm. In p a u tâ ; Telejurnalul dc GHEORGHE PAVEl
lor, timpul lor de muncă şi marţi, miercuri, joi si vineri naţi să pună cârtea in mina Duminică m aturgia în p u b lic a ţii; 2J,00 închi 23,00 închiderea em isiunii. seaiâ; 20,15 M ai aveţi o întrebare?
derea em isiunii.
obuxul de medicarnento ;
cel liber, anotimpul etc.". Cu între 9-12 si 14-19. sîmbăia cititorilor Nici un fel de Uxul fl Umor cine m a to g rafic; 22,20
21.30
6.IS Progrom pentru copii fi jeo-
alte cuvinte. orarul râmine intre B-16. iar duminica între „spectacol” cu cartea nu are lo ri; 8,43 M atineu dum inicol ,,Don Marti Joi Telejurnalul de noapte; 22,30 Co-
11-19. Nu ştim dacă există in eficienta muncii unui om ca Q uijote de la M oncho“ (II). Şon 17,30 Emisiune in lim bo m aghia dron, em isiune de actualitate inter-
să fie fixat de către bibliote re ştie să ţi-o recomande, să
car. toată comuna Lâpugiu de Jos poată să-ţi spună de ce tre mnrelui m o e iliu ! Pan ido de foh 16,00 Lumea copiilor. Rotbu- ră; 18,OS Film soriol. Ohver Y w iil n o |lo n a lâ ; 23,00 închiderea em isi
unii.
(H i), 18,35 M ult e dulce şi frum oa
prin te le viiiu n c. Film serial - Se-
păpuşilor ;
buie să citeşti o carie sau bostien printre oomgni (XII) ■ 10,1 S noieo economică. In 18,30 Anche i- să. Emisiune de lim ba »i literatura Sîmbătâ L O T O
obiectiv:
tă
alta. Trebuie să se ştie câ O ro io tu lu i; 11,35 Concert simlo- lig a ţlile ; 18,SS Anunţuri - p u b lici rom ână; 19,00 Telejurnalul de sea
19,30
19,20 M utică d istractivă;
ră;
nie;
12,00 De strajă p a trie i; 12,33
dincolo dc orarul bibliotecilor Emisiune in lim bo m aghiară. In ju tate; 19,00 Telejurnalul de seară; Prim pla n : Acad. N icolae Teodo- 17.00 Emisiune in lim bo germ ano;
iescu, decanul Focultoţu de mote-
19,20 Ce ştim şi ce nu Ştim despre
săteşti, bibliotecarul comunal
DIALOG CU CITITORII ci un activist cultural perma rul o»ci 13,40 - Fotbal: Ropid - om ?; 19,45 Seo»o de tcolru Regele maticâ-m ecanicâ, U niversitatea Bu b ă ie ţi I; 19,00 Telejurnalul de sea marile 1970;
18,05 Bună seara, te te i Bună seara,
trentm isiune de Io
C. A ig cf,
F
Rezolutele tragerii din 20
nu este un simplu funcţionar,
S hakeipeara;
Lear. Tragedie do W
20,ÎS Sta
cu re fti; 20,00 Reflector;
P lo ic ftl;
Film
17,00
O livei
ie rlo l.
giune lirică TV., prem ieră pe ţară
(I);
17.30 R eolitutoo ilustra-
nent. La arest adevăr ar Twist 19,00 Telejurnalul de »eoră ; 22,00 C am pionatul m ondial de hochei G eam giii din Toledo - operă; 21,OS ră; 19,20 Desen© anim ale; „L ite ra
- grupa A:
Cehoslovacie
- Sue
tâ ;
M "; 19,30 Reflector; 19,45 Teie-enci-
trebui să mediteze ceva mai 19,20 N outăţi cm em otografice; 19,40 dia (re prîio a II l-a ]. transmisiune Anunţuri - p u b licita te ; 21,10 Cente Evlr. I : 33, 10, 3l, 11, flî,
Vjrtnr Spinii — Balomîr. Aşa de muncă, a funcţiei precum M utică populară in interpretarea directă de la Stockholm; 22,45 Te narul lui V. I. Lenin. Tienul spre clop e d io , 20,40 M icro a va n p icm ictâ ; 3, 45, RG, 71.
Revoluţie - Mm documentar despre
cum prevede leqea pensiilor la Si a salarizării.“ Deci transfe mult toti factorii care răs orchestrei „F lo câro Prahovei” dm leju rna lu l de noapte; 23,00 închide întoarcerea lui Lenin in R uiio in 20,45 Film serial. R âxbunâtorll. U n Fond dc premii: OGHOJi |e|.
pund de activitatea bibliote
Ploieşti; 20,00 A lice in ţo ro m inu
rea em isiunii.
art. 61. ..Pensionarii de invali rarea şi încadrarea dv. în noua cilor comunale, respectiv Co nilor - film ; 20,55 M oartea căpri a p rilie 1917; 22,00 Telejurnalul de de se ascunde John Stecd ?; 21.35
ditate de gradul III vor primi, întreprindere s-a făcut în con mitetul judeţean pentru cul oarei - film ; 21,20 Spectacol de noapte; 22,10 A ctu a lită ţi lite ra te ; M arele prem iu al E u rovn iu nii; 22,30 Fxtr a U-a : 24, 39. Gâ. 43.
Ansamblul
pe timpul cît sînt anqajaţi, pe formitate cu prevederile legii. va rie tă ţi p re io n to l de din Repu Miercuri 22,30 Avanprem iera; 22,40 Disc '70 Telejurnalul de noopte. Tclesport ; 27 J 4. f,0.
„F ile d ric h tlo d l
Pollost“
lingă salariu, si pensia in în Petru Popcscu — Petroşani. tură şi artă si rnai ales con blica Dem ocrato G erm onâ; 21,55 — program prexentat dc form aţio 22,SS Deschixâtor de drum uri - An l:ond dc prcmiJ: 59Kfll4 fel.
tregime. fără ca acestea îm Leqea 22 privind angajarea siliile populare comunale. Concert Stiouss; 22,40 Telejuinolul 10,00 C onfruntări. Liceenii. Absen cosei de discuri „E lectrecord” ; 23,00 ton Pann; 23,15 închiderea em isiu
preună să poată depăşi salariul gestionarilor, publicată în Bu de noapte; 22,55 Telesport. ţe numai de la şcoală?; 18,30 Lau- închiderea em isiunii. nii.
tarifar in vigoare, corespunză letinul oficial nr. 132 din Ifl C. DROZD
tor funcţiei avute la data noiembrie I9G9, la capitolul II,
pensionării de invaliditate. In art. 3. prevede: „Poate fi » g — — ... .......iii iii ■
cazul în care salariul tarifar gestionar cel care a împlinit
împreună cu pensia depăşesc vlrsta de 21 dc ani, a absolvit Direcţia judeţeană dc gospo -ziţiile comitetului executiv,
salariul tarifar In vigoare, şcoala generala sau o scoală dărie pentru... aprobări. vom vedea şi de acest lucru.
corespunzător funcţiei avute la pchivalenlâ şi are cunoştinţei«» (UiMAI( DIN PAG. 1) TURNIRUL — Decen-ati mutat această In altă ordine de idei. este
data pensionării de invalidita necesare pentru a îndeplini familie numeroasă în all apar vorba despre nişte lucrări care
te. pensia se reduce sau plata această funcţie tament pe timpul reparaţiilor ? au fost prost proiectate st prost
pensiei se suspendă, după caz. In funcţie de complexitatea tocmeşte un dosar cu multe — N-ani făcut-o pentru c«T executate, pentru care s-au în
Salariul tarifar în vigoare este gestiunilor, de natura şi valoa file de pe care nu lipseşte se crea un... precedent. casat prime qrase. După numai
cel din luna în care se face rea bunurilor şi de cunoştin numele, familiei Ţinlu. Şi cum diferent de situaţia fondurilor S-ar părea că s-a uzat de lie. Dar tovarăşa Ţintu voia Conducerea I.G.C.L. a în 2— 3 ani de funcţionare sînlem
plata”. ţele ce le implică gestionarea fiecare hîrtie trebuie să stea din care se va face plata lucră prea multe amănunte. Ele însă să fie evacuată si nu accepta călcat dispoziţia comitetului nevoiţi sâ cheltuim bani în
lor. ministerele şi celelalte or- pentru a primi o... rezoluţie, rilor. Dar într-un an de purtat au fost redate doar în mică să se lucreze in timp ce locuia
In cc priveşte cumulul pen de la Direcţia judeţeană de oe drumuri, familia Ţintu si-a măsură si nu reflectă pe deplin în apartament... executiv şi a „căulal" — s-a plus.
siei cu salariul, art. 59 din qane centrale stabilesc : a) C a pierdut încrederea în promi tracasarea la care a fost su — De cînd se afla lucrarea văzut în ce ritm — aprobările Comitetul municipal de par
aceeaşi lege stabileşte că : tegoriile dc qesliuni pentru gospodărie comunală si loca- siuni, îar efectuarea repara pusă familia Ţinlu. lormale. Acest procedau ar tid a constituit, un colectiv
..Pensionarii cu pensii inteqrale care gestionarul trebuie să fi tivă I.G.C.L, Deva primeşte... la dumneavoastră ? trebui să nu fie chiar trecut cu care a verificat faptele. Măsura
absolvit liceul ori o scoală o hîrtie (nr. 563 din 24 februa ţiilor în prezenţa celor patru De ce nu s-a rezolvat sesi — De vreo două-lrel săptă-
pentru limită de vîrstă, pre vederea. Pentru cele două luată? In urma acestei inter
profesională în specialitatea rie) în care se indică „întocmi copii ero. practic, qreu de zarea într-un an de zile? De mîni...
cum si pensionarii cu pensii rea unui referat de expertiză conceput. S-a promis si muta ce nu a fost respectata hotă- — Dar familia Ţintu a se apartamente însă unde puica venţii, familia Ţintu a primit
acordale prin hotărîri ole corespunzătoare gestiunii sau tehnică de către un colectiv rea temporară a familiei în- rîrea comitetului executiv al sizat întreprinderea In 1969, în ii mulată temporar familia în două zile repartiţie pentru
Consiliului de Miniştri si ale o şcoală echivalentă si să aibă de specialişti (?l) din rare să ir-un apartament din bloc, apoi consiliului popular de către luna martie. Ţintu se eliberează repartiţii un alt apartament corespunză
altor organe competente, strict itn anumit stagiu în munca de la 5 martie. Una pentru un tor. Era însă nevoie dc acest
gestionar". Din cele scrise do rezulte cauzele care au qenerat în... două garsoniere din... car I.G.C.L.? Cine se face vinovat
necesari unităţilor, menţinuţi apariţia condensului (procesu tierul Dacia (numai pe timpul de deqradarea apartamentu — Da, se poale. Necazul e şantier dc construcţii care a volum mare de muncă, de
sau reîncadraţi în muncă în dv. se deduce că nu îndepliniţi lui de condensare a vaporilor executării reparaţiilor), apoi lui ? Cine plăteşte ? Desiqur, că în această situatîe nu se amenajat un dormitor într-o angrenarea alîtor organe pen
funcţii admise la cumul. au condiţiile pentru a ocupa func de apă pe pereţi — n.n.) si din nou în acelaşi bloc, la alt cele mai autorizate persoane află numai familia Ţintu. Or, cameră, iar in cealaltă a mulai tru rezolvarea sesizării ? Dar
ţia de şef de depozit.
dreptul pe timpul cît lucrează soluţiile propuse pentru înlă etaj. De mutat, însă, s-a mu în rezolvarea sesizării familiei întreprinderea noastră nu are un maistru; a doua repartiţie conducerea I.G.C.L. a privii-o
să primească pe lînqă salariu Mircca Zlătlor — Teliuc. turarea lui". După ce se tat... un alt cetăţean de la Ţinlu ne-au dat multe explica forţă de muncă si materialele a fost destinată cumnatului cu o superficialitale neperniisă,
$i 50 la sută din pensie, dar Plecînd prin demisie de la în mai recomanda trecerea Hunedoara. angajat al unui ţii din care cităm citeva : Tov. necesare unor asemenea lu tovarăşului Pădureanu. care a a târăgănal.-o un an înlreg, în
nu mai pulin de 500 lei“. Dacă treprinderea unde ati lucrat, în de urgenţă la întocmi şantier de la Mintia care, „în- Nicolae Marcu — directorul crări. avut grijă să urqentcze muta cele din urmă a încălcat şi
ramineti definitiv la pensie, luna octombrie anul trecut. a|i rea şi supunerea documen limplător" c ... cumnatul lui I.G.C.L. D eva: cazul nu e — Aţi fost în aparlament? rea. dispoziţia organului local al
aceasta vj se calculează în primit la lichidare ţoale dreptu taţiei spre avizare Si autori loan Pădureanu — funcţionar singur. Ca să remediem ase — Am fost. Dar să ştiţi că Tov. loan Ardcleanu — puterii de stat ; în mecanismul
raport cu anii munciţi, grupa rile băneşti ce vi se cuveneau. zare la C .T.S , se face preci al serviciului spaţiu locativ din menea vicii de construcţie Ire- şi cetăţeanca se face vinovată, preşedintele comitetului exe legal al repartiţiilor de locuin
dc nuincfi în care vă încadraţi • Pretenţiile dv., după revenirea zarea „In funcţie de volumul radrul consiliului popular al buie investiţi bani. Noi i'-atn penlru că nu-şi aeriseşte apar cutiv al consiliului popular ţă a intervenit „cumnatul" dc
si salariul tarifar corespunză în aceeaşi întreprindere, la 31 lucrărilor necesare de executat municipiului. Şi, tot ,-întîmplă- explicat tovarăşei Ţintu că tamentul. municipal : eu am auzit la spaţiul locativ. Dacă s-ar fi
tor funcţiei avule. ianuarie 1970, la unele drepturi Deci, motivări, scuze Şi vina azi. de la dumneavoastră, deschis mai devreme unul din
băneşti sint neîntemeiate. Con şi gradul de tehnicitate, se va loare“ sînt şi unele modificări trebuie întocmită documentaţia
Crişan Cornea — Petroşani holărî sursa de finanţare si efectuate dc şeful serviciului respectivă şi în primăvară împărţită cu cel care reclamă despre acest caz. Ştiam că apartamentele neocupate, dar
Art. 16 din Codul Muncii, la cediul dc odihnă vi s-a calcu executantul". Cu alte cuvinte, administrativ de la întreprin efectuăm lucrările la acest şi are dreptate. blocurile K sînt prost executa încuiate, din blocul M 1 ^
care vă referiţi dv., prevede lat in conformitate cu preve staţi cuminţi, nu vă grăbiţi că derea cleclroeenlrale Deva — apartament ca şi la celelalte. Tov. Gheorqhe Gheorghe — te de către constructor. despre care ne-a vorb/t tov.
că ..In interesul serviciului sau derile legii, adică numai pen mai sînt comisii de orqanizat, Gheorqhe Ţurnea — pe tabe Consiliul popular ne-a dat. e vicepreşedinte al comitetului — Ce părere aveţi despre Pădureanu — familia Ţintu
al producţiei, angajatul poale tru perioada de timp lucrală hîrtii dc întocmit şi plimbai, lul înaintat consiliului popular adevărat, dispoziţia să execu executiv al consiliului popular soluţiile care s-au dat ? n-ar fi fost nevoită să bată
ii transferat la altă unitate, efectiv in 1969. că doar n-au intrat zilele-n — la cererea lui loan Pădu- tăm lucrarea. municipal : cunosc co/ul din — E adevărat, era mai uşor drumurile. Un asemenea mod
'■.ituaţă in aceeaşi sau în altă Alexandru Furdiii — Tisa. sac. rcanu — modificări care au — Şi de ee n-aţi respectat luna ianuarie cînd tovarăşa dc mutat nefamili.ştii. Dar e de a rezolva cererile oamenilor
localitate, ori în aceeaşi uni- Pentru a vil primi drepturile La începutul lunii martie — favori/al urqentarea mutării dispoziţia dată de comitelui Ţintu s-a prezentat in audien foarte greu să lămuresc pe un muncii nu poate rămîne... nc-
lale. dar în altă localitate, cu la pensie trebuie să prez.entati se împlinea anul de la prima executiv ? tă. După cc am venfirat am conducător de unitate să re rezolvat. Este clar, pentru cinr*
cau fără schimbarea felului actele care v-au fost solicitate. cumnatului acestuia in apar adus faptele la cunoştinţa nunţe la spaţiul pe care-l arc vrea sfl vadă şi nu ¿ă caute
muncii sau a salarizării, numai Acesle acte trebuie să lo sesizare — tovarăşul Gheorqhe tamentul promis de primul — Noi am întrebai Direcţia... biroului permanent. C-a dat justificări, ră raportul solici
ru consimtămîntul lui. Trans procuratj dv. personal Fără Gheorqhe. loţ in urma unei vicepreşedinte al comitetului Ni s-o răspuns că vom putea I.G.C.L.-ului dispoziţia să exe — Dar omenia...? tudinii a fost inversat. El se
ferarea se face prin dispoziţia ele nu vi se poale întocmi audiente, a expus din nou executiv al consiliului popular ataca lucrările numai duoă cute lucrările de remediere. — Noi vom verifica, vom cere adus cu picioarele pe nă-
scrisă a aceluia care anga dosarul de pensie. verbal conducerii I.G.C.L. să municipal, tov. Oclaviar; lenă- aprobare. Situaţia e n însă Dar conducerea întreprinderii merge pe fir. Dacă siiuafia se minl, în Jimitele răspunderii
jează. Dispoziţia de transferare trimită o echipă de muncitori şescu, familiei Ţintu pe timpul complicotă şt am holărîl că a obiectai şi a purtat dispozi tărăgănează de un an. e foarte pe care o are fiecare om fată
va cuprinde arătarea noului loc N. ZAMFIR care să înceapă reparaţiile, în- reparaţiilor. trebuie să ajutăm această fami- ţia comitetului executiv pe la grav. Că nu se respec»ă dispo- de sarcinile încredinţate.