Page 75 - Drumul_socialismului_1970_03

v'W/////////W//////W////////////////////WW///ff/////W///////#W/////////
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. U N IŢI-VA! ? 4

SECVE

PAGINA A IV-A

m Poziţia P.C. Italian în legătu- $
5
ră cu criza de guvern

% Prezenţe româneşti peste I

hotare

® După întîlnirea de la Erfurt
I
m Greva poştaşilor americani

^ Curier, Atlas
■ML-.
ANUL XXII. Nr. 4731 DUMINICA 22 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI

A
Programul naţional Je extindere a lucrărilor Io perspectiva ultimei decade a lunii martie

Cu prilejul unei rccenle an­
de îmbunătăţiri funciare şi gospodărire a apelor chete întreprinse de redacţia lunilor anterioare şi există u­ vedere că pe centrala cărbu­ de construcţii prezintă depăşiri
la toate sortimentele. Esle vor­
nelui depăşirea este de numai
nele dificultăţi de aprovizio­
ziarului nostru in rindul condu­ nare, planul s-a îndeplinit şi 30 tone. rezultă că unele ex­ ba îndeosebi dc realizarea su­
plimentară pe întreaga perioa­
cătorilor centralelor industriale depăşit ritmic, acumulîndu-se ploatări au rămîneri în urmă. dă scursă din acesl an a 1000
Aşa este cazul minelor Vulcan.
din judeţ şi în baza realizări­
depăşiri la toate oţelăriile si
JALOANE SIGURE lor obtinule şi resurselor de planul cumulat, s-au înregistrat Lonea, IJricani, Dllja şi Ani- 25 000 unităţi cahlc de tera­
mc prefabricate
din
beton,
laminoarele. Astfel, faţă
de
de
noasa unde se cer făcute e­
care dispun
colectivele
cotă.
muncă, a rezultai concluzia că
în industria judeţului Hune­ plusuri de 5 500 tone oţel şl forturi serioase in zilele care Serioase semne de întrebare
doara există posibilitatea fina­ se ridică în leqătură cu activi­
PENTRU CREŞTEREA mestru din acesl ultim an al pentru celuloză, sortimente de
lizării optime a primului tri­
tatea unor unităţi forestiere, la
către Finalizarea optimă
producţia de buşteni şi lemn
actualului cincinal, prin inde-
plinirea şi depăşirea tuturor in­ bază la care minusurile sînt de
1 360 şi respectiv 1 600 metri
dicatorilor de plan de Condiţia cubi. Această situaţie arată că
INTENSIVA A PRO­ de căpetenie penlru atinqerea in afară de U.E.l.L. Orăştie,
ţoale întreprinderile.
ne pentru fiecare zi de muncă i primului trimestru
la Petroşani şi Haţeg nu s-au
acestui obiectiv a fost şi rămî-
lichidat vechile dificultăţi în
din această lună intensificarea ceea ce priveşte exploatarea şi
transportul materialului
lem­
DUCŢIEI AGRICOLE rilor producţiei, folosirea la în- poate deveni nos. Este de datoria conducerii
)a potenţialul maxim a ritmu­
C.E.I.L. Deva ca in aceste ul­
Ireaqa capacitate şi cu randa­
ment sporit a utilajelor, maşi­
seze mai mult forţele şi com­
nilor şi instalaţiilor, a forţei de time zile din martie să depla­
muncă şi a timpului de lucru, certitudine petentele spre aceste unităţi
La C.A.P. Geoagiu operaţia de stropire a pomilor este in întărirea disciplinei, conştiin­ deficitare.
plină desfăşurare. ciozităţii şi răspunderii în ţoa­ Cu un plus de intensitate
tng. AUREL NISTOR,
Foto : V. ONOIU le compartimentele activităţii trebuie să acţioneze şi condu­
vicepreşedinte al Comitetului executiv cerile întreprinderilor de In­
al Conciliului popular judeţean, productive
director al Direcţiei agricole judeţene Cum s-au materializat toate I 650 tone laminate Unite pli­ urmează pentru ridicarea rit­ dustrie locală, deoarece res­
Şedinţa Comisiei permanente pentru aceste cerinţe in cea de-a ne. Un succes deosebit ¡1 con­ mului de extracţie la nivelul tantele existente la producţia
de mobilă nu sînt de natură să
In cadrul vastului proqram de edificare a socie­ doua decadă a lunii şi cum se stituie punerea in funcţiune a planului. qaranteze realizarea planului
întrezăreşte îndeplinirea sarci­
Seclorul producţiei de mine­
tăţii socialiste in patria noastră, partidul acordă o den probleme sanitare a Consiliului popular nilor de plan şi angajamente­ bateriei de cocsilicare nr. 1 şi la acest important sortiment.
reatizarea a 4 250 tone cocs
sebilă atenţie dezvoltării intensive şi modernizării a- lor in perspectiva ultimelor 10 reuri feroase Şi neferoase îşi
qriculturii. sporirii contribuţiei acestei ramuri de bază Bălan, prlm-vicepreşedinte al zile de muncă din primul tri­ de la tncepulul anului şi pînă menţine realizările într-o evo­ De aceea, este necesar să se
luţie pozitivă. Aceasta mai cu
acum. Aceste depăşiri garan­
la proqresul qeneral al economiei naţionale şi la ridi­ judeţean Consiliului popular judelean, mestru ? seamă la I.M. Hunedoara. I.M. întreprindă măsuri energice
carea bunăstării întregului popor. Pe linia acestor care a apreciat preocuparea tează de pe acum îndeplinirea Barza. E.M. Deva şi Certej-Să- pentru lichidarea neajunsuril3r
preocupări se situează şi elaborarea, la recenta ple­ comisiei de a găsi şi aplica noi Situaţia de ansamblu rapor­ anqajamentelor aferente tri­ cărîmb. Rămîne insă deschisă semnalate în aprovizionarea,
nară a C.C. al P.C.R., a proiectului Programului naţio­ Zilele trecute a avut loc o forme şi metode de lucru, de tată la 20 martie furnizează, mestrului I. fabricaţia şl desfacerea produc­
nal de extindere a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şedinţă de lucru a Comisiei antrenare a luluror deputaţi­ mai mult ca oricînd în ultimii Planul producţiei de cărbu­ în continuare problema inten­ ţiei de mobilă.
şi gospodărire a apelor tn Republica Socialistă Româ­ permanente penlru probleme lor şi cetăţenilor la rezolvarea ani, motive temeinice pentru ne. aşezat de asemenea la o sificării prin toate mijloacele Stadiul actual al realizărilor
nia în perioada 1971 —-1975 ş| prevederile qenerale da sanitare a Consiliului popular importantelor probleme ce se un bilanţ industrial de presti­ cotă mobilizatoare, pare să nu disponibile a extracţiei la E.M. şi modul In care se desfăşoa­
judeţean Hunedoara.
perspectivă pînă tn I985. Fiind prima lucrare de larqă Cu acesl prilej, comisia per­ ridică şi a recomandat să se giu. Elementele care dau con­ ridice dificultăţi pe ansamblul Muncel. penlru compensarea ră la ora actuală activitatea
perspectiva în acesl domeniu, care abordează într-o manentă a analizat probleme­ întreprindă şi alte acţiuni cu sistenţă acestei afirmaţii sînt Văii Jiului. Numai în luna pe această cale a conţinutului productivă în aproape toate
concepţie nouă, unilară problemele principale referi­ le cc se desprind din indica­ caracter permanent care să realizările înregistrate în pri­ martie, minele Lupenl şl Paro- mai scăzut de metal in mine­ întreprinderile vin să susţină
toare Ia sporirea capacităţii productive a pămintului torii demografici şi ai stării ducă la îmbunătăţirea indica­ mul rînd în siderurgie şi mi­ reu. din nou — chiar cu restanţele
prin efectuarea unui amplu complex de îmbunătăliri de sănătate a populaţiei, a torilor demografici şi a stării nerit. La Hunedoara, cu toate şenl au extras suplimentar ci­ Cu excepţia sortimentului şi neajunsurile arătate — ne­
funciare, proqramul adoptai este menit să contribuie propus măsuri pentru folosi­ de sănătate a populaţiei din că sarcinile acestei luni la le 2 760 şl respectiv 5 300 tone dale mozaicate, întreprinde­ cesitatea şi posibilitatea înde­
la valorificarea superioară a potenţialului aqriculturii, rea mai judicioasă a bazei ma­ judeţul Hunedoara. oţel şi laminate sînt sunerioare cărbune. Dacă avem însă in rile producătoare de materiale plinirii exemplare a sarcinilor
la dezvoltarea în ritm mai rapid a producţiei aqricole teriale existente, a venit cu la finele primului trimestru.
In scopul satisfacerii cit mai depline a cerinţelor eco­ sugestii şi observaţii in legă­
nomiei naţionale. tură cu depistarea noxelor
Reliefind rolul determinant al sarcinilor stabilite profesionale. îmbunătăţirea In n o u l s is t e m d e s a la r iz a r e V
penlru proqresul qeneral al aqriculturii, tovarăşul condiţiilor de muncă şi trans­
Nlcolae C^auşescu, In cliMntareă Ga plenairă arala cîT: port, asigurarea unei protec­ ■ < * '‘I.
„înfăptuirea vastului proqram de Irlqatll, desecări şl ţii corespunzătoare a mamei şi
combaterea eroziunii solului Impune măsuri energice copilului, creşterea calificării Treptele şi gradaţiile — stimulente în TELEX
şl o muncă perseverentă, sistematică din partea tutu­ cadrelor medico-sanitare. Co­
ror orqanelor aqricole şl organizaţiilor de partid, a misia a ascultai o informare in
întregii ţărăniml“. Eforturile materiale şi financiare leqătură cu necesitatea Îmbu­
pe care )e face statul în vederea realizării obiective­ nătăţirii muncii din unităţile ROMAN IA VA CON­
de obslelrică şi pediatrie, creş­
lor propuse sini oqlindite de faptul că. pe lînqă con­ terea eficientei activităţii cre- perfecţionarea economică şi profesională STRUI O MARE
tribuţia cu fonduri proprii a cooperativelor aqricole. FABRICA DE CIMENT
vor fi alocate peste 37 miliarde lei în acest scop. şelor de pe lingă întreprin­ IN IUGOSLAVIA
La îndeplinirea proqramului elaborat de partid pri­ deri şi din cartiere.
vind extinderea lucrărilor de îmbunătăţiri funciare şi Comisia a aprobat, de ase­ Noul sistem de salarizare îm­ în cadrul acestuia a ponderii Treapta de salarii, în ca­ Fabrica chimică Orăştie nu a Potrivit unui contract
qospodărire a apelor, o contribuţie de seamă sini che­ menea. planul de muncă pe bunătăţii Şi de majorare a sa­ salariului tarifar de la 77 la drul categoriei de încadrare a permis trecerea de la o treap­ încheiat intre întreprin­
mate şi trebuie să-şi aducă unităţile aqricole din jude­ trimestrul II a.c. Astfel, în pe­ lariilor constituie un pas îna­ şută la 91.7 la sută. a avut muncitorilor — şi gradarea tă sau gradaţie de încadrare derea „Uzincxport" din
lui nostru. Referitor la creşterea suprafeţelor iriqate rioada următoare se va exami­ inte în aplicarea Icqii reparti­ drcpl consecinţă stimularea în­ pentru personalul lehnieo-ad- la alta. dar în cadrul unităţii Bucureşti şi întreprinde­
pulem arăta că realizările de pină acum sînt departe na în sate şi comune, la fata ţiei după cantitalea şi calita­ tregii mase de salariaţi pentru ministraliv — constituie un im­ se desfăşoară o activitate in­ rea „Encrgoinvcst» din
de a oqlinui posibilităţile existente şi cerinţele ac­ locului, îndeosebi în comune­ tea muncii depuse. în perfec­ obţinerea unui cit mai mare portant instrument de dife­ tensă pentru ridicarea cunoş­ Sarajcvo (R.SF. Iugosla­
tuale. Amenajarea unei suprafeţe mai mici de 2 000 de le de munte şi deal modul în ţionarea formelor şi metodelor volum de produc|ie în condiţii­ renţiere a salariilor, ţinindu-se tinţelor profesionale, penlru a- via), ţara noastră vn li­
hectare în judeţ, în condiţiile rind resursele de apă care este asigurată asistenţa de dezvoltare şi proqres eco­ le în care indicatorii calitativi seama de calităţile personale siqurarea condiţiilor optime la vra proiectele, utilajele
permit iriqarea cîtorva zeci de mii de hectare, re­ medico-sanitară. Pentru a rea­ nomic şi social. s-au îmbunătălil simţitor. ale salariaţilor, caracterizate fiecare Ioc de muncă. Califi­ şi va acorda asistenţa
liza o analiză temeinică şi o- După cum se ştie. caleqoria prin obţinerea unei producti­ cativele de .foarte bun" şi
flectă o insuficientă preocupare din p3rlea conduce­ Aplicat cu începere de la I tehnică necesară con*
rilor de unităţi şi a orqanelor aqricole judeţene pen­ peralivă, membrii comisiei per­ decembrie 1969, in contextul de încadrare reflectă cunoştin­ vităţi ridicate a muncii, expe­ „bun” acordate in ultimele luni strucţiei unei fabrici dc
tru valorificarea superioară a resurselor de creştere a manente sanitare s-au organi­ normelor şi indicaţiilor date. ţele şi capacitatea necesară rienţă, capacitate profesională, ia o serie de muncitori creează ciment In oraşul iugoslav
producţiei aqricole Datorită subaprecierii aportului zat in patru colective de stu­ noul sistem de salarizare la muncitorilor calificaţi penlru conştiinciozitate, spirit de ini­ premisa promovării acestora în Luliavaţ, cu o capacitate
i.îqatiilor la oblinerca de recolte sporite — prin a- diu la care sînt antrenate şi Fabrica chimică Orăştie a de­ executarea in bune condiliuni ţiativă. operativitate în muncă, alte trepte superioare de sala­ de 800 tone clinchcr in
coaslă măsură producţiile pot să fie cel pulin dublale alte cadre de specialitate. Con­ venit în scurt limp una din a lucrărilor prevăzute în indi­ calitatea lucrărilor executate, rizare. 24 de orc. Punerea ci in \
— la cooperativele agricole din Sîntandrei, Aurel Vlai- cluziile, observaţiile, sugesti­ pirqhiile cele mai eficace în catoarele tarifare de calificare, precum şi prin contribuţia la Treapta, respectiv qradaţie, funcţiune este prevăzută i
cu. Tîmpa s.a., de ani de zile proiectele fntocmile au ile urmează apoi a li prezen­ desfăşurarea intreqii activităţi. iar pentru muncitorii necalifi- îmbunătăţirea activităţii între­ acordată constituie un drept pentru anul 1972. valoa­
tate pină
în 12 mai a c. spre
rămas noconcrelizale, aducind pierderi însemnalc de aprobarea Comitetului execu­ Astfel. în timp ce fondul de eaţi greutatea muncii prestate. gului colectiv de muncă. cîştigat pentru salariaţi. atît rea contractului fiind de \
producţie. salarii lunar a crescut fată de In aceste condiţii, creşterea Pleclnd de la aceste premi­ timp cit aceştia rămîn în ace­ 4,5 milioane dolari. ^
tiv al Consiliului popular ju­ ponderii salariului tarifar în eaşi întreprindere, sau se trans­
deţean Hunedoara. luna noiembrie a anului tre­ se, comisia de încadrare de la feră în interesul serviciului. CENTRUL TERITORIAL ^
fn încheierea şedinţei a luat cut cu peste 240 000 lei. asi- cîştiqul loial constituie stimu­ F .C Orăştie, pe baza unei ana­ Pierderea drepturilor la trep­ DE CALCUL DIN \
IH-i... IW .l'B JB I cuvînlul tovarăşul Vlchente qurînd o creştere medie lu­ lent incontestabil pentru pro­ lize amănunţite, a stabilit în TIMIŞOARA ^
nară a clşliquritor individuale movarea în cateqorii superi­ mod echitabil treptele şl res­ tele şi gradaţiile cîştigate,
cu 10,8 la sută, în primele două oare de încadrare prin conli- pectiv gradaţiile pentru fieca­ combinată cu anularea dreptu­ La Timişoara şi-a tnce- \
luni ale anului planul produc­ nua ridicare a calificării. De re salariat în parte. Trecerea rilor la sporuri de salarii pen­ put activitatea o nouă i
la acţiune. S-a mun­
lru vechime neîntreruptă con­
Avaria a fost remediată cit cu strădanie. Nu ţiei globale s-a îndeplinit în exemplu, un operator mase de la o treaptă sau gradaţie la stituie un element solid pen- instituţie cu caracter şti­
proporţie de 104,2 la sută. la plastice caleqoria a V-a a cîş- alta se va face în qeneral con­ inţific aplicativ, legată \
după mult timp şeful producţia marfă fabricată 104 tiqat în luna ianuarie cu 370 secutiv, fără salturi. Pentru
La preparalia de „S-a spart corpul la dc inundare cele trei de echipă Gh. Pană a lei mai mult decît un muncitor realizări deosebite însă în ac­ DRAGOSIN DICU di rect dc cerinţele etapei '
cărbuni din Lupeni pompă“ . moloare existente în la sută, producţia marfă vîn- de aceeaşi meserie încadrat în­ tivitatea unor salariaţi, stagiul director adjunct actuale dc modernizare )
procesul tehnologic Toată lumea a fu­ preajmă si ar fi dus raportat că avaria a dută şi încasată 106.8 Ia sută, să în categoria a IV-a. Rapor­ de timp prevăzut penlru o ca- al Fabricii chimice Orăştie şi dezvoltare a produc- i
git spre locul respec­ la însemnate pierderi fost remediată. iar productivitatea muncii a ţiei materiale — centrul ’
se desfăşura în con- tul de diferenţiere a cîşliquri- legorie de încadrare poate fi
tiv. Pompa de 2,5 mc de producţie. fost depăşită cu 125 lei pe sa­ teritorial dc calcul. Ac- \
diţiuni normale. Deo­ lor pe seama cateqoriilor de în­ redus cu 50 la sută. Interva­ tivitotca acestui centru i
pe minut sta inactivă. Echipa condusă de ION BRISCAN lariat. cadrare se menţine şi în cadrul lul scurt în care s-a aplicat (CQNtlNţMNMN PAG..0 i o)
dată, un om a slrigat Orice clipă pierdută comunistul Gheorghe Preparoţia de cărbuni Creşterea cîştiqului mediu meseriilor de operatori chi- noul sistem de salarizare la dezvoltă experienţa spe- ţ
cil l-au t>nut puterile - ar fi pus in pericol Pană a pornit imediat Lupeni de la 1 177 lei la I 362 lei. iar mişti. strungari, lăcătuşi etc. cialiştitlor in electronică l
şi automatică din Timi- '
şoara. \
CENTRALA
N u e g r e u să d e f i n e ş t i o n u i ta t e tn s c h i m b u r i — p e n ­
p a r te d i n t r - u n in tr e g , a t u n c i tru că d u p ă - a m i a z a s in i la li­ TERMOELECTRICA
c in d c u n o ş ti î n t r e g u l. D acă 0 PARTE DINTR-UN ÎNTREG c e u — m u n c a n u e u şo a ră . La Govora a intrat in
a c e s ta e o m o g e n , s u d a t, d a c ă D a r fa c e fo r tu r i. N u m a i aşa probe tehnologice centra­
c ei c a r e -l f o r m e a z ă a c ţi o ­ p u t e m c r e ş t e A c u m c ite v a la termoelectrică compu­
n e a z ă u n i t, i n tr - o s t r l n s ă c o ­ m i n u t e a m fo s t c o n f i r m a i
p r i n c o n d u it a lor, că m e r i t ă tă a t e n ţ i e d o c u m e n t e l e d e s o lic ită p r e z e n ţ a şi n u o ric e să dintr-un cazan cu n
re la ţie , n ic i p a r te a n u p o a te a c e a s tă cin ste . M u l ţi d i n t r e p a r tid N u ştiu , d a r a m a v u t p r e z e n ţ ă m e m b r u d e p a rtid . A c o lo , in capacitate dc 420 tone a­
fi a ltfe l. I m a g i n e a a c e s tu i in­ ei s î n t f o a r t e tin e ri, d a r s în t c r e d in ţ a că fie c a r e d o c u m e n t — Da, se c e r e o m a r e a ­ fa ţa c o m u n i ş t il o r , m i - a m dat bur tehnic pc oră, care
treg omogen am avut-o, deu­ o a m e n i c r e s c u ţi in c li m a t u l a re c e v a d i n n o i, a d ic ă g ă ­ te n ţie , ca o ric ă r u i o p e r a to r - seama În că o d a t ă c ită n e ­ va asigura necesarul în­
năzi, cind s e c r e t a r u l c o m i t e ­ v o ie a m d e o p r e g ă tir e i d e o ­ tregii platforme chimice
m o r a l s ă n ă to s a l n o ii n o a s ­ s e a m in el g î n d u r i le n o a s ­ p r e p a r a t o r d e aici, d a r, d a c ă
t u lu i d e p a r tid d e la E x p l o a ­ tr e o r in d u ir i. tre , p r e o c u p ă r ile n o a stre , n ă ­ d o r i m să r e a l iz ă m c e v a , să lo g ică şi p o litic ă , d e c u l t u r ă vîlccnc, şi un turbogene­
ta re a m i n i e r ă D e v a — t o v a ­ în g en era l... rator cu O putere dc 50
. . A m c u n o s c u t c îţiv a d i n tr e z u i n ţ e l e n o a stre . Ş i atunci, n e r e a l iz ă m p e n o i ca o a ­
ră ş u l lo a n R u s u — n e r e ­ 1MVV. Livrat dc Uzina con­
c ei m a i tin e r i m e m b r i d e m e n i , n u ni se p a r e n i m i c A s c u l t a m v o r b e le lu i M ir-
l e v a d e s p r e cei c a re f o r m e a ­ p a r tid d e la e x p l o a t a r e a m i ­ p re a g r e u A m lu c r a t şi la cea P le te r d e la B ir s ă u , ale structoare dc maşini din
ză m a r e a f a m i l i e a comuniş­ n ieră d e v e a n ă . P e u n ii i-a m T e liu c . A v e a m a c o lo u n co­ lu i N ic o la e C h i ţi b a d i n B o - Reşiţa. turbogcncraloru!
tilor de aici. N u n e -a v o r b i t i n tî l n it in p r e a j m a a g r e g a t e ­ leg f o a r t e b u n , in fa ţa c ă ­ h o lt, c a re n e m ă r t u r i s e a u că cslo ccl mai mare agre­
d e s p r e u n o m a n u m e , ci d e ­ lo r ce în n o b il e a z ă m i n e r e u r i - ru ia , la u n m o m e n t d a t. v o r să ajungă oameni „ a r . cj gat dc acest fel executat
s p r e cee a c e î n s e a m n ă p e n ­ le, u r m ă r i n d c u a t e n ţ i e î n ­ Biografii colective m - a m s i m ţ i t mic. Citea mult, tovarăşul Vonu, ca t o v a r ă ­ şi montat în ţara noas­
t r u c o le c t i v u l e x p l o a t ă r i i cei tră.
c o r d a tă f u n c ţ i o n a r e a u t il a j e ­ terminase liceul şi to a te e c o ­ ş u l C o sta n , p e c a re ii p r e ţ u ­
a p r o a p e 440 d e m e m b r i d e
lor, p e a lţii i - a m z ă r it in contemporane n o m i i l e p e c a re le fă c e a le iesc m u l ţ i d i n s e c ţi e ", a s ­
p a r tid . „CUPA TARILOR LA­
c lip a c în d a u p ă r ă s it sa la c h e l t u ia c u e x c u r s iile . A v i z i ­ c u l t a m a p r e c ie r ile p e c a re
— S î n t o a m e n i i c a re se a ­ in c a re h o tă r ir e a d e p r i m i r e ta t ţa r a - n l u n g şi-n l a t . A - o a m e n i i le fă c e a u Iq a d r e s a TINE» LA HANDBAL
f lă în p o s t u r i l e „ c h e ie “ a le in p a r tid a fo s t c o n f i r m a t ă , t u n e i m - a m h o t ă r i t să î n v ă ţ a c elo ra ca re, in a c e s t a n . a u
p r o d u c ţ ie i In f r u n t e a b r ig ă ­ p u r t i n d în că p e o b r a j i e m o ­ A c u m sînt i n u l t i m u l an d e c e r u t să p ă şe a sc ă in d e t a ş a ­ LISABONA 21 (Agcr-
zilo r, in f r u n t e a e c h ip e lo r ţia m o m e n t u l u i c in d p a r t i d u l e A L N O S T R U , lic e u T i m p u l lib e r e ta r e m e n t u l c el m a i î n a in t a t ol pres). — Intre 23 şi 30
s în t ei, şi a u r e u ş it sa d i n a ­ Io n C i m p a n e a j u to r d e c u m să n u c e r să fa c p a rte v it r e g c u m i n e D ar e b in e c la sei m u n c i to a r e — lo s i f La- martie sc va desfăşura Ia
m i z e z e a c ti v it a t e a a c es to r a , m in e r . S t ă m d e v o r b ă d e s p r e d i n r i n d u r i l e lu i ? că e aşa. S i m t că fa c c e v a . ză r, N ic o la e C ă s ă le a n , lo a n Lisabona competiţia in­
— E u s în t ş e f d e e c h ip ă ternaţională de handbal
s-o m e n ţ i n ă la u n n i v e l r i d i ­ m u n c a - i d i n a d in c tiri, pe c a ­ şi n u n u m a i p e n t r u m in e . D u m i t r u , lo a n U rcior... Ş i „Cupa ţărilor latine», la
cat. E x e m p l u l lo r m a t u r i z e a ­ re o c u n o a ş t e d e n u m a i p a ­ la a n t e z d r o b i r e , u n d e l u c r e a ­ V ia ţ a n e c e r e să m e r g e m in a m în ţe l e s că a c e ş ti tin e r i care participă selecţiona­
ză c o le c t i v e l e d i n c a r e fa c tru a n i, d a r d e c a re s-a le­ ză lo a n U rcio r. E u n b ă ia t p a s c u ea. A m 21 d e a n i şi e n tu z ia ş ti şi h a r n ic i, d e v o t a ţ i tele masculine de tineret
p a rte , c o n s t it u i e m o d e l e d e ga t in tr e a g a - i f ii n ţ ă , d e s p r e h a r n i c şi i n im o s , c u o c o m - d a c ă acum n u - m i f o r m e z o p a tr ie i, g e n e r o ş i, v o r să -şi ale Braziliei. Franţei. Ita­
r e fe r in ţă , d e c o m p o r t a m e n t . f a m i l i e şi, m a i a les, d e s p r e p o i ta r e f r u m o a s ă , e s ilito r b a ză s o lid ă d e c u n o ş t in ţ e , î n c h i n e p u t e r e a d e m u n c ă , lici, Marocului, Portuga­
M e r e u a lţii şi a lţii c e r să fie e v e n i m e n t u l pe c a re l-a tră it U r m e a z ă şi lic e u l se ra l şi m a t t i r z i u ... M - a ţi î n tr e b a t c u n o ş t i n ţ e l e d o b i n d it e , î n ­ liei, României şi Spaniei.
p r i m i ţ i în r i n d u r i l e p a r t i d u ­ in a c e a s tă zi. n u - i u şo r C in d m i - a s p u s ce m - a î n d e m n a t să cer să in­ f ă p t u i r i i c e le i m a i d r e p t e şi Echipa României va
lui. N -a ş v r e a să p a r lip s it — A m s i m ţ i t că t r e b u ie că v r e a să se în s c r ie in p a r ­ tru in p a r tid ? V ă r ă s p u n d : u m a n e c a u z e susţine primul joc in zi­
d e m o d e s t i e , d a r c ee a ce v ă să p ă şe sc p e a c e a s tă c a le E tid , m - a m b u c u r a t. M e r ită v ia ţa A m c u n o s c u t, a şa d a r , o ua dc 24 martie cu re­
s p u n e re a lita te a N u m a i in d r u m u l p c c a re se m e r g e f ă ­ — n e m ă r tu r is e a P e t r u P o d e - — N ici m i e n u m i - e u şo r p a r te d i n acel i n tr e g s u d a t prezentativa Braziliei, ur-
l u n il e a c e s tu i a n a u c e r u t ră o c o lişu ri. E l iţi a ra tă li­ lea n , s e c r e ta r u l o r g a n iz a ţie i Pac z i l n ic n a v e t a d e la B i r - p r in m u n c ă şi n ă z u in ţi. Şi mînd ca in continuare să
să in tr e in p a r t i d 12 m u n c i ­ n ia d r e a p t ă a m u n c i i şi a d e bază. să u . M ă c u lc se a ra la o ra 24 n u n e -a fo s t g r e u să d e f i n i m Silviu Suciu este unul dintre muncitorii eu înaltă calificare joace cu Maroc (25 mar­
tori. O a m e n i i c e r să se a lă ­ v ie ţ ii D e c in d a m c e r u t să — A m a fla t eă e şti in u l t i ­ şi m ă sco l d i m i n e a ţ a î n a in te partoQ d i n a c e s t în treg . din cadrul Stiungânei de cilindri de la C.S. Hunedoara. Lu­ tie), Spania (27 martie),
t u r e d e t a ş a m e n t u l u i c o m u n i ş ­ i n t r u tn r i n d u r i l e c o m u n i ş t i ­ m u l a n la lic e u l seral. A ic i, d e o ra 5 A ic i, la f l o t a ţ i e , crările executate de el poartă girul calităţii exemplare. Italia (28 martie). Franţa
tilo r şi d o v e d e s c p r i n fa p te . lor, a m c itit cu şi m a i m u l ­ d u p ă c ite v e d e m , m u n c a iţi d a c ă n u p o t să a m c o n t i ­ LUCIA LICIU (29 martie) şi Portugalia
Foto : N. GHENA (30 martie).