Page 71 - Drumul_socialismului_1970_03

w V/ _
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA [

SEC i

P A G IN A a IV -A
i
m O.N.U. Convorbiri în pro»

blema Orientului Apropiat
i
m Intervenţia reprezentantu­

lui român la sesiunea Con­

siliului de administraţie al I

P.N.U.D.

m S.U.A. „Campania de pri- i

rr V i / j U
mavara pentru pace
ANUL XXII. Nr. 4730 SÏM8ÀTÂ 21 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI §
ea

Programul naţional elaborat de partid Adunarea festivă cu p rile ­

privind dezvoltarea zootehniei şi creşterea ju l aniversării

producţiei animaliere impune: de la naşterea lu i Al. I. Cu za

Vineri. 20 martie, a avui Joc ta politică a lumii şi-n Icirul, Andrei Otelca. directorul in­
în Capitală, la Ateneul Român, apariţia România moderna. stitutului dc istoric „N. lor-
rectorul
ga'\ Jean Lîvescu,
SĂ ACŢIONĂM ENERGIC PEN­ o adunare festivă organizată tală a prilejuit o amplă cvo- Universităţii din Bucureşti,
Adunarea festivă din Capi­
sub egida Consiliului popular
Ion Popescu, secretar al C.C.
rare a vieţii $i operei tui Ale­
a) municipiului Bucureşti. A ­
cademie» Republicii SoriaJisle xandru loon Cuza. care şi-a al U .TC.. Ioana Cosma, profe-
dr.
emerită.
^o'M
docent.
ristigat dragostea si recunoş­
Romănia şi Academici de Şti­
TRU VALORIFICAREA MARILOR inţe Sociale si Politice, ni pri­ tinţa genciaţiei sale si gene­ Gheorqhe Zâne. flcana Petric,
student«'! la (acuitatea de isto­
raţiilor care i-au urmat, pen­
lejul aniversării a I50 de ani
rie a Universităţii Bucureşti,
tru slujirea fără preget a ideii
do la naşterea Iui Alexandru
Ioan Cuza. remarcabilă perso­ înfăptuirii stalului naţional ro­ şi Ion Petcu, maistru la Uzi­
nalitate a poporului nostru, mân. străveche năzuinţa a po­ nele „Republica*’.
REZERVE DE CARE care a participat în mod ne­ tn prezidiul adunării au C C al P.C.R., ai Consiliului
porului nostru.
In sală se aflau membri ai
mijlocit lo înfăptuirea istori­
ai
si ai guvernului,
de Stat
cului act al unirii Ţării Româ­
neşti cu Moldova. luat loc tovarăşii Fmil Bodna- Consiliului National al Fron­
Paul
raş.
Niculescu-Mi/.il,
tului Unităţii Socialiste, con­
In zilele premergătoare ani­ ( ¡heorghe Pană. Dumitru Popa. ducători de instituţii centrale
DISPUNE JUDEŢUL NOSTRU numeroase si însufleţite mani­ demiei Republicii Socialiste şi organizaţii obşteşti, generali
Miron Constant inoscu. Miron
versării Domnului Unirii, prin
Nirolesni.
preşedintele Aca­
şi ofiţeri, personalităţi ale vie­
festări, întregul nostru popor
ţii ştiinţifice si culturale, oa­
România, Eugen Jebcleanu, vi­
a adus un calrl omagiu celui
meni ai muncii din întreprin­
care — după cum el însusi cepreşedinte al Consiliului Na­ deri şi instituţii bucureşlene,
tnlr-o aqricullură avansalâ potenţial biologic ridicat. A ­ ra în condiţiile judeţului nos­ preciza “ avea dorinţa şi am­ tional al Frontului Unităţii So­ s'udenţî.
creşterea animalelor trebuie să vem tn unitătiie judeţului un tru unităţile cooperatiste 3ă biţia ....de a face ca poporul t ialisle. Ion Coloţ. secretar al Pe fundalul scenei, încadrat
ocupe un loc de prima impor­ număr înseninat de cadre teh­ „justifice" realizările slabe în român să dobîndească sub Consiliului Central al Uniunii de drapele roşii şi tricolore şi
tanta. Dc aceea Congresul at nice. brigadieri si îngrijitori, zootehnic pe seama lipsei de domnia mea toate libertăţile Generale a Sindicalelor, gene­ de dalele festive 1820-1970, sc
X-)ca al partidului o trasat oameni cu o bună pregătire furaje. Minusul de cîteva zeci de caro se bucură naţiunile i al-locolenent fon Coman. ad­ afla portretul lui Alexandru
sarcina ca lucrătorii din agri­ profesională. Toate acestea a- de mii de tone de nutreţuri, cele moi Înaintate". Prestigioa­ junct al ministrului forţelor Ioan Cuza — primul domnitor
cultură să*si orienteze efortu­ fpstă existenta »inei puternice existent îndeosebi la suculen­ sa sa personalitate a lost. de armate, secretarul Consiliului al Principatelor Române.
rile spre dezvoltarea zootehni­ baze lehnico-maleriale necesa­ te si linuri, nu se datoreşte asemenea, readusă in memoria Cuvîntul de deschidere a a­
ei, în scopul ridicării ponderii re îndeplinii în mod exemplar decit modului defectuos de Politie Superior. Ion Popescu-
opiniei publice internaţionale, Puliiri, directorul institutului dunării a fost rostit de arad.
acestei ramuri in onsamblul a sarcinilor trasale de partid gospodărire a suprafeţelor Miron Nicolescu, preşedintele
producţiei si veniturilor obţi­ privind creşterea aportului sec­ destinate producţiei de furaje. ca urmare a hotărîrii UNESCO de studii istorice şi social-po- Academiei Republicii Socialis­
nute. torului zootehnic la consolida­ Neaplicarea măsurilor agro­ de a se aniversa în acest an litice de pc lingă C.C. al to România.
Pe această linie se înscrie rea economico-organizatnrică tehnice de îngrijire a pajişti­ împlinirea unui veac si jumă­ P.C.R., Zor Dumilrescu-Buşu- Figura luminoasă a lui Ale­
Si proiectul Programului naţi­ a f.A.S. si C.A.P., precum si lor naturale, intîrzierea recol­ tate de la naşterea domnitoru­ lenga. vicepreşedintă a Consi­ xandru Ioan Cuza o fosl evo­
onal privind dezvoltarea zoo­ la aprovizionarea populaţiei tatului. transportului şi depo­ lui sul) sceptrul căruia pe har­ liului Naţional al Femeilor, cată dc tovarăşul Miron Con-
tehniei Si creşterea producţiei cu produse animaliere. zitării nutreţurilor, nerespecta- slantincscu, membru supleant
animaliere in Republica Soci­ Analiza rezultatelor dobîndi* rea indicaţiilor de repartizare al Comitetului Executiv al
alistă Romănia in anii 1970­ le pină în prezent de către a fondului de furaje sînl eîte- C.C. ol P.C.R., preşedintele A ­
1980. dezbătui )a plenara C.C. cooperativele agricole din Pri- vn din cauzele deficitului de COMUNICAT cademiei de Ştiinţe Sociale si
al P.C R. din 17-19 martie a c. caz, Orăştic. Răcia. Simeria. Do­ nutreţuri. Politice.
înfăptuirea prevederilor sale bra. Sîntandrei, I.A.S. Mintia si Şi în judelui nostru, asa La sfirşitul cuvîntării. prin
este menită să contribuie lo altele evidenţiază marile rezer­ cum s-a subliniat în lucrările aplauze vii, pline de căldură,
valorificarea mai deplină a ve şi potenţialul de care dis­ plenarei, se manifestă neajun­ La Invitaţia presedlnlelul Consiliului de Stal al Republi­ întreaga asistenţă şi-a expri­
potenţialului acestei ramuri. Ia pune zootehnia judeţului, po­ suri în privinţa profilării şl cii Socialiste România. Nicolae Ceaiisescu, şi a soţiei sale. mat emoţionanta recunoştinţă
progresul qoneral al agricul­ sibilităţile de a ridica perma­ specializării producţiei, intro­ preşedintele Republicii Turcia, Cevdet Siinav. împreună cil faţă de marele patriot, ctitor
turii. la satisfacerea mai de­ nent rentabilitatea sectorului ducerii mecanizării şi a tehno­ M uncitorul speciolîst losif Pop, de la strungâria de cilindri soţia, va face o vizită oficială in Republica Socialistă Româ­ al stolului român. Alexandru
plină a nevoilor multiple ale de creştere a animalelor. logiilor moderne de creştere a C.S. Hunedoara, se dovedeşte un exigent controlor al calităţii nia, intre 13 şi 17 aprilie 1970. Ioan Cuza. fată de cei care
societăţii noastre si la creşte­ Avînd In vedere că sectorul a animalelor. In unele unităţi cilindrilor de laminor. conduc astăzi măreaţa operă
rea nivelului de trai al popo­ zootehnic ocupă o pondere Ing. C-TIN DA SC ALE SCU de înflorire a României socia­
rului. destul de însemnată — peste director adjunct, şeful liste.
Rcferindu-se la necesitatea 40 la sută — în structura pro­
îmbunătăţirii radicale a acti­ ducţiei globale realizate de sectorului producţie anim ală (Aqerpres)
vităţii In ramura creşterii ani­ cooperativele agricole din ju­ de ta Direcţia agricolă
malelor. în cuvînlarea la plena­ deţ. este firesc si necesar ca judeţeană Uzina „Victoria“ distinsă cu Diploma
ră tovarăşul Nicolae Ceauşescu asemenea rezultate să se inre-
subliniază că : „...existen­ gistreze în toate unităţile. Intîlnire cu
ta unul puternic sector zo­ Apare însă o situaţie cu to­ O lilIlIJ lIB E l
otehnic reprezintă unul din In­ tul inexplicabilă. paradoxală,
dicatorii cel mal caracteristic»
ai unei agriculturi Intensive, cetăţenii
moderne". de întreprindere evidenţiată pe ramură
în vederea realizării acestor
obiective, unităţile agricole din Calitatea oţelului— la masa rotundă
judeţul nostru dispun de con­ După cum ne Inlormează :
diţii deosebit de favorabile, I tovarăşul Emil Fmdui - sc- j
precum si de o tradiţie înde­ M aiştri şi ingineri din sectoarele de bară — oţelârie, Intre colectivele Industriei Eforturile. preocupările Şi ganizaţiei de partid şi comite­ diţia muncitorească si expe­ cretarul Comilelulul de par- :
lungată turnătorie şi hala de pregătire a trenurilor de turnare | noastre siderurgice. Uzina „Vic­ aspiraţiile colective s-au mate­ tului dc direcţie pentru reali­ rienţa profesională îndelungată, lid al comunei Burjuc — in j
Peste 6:> la sută din suprafa­ - de la O.S.M, II a Com binatului siderurgic Hunedoara, toria" C’ălan ocupă un loc de rializat. in realizările valoroa­ zarea exemplară a tuturor in­ posibilităţile largi de rare dis­ localitate a fost constituită i
ţa agricolă a judeţului este se întilnesc, bilunar, in jurul mesei rotunde unde dezbat I frunte. I~nrnaliştii de aici au se obţinute în marca întrecere dicatorilor de plan şi anqaţa- pune uzina pentru sporirea in­ 0 brigadă şliinţllică care a |
ocupată de păşuni si fînaturi problemele curente pe care le ridică elaborarea oţelu- ! devenit cunoscuţi prin realiză­ desfăşurată in anul trecut in menlelor. Pe baza folosirii in­ dicilor dc utilizare a aqrcqa- făcui prima sa deplasare In l
naturale, la care se adaugă lui. Conduse de tehnologuf secţiei oţelârie — inginerul ! rile obţinute an de an in creş­ cinstea măreţelor evenimente tensive a capacităţilor de pro­ telor. reducerea consumului salul Brădăţel. Mai mult de j
circa 7 000 hectare cultivate Sabin Faur — ultimele discu|ii lo masa rotundă, care au terea indicilor de utilizare a — Congresul al X-lea a) P.C.R. ducţie. a torţei de muncă si specific dc cocs şi îmbunătă­ jumătate din locuitorii satu- !
anual cu plante de nutret. In nqregatelor şi reducerea con­ Si a 25-a aniversare a eliberă­ a timpului de lucru, uzina a ţirea performantelor calitative Iul s-au adunat la căminul 5
cooperativele agricole s-au avut ca teme „Turnarea otelului necalmat* şi pDezoxi- i sumului specific de cocs, rii patriei de sub juqul fascist. depăşii prevederile anuale cu ale cilindrilor de laminor, uti­ cultural unde membrii brl- i
făcut investiţii de ordinul ze­ darea şi turnarea oţelului calm ot” s-au dovedit deosebit ! cocsaril s-au afirmat prin de­ Pentru aceste merite, colecti­ 9.3 milioane lei la producţia lajului de turnare şi pieselor găzii au dezbătut probleme !
cilor de milioane pentru rea­ ; de instructive. ' păşirea constantă a prevederi­ vului Uzinei „Victoria" Călan qlobală. cu peste 14 milioane destinate construcţiei de ma­ actuale din diversele Ho» :
lizarea de adăposturi şi procu­ lor cantitative si calitative, iar i-a fost conferită Diploma de lei (a marfă vindută şi şini pentru ridicarea rentabili­ menii ale vieţii.
rarea de animale din rase cu turnătorii au soluţionat pro­ întreprindere fruntaşă pe ra­ încasată si cu 2 650 lei pe tăţii inlreqii producţii. Medicul de circumscrip- ■
bleme complexe în dome­ mură în întrecerea socialistă. salariat la productivitatea Tovarăşul Aurel Bulgărea, ţie, I.ucreţla Lupu, a dat *
niul producţiei de utilaj La adunarea festivă a sala­ muncii. S-au produs peste plan în numele biroului Comitetului sfaturi privind Iqlena şi in- \
qrljlrea copiilor, făcând re- j
P a g in a a lll-a: de turnare, cilindri de teh­ decernării distincţiei, au luat 2 300 lone fontă Si importante colectivului calde felicitări feriri mai ales la perioada j
la­
riaţilor din uzină, consacrată
judeţean de partid, a adresat
cantităţi de semicocs si piese
minor.
marc
piese de
nicitate pentru construcţia de parte tovarăşii Aure! Bulgărea, turnate. Anul 1969 a însemnat pentru distincţia dobîndjt.ă. do trecere de la iarnă la ;
maşini şi de radiatoare. Mun­ secretar al Comitetului jude­ pentru colectivul de Ia Călan o Vorbitorul a subliniat necesi­ primăvară : profesoara Do- ;
_ . . j O REGULAMENT PRIVIND ORGANIZAREA CONCURSU- citorii. tehnicienii şi inqinoni ţean de partid, inq. Ioan Che- perioadă de rodnice eforturi tatea intensificării eforturilor 1 ina Igieţ. directoarea Şcolii ■
Creşterea traficu- lui de afi$e pe teme de circulaţie de Ia Călan — oameni cu ca­ Sa, adjunct al ministrului in­ pentru sporirea eficienţei eco­ colective în vederea creşterii generale din comuna Burjuc, :
a vorbit despre condîlttle j
« * lităţi profesionale incontesta­ dustriei melnlurqicc. inq. nomice. Datorită reducerii chel­ producţiei, productivităţii si e­
bile. statornici şi pasionaţi tn Ioan Nlţă, director general ad­ tuielilor materiale de producţie ficienţei muncii în uzină. In noi rrcalc de partidul şl ;
!ui rutier impune $ în c e p e s e z o n u l d e p r im a v a r a meserie, vrednici şi strquin- junct al Centralei industriale Si îndeosebi a consumurilor acest ultim an al cincinalului stalul nostru invăţămîntu-
lui de cultură generată, iar ;
specifice, îmbunătăţirii calităţii
® VA PLACE VITEZA ? cioşi in muncă — aîpîră să Hunedoara. produselor, respectării disci­ — a încheiat vorbitorul -- în şeful postului de m!li|ie.
ridice activitatea economică a
atenţie mărită uzinei la un nivel tot mai A participat, dc asemenea, plinei contractuale, uzina a col de existentă, colectivul do tovarăşul Gheorqhe lurtiu, ;
care uzina va aniversa un se­
O CU TRAFFIPAXUL PE ŞOSEA tovarăşul Nicolae Vasu, vice­ raportat la finele anului eco­ la Călan trebuie să se afirme a făcut cunoscute sătenilor j
ridicat de modernizare si efi­ preşedinte al Uniunii sindica­ nomii la preţul de cost de pe­ cu toată capacitatea creatoare noile reglementări la legile :
cienţă. telor din industria metalurgică ste 2 milioane lei si obţinerea priceperea si hărnicia in cele privind apărarea avutului \
$i construcţiilor de maşini, ca­ unui volum de beneficii su­ obştesc Şt liniştea publică. :
mai înaintate rînduri ale cla­
re a înmînat distincţia. plimentare in valoare de pe­ sei muncitoare, în munca pen­
Prezentînd bilanţul activită­ ste 22 milioane lei. tru înfăptuirea exemplară a
De un an de zile — c-a îm­ ţine...", ne-a spus femeia La I două, la 7 ianuarie 1970 Ioan că „mobila mi-am dus-o la ţii desfăşurate în anul trecut, Furnaliştii. cocsani si tur­ proqramului trasai, de Congre­
plinit fa începutul acestei luni decembrie, la l.G.C.L. Deva. sub Ţintii a fost înştiinţat in scris vecini" — declară Ghizela tovarăşul Druker Adolf, direc­ nătorii de lo Călan ou fost a­ sul al X-loa ol P.C.R., pentru
— familia Ioan Ţintii din Deva numărul 01681 se înregistrează despro o nouă vizită în care Tintu. torul uzinei, a evidenţiat preo­ poi felicitaţi de tovarăşul inq. înflorirea multilaterală a pa­
a fost prinsă intr-un adevărat o sesizare scrisă a familiei se vor stabili cauzele apariţiei Văzînd că s-a ales doar cu cupările colectivului, ale or­ Ioan Cheşa. care a relevat tra- triei noastre socialiste. j Grupele
turnir al hîrtiilor. Atunci. a Ţintii. Acum exista si hîrtia petelor pe pereţi. „Operativă", nişte., urme de degete pe
sesizat la l.G.C.L. Deva despre pentru că... „verba volant". La la 23 ianuarie comisia se în­ pereţii pe care ciupercile s-au campionatului
apariţia unor pete negre po întins in voie. femeia a bătut
pereţii apartamentului 37 din fa uşile consiliului popular al j european de
blocul K 6 în care locuia. municipiului. Alte vizite, alte j fotbal inter-tări j
mentului si normat ar fi fost Turnirul hîrtiilor, pe „autografe", alte hirlii. După
Era. deci. vorba despre un în­
o asemenea vizită a tovarăşu­
ceput de degradare a aparta­
Ieri a avut loc la Roma tra- [
Gheorqhe. comitetul executiv
ca în virtutea atribuţiilor sale. lui vicepreşedinte Gheorqhe ; ; gerea la sorţi a grupeloi cam- (
l.G.C.L. să intervină operativ al consiliului popular mu­ ; pîonatuluî european de fotbal !
pentru a preveni deteriorarea. nicipal dispune l.G.C.L.-ului — j inter-ţârî. Selecţionata Romă- j
După două luni însă familia terenul desfundat întreprindere subordonată con­ ! mei face parte din grupa I, j
Tintu sesizează din nou con­ siliului — ca „tn termen de împreună cu echipele Ceho- j
ducerii F.G.C.L. faptul că pe trei zile de la primirea pre­ slovaciei, Tár¡¡ G alilor şi Fin- ;
pereţi au apărut... ciuperci rău zentei (adresa 281/A din 14 landei, lată alcătuirea celor- !
mirositoare. S-a aşteptat în­ februarie — n.n.) să se treacă ; lalte grupe : grupa a ll-a : !
deplinirea promisiunilor, ele al indolenţei la executarea lucrărilor de re­ ; Bulgaria, Ungario, Franţa, j
fiind făcute dc persoana cea mediere o deficienţelor". Clar • Norvegia ; grupa a lll-a : An- j
mai autorizată, cu cea mai şi coteqoric. Dar nu şi pentru
i glia, Grecia, Elveţia, M alta ; I
mare răspundere. Iov. Nicolae unitatea subordonată, care în ! gfupa a IV-O : U.R.S.S., Irían- !
Marcu, directorul întreprin­ toc să se conformeze, solicită i da de nord, Spanio, Cipru ; i
derii. Promisiunile însă au fata locului e trimis un teh­ truneşte la fata locului. Se în... 19 februarie, Direcţiei ju­ : grupa a V-o : Belgia, Scoţia, j
rămas promisiuni. nician care constată realitatea constată... ce a constatat şi deţene de qospodărîc comu­ I Portugalia, Danemarca ; gru- ¡
celor sesizalc. Vizita tehnicia­ tehnicianul de lo l.G.C.L. Vizi­ nală să indice „din ce fonduri
Lunile au trecut şi Ghizela j pa a Vl-a : Italia, Suedia, |
Ţintii a început să bată fa nului a dat speranţă familiei ta are urmări Fn 6 februa­ să executăm lucrările". Caru­ : Austria, Irlanda ; grupa a j
uşile camerelor de audienţe. Ţintii, tu atit mai mult cu cî* rie (! ?) I.G C.L. depune la selul hîrtiilor nu se opreşte. ; Vll-a : Iugoslavia, R.D. Ger- j
acesta şi-a pus un original D.S.A.P.C. comanda nr. 1190 Din nou audienţe, vizite. Liniile
_Undr n-am fost? Toată ziua j mană, Olanda, Luxemburg ; I
umblu pe drumurj. Mi-e ruşi­ autograf tras cu dege‘ul peste pentru întocmirea documenta­ trosc cu deqetcle pe pereţi sc j grupa a V lll-a : R F. a Ger- i
ne. Mă cunosc oamenii, tova­ straiul de ciuperci. Acesta a ţiei tehnice privind remedierea înmulţesc, la I.GC.L. sc în- | maniei. Polonia, Turcia, Alba-
propus.. formarea unei co­ defecţiunilor constatate. Dar
răşii care ţin audienţele. Dar | nia, locurile din cadrul grupe*
misii în componenta căreia să familia Ţinlu ? Continuă să DRAGOŞ CALIN
am patru copii. Fetiţa, de un Uzina „V ictorio" Călan - prezenţă de prestigiu in peisajul industrial al judeţului Hune- j lor vor începe in luna august
intre proiectantul blocului, respire aerul greu mirositor,
an şi două luni, o ţin ziua în constructorul şi beneficiarul. să doarmă intr-o singură ca­ doaro i 1970. Primele clasate in fie*
cosa. scării, aici (a etajul 9. (CONTINUAM M PAO. a I o) Foto : V. ONOIU I care grupă se califică pentru
Arc nevoie de curăţenie. de Dar cum o asumem ' meră (a doua nu putea fi ; sferturile de fînată.
aer. In cameră miroase, n-o poî nu se poale întruni intr-o zi- folosită) pe dormeze pentru
4¥