Page 78 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 78
4 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4731 9 DUMINICĂ 22 MARTIE 1970
Ziua internaţio BONN 21. — Corespon membri ai coloniei române Bruxelles a fost organizat ccl
dentul Agerpres, M Mnarcăş. dm Paris de-al 19-lea Salon internaţio
nală pentru loc, sub auspiciile Ambasa căruia au fost prezentate pe
nal al inventatorilor. în cadrul
Vineri a avut
transmite :
dei române la lionn. o seară ste 1 000 de invenţii din 23 dc ATLAS
V A R Ş O V IA 21. ~ Cores
eliminarea consacrată celei de-a 150-a pondentul Agerpres, I Du- ţâri, printre care şi România
Invenţiile româneşti au reţinut
aniversări a naşterii domni
torului Alexandru loan celei de-a 150-a aniversări a mitrescu, transmite : Redac atenţia specialiştilor şi vizita
discriminam Cuza. La manifestare au naşterii lui Alexandru loan ţia publicaţiei poloneze lorilor, juriul premiind cu
„Svviato'wid". în colaborare
Cuza. Facultatea de litere şi
luat
parte
ambasadorul
României în R F. a Germa ştiinţe umane şi Institutul de cu Oficiul Naţional de T u Medalia de aur trei dintre ele. \ ţ UN COMUNICAT
AL AGENŢIEI TASS
rism din România, a organi
rasiale niei. Constantin Oancea. nu sludii române din Paris au zat un concurs pe tema ,.Ce cu Cele trei invenţii distinse
organizat o manifestare
meroşi oameni dc ştiinţă şi
la
premiul întîi sînt : pro
cultură, ziarişti. Sorbona Acad Constantin ştiţi despre România“. La Intre 21 mortie şi 10
Prof. Gheorghe Puşcaş, C. Giurescu. profesor la U n i Ambasada română din Var cedeu şi dispozitiv pentru îm l aprilie 1970, in Uniunea
N A Ţ IU N IL E U N IT E 21 (A- prim-secretar al Ambasadei versitatea din Bucureşti, a şovia, ambasadorul Tiberiu bunătăţirea arderii şi perfor . Sovietică se va efectua
gerpres). — Naţiunile Unite romane, a evocat personali conferenţiat despre formarea Petrescu a înminat >ntr-u)i manţelor motoarelor cu corn 1 lansarea de rachete pur-
comemorează 10 ani de la in tatea domnitorului român. A statului naţional român. A cadru festiv premiile câşti bustie internă ; procedeu pen \ tătoare intr-o zonă a O
cidentele rasiale de la Shar- fost prezentat aooi filmul gătorilor concursului. Cu tru confecţionarea ţevilor cu i ceanuluj Pacific, avind
peville (Africa de sud) prin- documentar românesc „Mo luat. de asemenea, euvîntul acest prilej, cei prezenţi au raza de 55 mile marine,
. . / CU lT 0,or Qu fosl construite Io Institutul pol.- aripioare ; maşină automată \ iar centrul cu coordona
tr-o zi internaţională pentru tehnic „Gork. dm Moscovo Sania ore două locuri şi este pusă numente istorice“ istoricul Fierte Renouvin. vizionat 2 filme de scurt
eliminarea discriminării ra tn mişcare de un motor de motocicleta. Viteza atinsă de aceas- decan onorific la Sorbona metraj despre România. pentru confecţionarea supor- ţi tele ; 35 grade 43 minute
siale. Conferinţa a fost urmărită ţilor la miezuri de radiatoare. i latitudine noidicâ şi 172
doi* n « f« eSl* de ?° Pe 0,6 ?i poo,e <ransP °fla, pe lingă cei 1 grade 38 minute longilu-
Cu acest prilej, U Thant. Numeroase distincţii şi premii
“ S 6; ° ,?eareâ,.u'? de 300 *9. Sama cu motor poate PARTS 21 — Corespon cu viu interes de asistenţa \ cine vestică.
care a vorbit vineri la
nrîm «• d* 960 °9'' v,no,<ir' >> pescari, pentru acorda.ea de dentul Agerpres. Al Glieor- formată din istorici, pro au fost, de asemenea, conferite
O .N U . în faţa Comitetului prrm-0|utor şi pentru spoitivi. B R U X E L L E S 21 (Agerpres). 1 In legătură cu aceasta
special împotriva apartheidu ghiu. transmite ■ Cu prilejul fesori universitari, studenţi. Intre 13 şi 21 martie. la altor invenţii româneşti i agenţia TASS a fost îm
lui. a lansat un apel tuturor puternicită sâ declare că
statelor, ..in special principali \ pentru asigurarea securi
lor parteneri economici ai i lăţii, guvernul Uniunii
Africii de sud“. în favoarea Sovietice roagă guvernele
unei „acţiuni internaţionale Poziţia P.C. Italian în \ ţârilor care folosesc căi
eficace pentru eliminarea pe După intiinirea de la Erfurt ţ maritime şi aeriene în
ricolului unui conflict rasial i Oceanul Pacific sâ dea
în Africa australă şl pentru democratic, deja aprobate de dispoziţie organelor de
a pune la punct o soluţie paş cu criza de una din cele două Camere ale SESIUNEA CAMEREI le, chiar contrarii, ale celor \ resort pentru ca navele
nică şi echitabilă, bazată pe guvern Parlamentului, cum ar ii: sta POPULARE A R.D.G. două delegaţii. i şi avioanele săv nu pă
drepturile inalienabile ale tutul drepturilor muncitorilor, Vorbitorul a apreciat că in- trundă in această zonă
omului şi libertăţile funda R O M A — Corespondentul A reforma rentei funciare, legea BERLIN 21. — Coresponden tîlnirea de la Erlurt s-a desfă ' zilnic, intre orele 12,00 şi
mentale ale tuturor popu qerpics. N. Puicca. transmite : tale parlamentului si forlHor finanriară regională, divorţul tul Agerpres, St- Deju, trans- şurat înfr-o atmosferă obiecti \ 24,00 ora locală.
laţiilor din regiune“. politice do a desprinde indi mitp: In raportul prezentat la vă. că năzuinţa popoarelor
întrunită vineri după-amiază şi altele. Documentul reafirmă
După ce a reproşat Africii pentru a examina evoluţia c- ciile noresaro pentru orienta ,.ncresi‘alca unor măsuri ur sesiunea a XVI-a a Camerei spre pace esle normală, şl de ’ DUPĂ INIMA,
de sud de a fi extins apart rea şi formarea guvernului“ . Populare a R.D.G., care a avut aceea din partea R.D.G. con \ Şl CREIERUL ?
venimentelor politice din Ita gente de ordin oronomic şi fi
heidul in Namibia. U Thant După ce invită ţoale forţele loc la 21 martie, preşedintele vorbirile vor fi continuate. El
lia şi a crizei de quvern, di unor reforme, menite să ga
a afirmat că recentele ?veni- recţiunea Partidului Comunist democratice să respingă cu ranteze apărarea substanţială Consiliului de Miniştri. Willi a informat Camera Populară Celebrul chirurg sud-
menle din Africa de sud. şi Italian a adoptat un document holărîre ipoteza dizolvării par a cuceririlor muncitorilor“ . Stopti. a subliniat că iniţiativa că a acceptat invitaţia de a se african mistian Barnard,
în Africa australă în general, în care apreciază că. datorită lamentului. documentul direc In încheierea documentului pentru convorbirile dc la Er întîlni cu cancelarul R.F.G. în * care se ofIâ Ic Paris cu
scot in relief pericolul cres- incertitudinii care de trei luni ţiunii P.C.l. precizează : „Co adoptat de direcţiunea P.C.l. furt revine Republicii Demo luna mai în R. F. a Germaniei, L ocaiia apariţiei cărţii sale
cînd pe care îl prezinlâ pro planează asupra vieţii econo muniştii propun ca unică so se spune: ..Date fiind agrava crate Germane, care s-a pro la Kassel. . autobiografice „O viaţă",
blemele nere2o)vate create de mice şi asupra perspectivelor luţie a crizei, realistă şi co- rea situaţiei în Orientul Mijlo nunţai pentru relaţii normale In încheierea sesiunii a fost ' o declarat că este sigur
rcclă din punct de vedere de
discriminarea rasială Rea sociale şi politice, actuala si- mocratic. formarea unui gu ciu şi în sud-eslul asiatic si, cvi R. F. a Germaniei. El a re adoptată o declaraţie prin ca \ că intr-o zi voi fi practi-
mintind eforturile Naţiunilor lualie esle gravă. In aceste vern care să aibă ca primă pe de altă parte, evoluţiile noi marcat in această ordine de re se aprobă activitatea dele . cate transplantării. de
Unite şi lupta popoarelor afri condiţii, sc subliniază in do sarcină organizarea alegerilor din Europa, este imperios ca idei faptul ca din cauza poli gaţiei R.D.G. la Erfurt. creier şi că intenţionează
cane pentru eliminarea poli cument. este necesar să se regionale si administrative pî- italia să-şi afirme mitial.ive ticii guvernelor vest-qcrmanc \ să se dedice acestei pro
ticii rasiale, secretând gene cânte de urgentă „o soluţio nă la sfîrşitul primăverii, fi- proprie, autonomă, pentru des anterioare nu s-a ajuns pină ŞEDINŢA BUNDESTAGULUI t bleme după întoarcerea
ral al O.N.U a declarat : „Este nare a rrizei de quvern, care tindere. pace şi securitate". in prezent la astfel de relaţii R.F.G. i sa in ţară. „Oamenii au
xind imediat data acestora si între R.D.G. şi R.F.G.
regretabil că guvernul sud-a- să lie corectă din punct de Direcţiunea P.C.l. fure apel la B O N N 21. — Coresponden ' spus cindva că un trans-
asigurind deplina liberlale de
frican continuă să trateze cu vedere democratic şi să nu exprimare şi obiectivitatea mij organizaţiile de partid $i la Referindu-se la înlîlnirea de tul Agerpres, M. Moarcâş, ^ plani de inimă este im
dispreţ căutarea unei rezol împiedice procesele politice în loacelor de informaţie. Consli- masele dc oameni ai m u n c i i să la Crfurt. preşedintele Consi transmite: Prezenlind Bundes- t posibil de realizat, şi
vări paşnice, fondate pe par curs de desfăşurare Comuniş luirea unui astfel de guvern, fio vigilente şi să desfăşoare liului de Miniştri a earacteri- tagului o dare de seamă cu totuşi el a fost realizat.
ticiparea întregii populaţii tii consideră că elementul fun garantînd continuarea legisla acţiuni unitare ..pentru a im zal-o drept utilă, iar convor privire la înlîlnirea pe care a S De ce să nu urmeie miine
care are dreptul sâ-şi deter damental. asupra căruia tre turii şi reluarea imediată a ac pune crizei de quvern o ieşi birile între cele două guver avul-o la Erfurt cu preşedin ^ creierul ? Esle ceea ce
mine destinul" buie să se acţioneze pentru a re democratică şi pentru a ne impunîndu-se ca o necesi tele Consiliului de Miniştri al . intenţionez să realizez la
împiedica o deteriorare ulteri tivităţii parlamentare, va tre tate. El a apreciat. în conti R. D. Germane. Willi Stoph,
La rîndu! său. David Morse, face să progreseze mişcarea ) Capetown", a adăugat el.
oară a situaţiei politice şi pen bui să ducă la adoptarea unor muncitorilor spre noi cuceriri nuare. că in cursul înlîlnirii cancelarul R. F. a Germaniei
directorul Biroului intcrnaţio
tru o menţine deschisă calea legi de mare interes social şi sociale şi de libertate". s-au conturai poziţii deosebi- Willy Brandt, a apreciat că vi
nai al muncii, a publicat la zita sa la Erfurt a fost justă, ' NOUA METODA
Geneva un mesaj în care se unei ieşiri democraticp. îl con \ DE TRANSPLANT
stituie alegerile regionale şi necesară şi utilă. Domnul
afirmă că ..trebuie să se re administrative. Aceste alegeri Stoph şi cu mine. făcînd ab \ CARDIAC
nunţe la politica de apartheid sînt nu numai necesare pentru Grave incidente în campania stracţie dc puternicele diver
şi să se depună eforturi în Turneul şefului gente de păreri dintre noi. am O echioă de chirurg,
desfăşurarea şi dezvoltarea
vederea creării unei societăţi vieţii democratice, ci consti stabilit de comun acord că a- din Manchester lucrează
in care toţi cetăţenii să poală diplomaţiei olandeze electorală din Chile ceastâ vizită a fost necesară.
tuie însăşi acea consultare a in prezent pentru punerea
trăi şi munci laolaltă, într-un corpului plecloral care este în Va fi nevoie, a subliniat el, Frontul patriotic din <a punct a unei noi me
spirit de demnitate, egalitate măsură să exprime şi să facă H A G A 21 (Agerpres). — M i S A N T I A G O DC CHILE 21 (Agerpres). — Noi inci de un număr mai mare de ast Laos a cerut retragerea tode de transplant car
şi libertate pentru fiecare să fie respectată voinţa demo nistrul afacerilor externe al dente s-au produs între partizanii candidatului dc ex fel de convorbiri, indiferent la necondiţionată a persona diac, constind in grefarea
individ" cratică a ţării, dind posibili- Olandei. Joseph Luns. a pără tremă dreaptă la viitoarele alegeri prezidenţiale din ce nivel, pentru a putea reali lului m ilitar american de unei a doua inimi fără
Amsterdamul
sit sîmbălă
cu
Chile, (ostul preşedinte, Jorqe Alcssandri. şi cetăţenii pe teritoriul laoţian şi
destinaţia Beirut, prima etapă za un progres şi pentru a în eliminarea celeilalte. Re
din localităţile in care acesta îşi întreprinde turneul cere îndeplinirea cu stric
a turneului său oficial în trei electoral. făptui o îmbunătăţire a relaţi teţe a respectării suvera zultatul experienţelor
ţări aiabe; Liban. Iordania şi Sosirea lui Alessandri în localitatea minieră Lola a ilor dintre cele două stale ger nităţii, integrităţii terito efectuate pină în prezent
mane. Criurlul nu putea fi de-
de arme nucleare strategice". Republica Arabă Unită. provocat protestul minerilor, care au declarat o gre cît un început. In continuare. riale, neutralităţii şi uni pe ciini au fost desc«se
CURIER Comentlnd acest proiect de va aborda cu oficialităţile ce străzile principale ale orăşelului. In fala clădirii teatru W. Brandt s-a referit la viitoa form acordurilor d? la Ge de prol. Kenneth 8f03r
olandeze
diplomaţiei
Şeful
vă de 24 ore şi au întreprins un niarş
pe
de protest
tăţii regatului Laos, con
in revisto „Nature". Din
rezoluţie, preşedintele acestei
rea întîlnire de la 21 mai la
care
senatorul
William
comisii,
lor trei ţări probleme politice
sa experimentat
Fulbright, a declarat că a so legate de actuala situaţie din lui din localitate, in timp ce candidatul extremei dreap Kassel. subliniind că din pri neva. Extinderea războ'i:- cei şapte ciini pe noua
ta vorbea în faţa unui grup de suporteri ai săi, s-au
sit momentul „să se pună ca Orientul Apropiat, precum şi ma întîlnire se vor trage con lui în Laos contravine o ri metodă, şase au supra
Ambasadorul extraordinar păt cursei Înarmărilor" şi „ri produs violente ciocniri datorită intervenţiei brutale a cluzii pentru obţinerea dc re căror acorduri internaţio vieţuit operaţiei, unul
şi plenipotenţiar al Republicii unele chestiuni de interes re poliţiei împotriva manifestanţilor ce demonstrau aici. zultate practice. Astăzi, a spus
sipirii Inutile a resurselor ciproc. nale. singur piezentind simplo
Socialiste România In Repu noastre pentru aceste arme o- In urma acestei intervenţii, au fost răniţi 15 demon el. în pofida tuturor îndoieli mele fenomenului de res-
blica Ruanda, Ion Drlnceanu, rlbile". Turneul ministrului olandez stranţi si au fost arestaţi alţi 30. lor inerente, consider mai po In foto : soldaţi ai pingcie după aproximativ
a prezentat scrisorile de a- va lua sfîrşit la 29 martie. sibil decit acum 'două zile să F.N.L. din Laos de pază 48 de zile. Cea de-a
credltare preşedintelui Grego- ♦ © ♦ se obţină aslfel dc rezultate. la frontieră. doua inimă este legata
Ire Kayibanda
Forţele Palhet Lao au dobo- de cea bolnavă ajutînd-o
La ceremonie au asistat rit aîinbătă un avion ameri sc»-şi indepl/'necscă func
membri al guvernului ruan- can. Potrivit declaraţiilor u ţiile.
dez. nui purtător de cuvlnt al co
Cu acest prilej, între pre mandamentului american de „0 sesiune decepţionantă“
şedintele Republicii Ruanda şi la Saigon, acesta esle cel ATENTATORUL
ambasadorul român a avut de-al şaptelea bombardier n- SUFERĂ DE
loc o convorbire cordială. SCHIZOFRENIE
merlcan doborît In Laos In B R U X E L L E S 21 (Agerpres) neînţelegerile comunitare în
♦ © ♦ ultimele zece zile. Sesiunea Consiliului Minis aceste probleme atit de con Agenţia TASS transmi
♦ © ♦ terial al Pieţei comune, des troversate se vor râsirînge ne
La 21 martie, Andrei Gro- gativ şi asupra tratativelor cu te : Jupa cum s-a mai
nhko. ministrul afacerilor ex Ignorjnd In continuare cere făşurată vineri la Bruxelles, Marea Britanie. întrucât în anunţar, la 22 ianuarie
terne a) U.R.S S. şi-a încheiat rile opiniei publice internaţio s-a prelungit cu mult nes te condiţiile actuale pare impo 1969, in timpul primirii
vizita făcută In R. S. Ceho nale şi ale O.N.U., şeful gu miezul nopţii, fără insă ca so.emne organizate la
slovacia. La plecare, oaspetele vernului rasist sud-airican, miniştrii sâ ajungă Im un sibilă angajarea acestor tra Moscova in cinstea pilo
a fost condus de V. Bilak, Johannes Vorster, a declarat acord asupra problemelor tative. Este necesar a adăugat ţilor cosmonauţi, o per
membru al Prezidiului C. C. că Republica Sud-Afrlcanâ nu abordate. De fapl. eşecul în Mansholt. ca „cei şase“ sase soană aflată in nodurile
al P. C. din Cehoslovacia, J va respecta rezoluţia O.N.U. cercării de a reglementa piaţa decidă asupra îmbunătăţirii publicului a ieşit in in
Marko, ministrul afacerilor prin care se cere tuturor ţâ comună a vinului a blocat >i metodelor agriculturii comu timpinarea cosmonauţilor
externe al Cehoslovaciei, şl rilor membre ale acestei or rezolvarea celorlalte proble nitare Comisia C E E . a şi a tras cu arma in auto
alte persoane oficiale ganizaţii să rupă orice legă me de pe ordinea de zi. adică conchis el, va prezenta Con mobilul in care se aflau
in aceeaşi zl, A. Gromlko turi cu Rhodesia Vorster a ţi adoptarea în forma lui defi siliului Ministerial noi propu piloţri-cosmonouţr Bere
t-a reîntors Ia Moscova nut sâ sublinieze că R S.A. va nitivă a sistemului de finan neri în acest sens în cursul govoi, Nikolaeva-Iereş-
ţare a agriculturii comunitare, lunii mai
continua sâ acorde sprijin re kova, Nikolaev şi Leonov.
♦ © ♦
gimului rasist de la Salisbury. precum şi pregătirea unei „A fost o sesiune rleccpţio- Şoferul automobilului a
„baze comune" în vederea nantâ", a spus ministrul de
In Republica Democrată ♦ 0 4 fost rănit mortal, iar unul
Germană au loc azi. alegeri angajării tratativelor cu Ma externe al Belgiei Picrre H a t- dintre motocichştii * din
pentru desemnarea reprezen Potrivit Informaţiilor publi rea Britanie şi cu celelalte mei, care este preşedinte :n escortă o fost rănit uşor
tanţilor în organele locale ale cate de presa franceză, numă ţâri candidate la C.lvE exerciţiu al Consiliului Minis Atentatorul a fost reţinut
puterii dc stat. Pentru consi rul şomerilor In Franţa a Lxprirmndu-şi neliniştea în terial. El a subliniat că. dacă pe loc şi identificat in
liile districtuale, regionale şl crescut în ultimele trei luni legătură cu actuala situaţie şi la viitorul Consiliu Minis persoana lui Ifm, născut
raionale au fost propuşi un cu 20 000 de persoane. care planează în Piaţa comu terial din 20 aprilie sc va în in anul 1947, cu domici
număr de 220 000 candidaţi. na, Sîeco Mansholt. vicepre registra un nou eşec intrarea liul la Leningrad.
♦ O * şedinte al Comisiei C E E . a in vigoare a reglementărilor
♦ O * Capitala Franţei este inundată de apele Senei, care s-au revărsat acoperind toate cheiu- declarat ziariştilor : „Est», privind Piaţa comună agri In timpul cercetărilor,
Muncitorii portuari din a fost efectuată şi o
Agenţia TASS anunţă că Australia au declarat o gre cile Parisului. deplorabil faptul că miniştrii colă. în general, va fi serios expertiză medico-legală
ambasadorul U.R.S.S. In R D. vă pe termen nelimitat. Gre In fo tog rafie: Cheiul M ontebello sub apă. In prim plan o baracă a unui şantier cuprinsă sînt incapabili să reducă cos intîrzîată. cu repercusiuni de psihiatrie, care a sta
Germană şî ambasadorii va a cuprins 35 de porturi în de apă pină la acopariş. tul politicii agricole a Pieţei importante asupra perspecti bilit că I lin suferă de
S.U.A., Marii Britanii şi Fran care au fost imobilizate apro comune". După părerea sa. velor de lărgire a comunităţii schizofrenie. Tribunalul,
ţei In R F. a Germaniei au ximativ 300 de vase. Esle cea constatind că llin o co
căzut de acord să înceapă mai mare acţiune revendica liman m a mis acţiunile sale, peri
convorbiri In legătură cu Ber tivă a muncitorilor portuari
linul occidental la 26 mar australieni din 1956 plnâ ţn Cu o r e p e z i c i u n e ca re î n a s e m e n e a , leg ile p r e v ă d v iilo r p o şta şilo r. P o s tu r ile d e c o r e s p o n d e n ţ ă d e s t i n a t ă a p o rţile , în c a z u l În c a re culoase din punct de ve-
tie 1070 prezent. g r i jo r e a z ă a u to r i tă ţ i le f e d e a m e n z i p in ă In m ii de d o r a d io şi t e l e v i z i u n e a m e r i c e s to r o ra ş e s in t r e d ir ija ţi g r e v a p o ş ta ş ilo r n u va î n vede social, in stare de
♦ ©♦ ♦ 0 4 ra le, g r e v a p o ş ta ş ilo r d i n la ri şi c o n c e d ie r e a d i n s e r c a n e r e la te a z ă că c o n d u c e sp r e o fic iile p o ş ta le d in lo c a ceta iresponsabilitate psihică,
S t a te l e U n i t e se e x t i n d e d 'n v ic ii a p a r t i c i p a n ţ il o r la rile u n o r s i n d ic a te a le p o ş t a lită ţile î n v e c in a te . S u t e d e L id e r ii s in d i c a t e lo r p o ş t e a hotărî! internarea lui
In vederea limitării numă Conform datelor oficiale pu s ta t in sta t, a m e n i n ţ i n d să g re v ă . „ N u p ot fi î n te m n i ţ a ţ i şilo r au c e d a t p r e s iu n ilo r m i i d e to n e d e c o r e s p o n d e n lo r au î n t r e p r i n s d e m e r s u r i pentru tratament obligo-
rului de muncitori străini ca blicate de Ministerul Muncii cuprindă majoritatea o f i zeci şi s u t e d c m i i d e o a e x e r c it a t e d e a u to r ită ţi, fă - ţă n e d i s t r i b u i t ă a î n c e p u t să susţinute pe lin g ă C o n g r e s
re lucrează în Elveţia, guver al S.U.A,, costul vieţii în luna c iilo r p o ş ta le a m e r ic a n e . m e n i. A m r ă b d a t d e s tu l. c in d a p e lu r i la r e lu a r e a lu - fie d e p o z i ta t ă în m a g a z ii. p e n t r u a -l d e t e r m i n a să ia in lorju intr-un spital de
nul elveţian a hotărIt sâ apli februarie a.c. a fost cu 6,3 la D eja ca a fe c te a z ă o ficiile p o ş s t u d i u p r o ie c tu l d e lege p r i psihiatrie de tip special.
ce, Incepînd de la 20 martie, sulă mai marc declt In ace ta le d in N e w Y o r k , C h ica g o , v i n d s itu a ţia p o ştelo r.
o reglementare mni severă în eaşi perioadă a anului trecut O h io , P h ila d e lp h ia , N e w a r k , L a W a s h i n g t o n s-a a n u n ţ a t AVIOANE LE-SPION
acest domeniu. Acesta este cel mai brusc salt C o n n e c t i c u t , C in c in n a ti, P i t că in tr e r e p r e z e n t a n ţ i i g u CONTINUA SA
Nou) proiect de lege, supus înregistrat In decursul ultimi t s b u r g h , B u ff a l o , B o s to n , v e r n u l u i a m e r i c a n şi ai. s i n
aprobării Parlamentului, pre lor 20 de ani şi se datoreşte H o u s to n etc. S i n d ic a t e l e p o ş d i c a t u l u i fa c to r ilo r p o şta li a VIOLEZE SPATIILE
vede ca proporţia rezidenţilor creşterii în continuare a pre ALTOR STATE
ţurilor la alimente, îmbrăcă ta le d i n c irca 00 d e o ra şe au ! » i n t e r v e n i t u n a c o r d ca re p r e
străini in Elveţia să nu depă anunţat că se alătură g r e v e i v e d e r e lu a r e a i m e d ia t ă a
şească 10 la sută din numă minte, servicii publice, pre în s e m n d e s o lid a r ita te cu a c ti v it ă ţ ii şi î n c e p e r e a d e Potrivit informaţiilor
rul locuitorilor de origine el cum şi creşterii chiriilor. c e r e r ile c o le g ilo r lor. opârute in presa ameri
veţiană ♦ O * n e g o c ie r i a s u p r a t u t u r o r p r o
P r i m a g r e v ă a p o ş ta ş ilo r b l e m e l o r tn litig iu . cană, avioane-spion ale
♦ 0 4 Aproximativ 19 000 docheri d in isto ria d e 105 d e ani a c ru lu i. D ar g r e v a p a re să fi O r g a n iz a ţi i le s in d ic a le lo S.U.A, continuă sâ efec
Auslrnlicni au declarat sîmbă- s e r v ic iilo r p o ş ta le d i n S .U .A . a ş t e p t i n d ca fo r u l le g is la tiv M i n i s t e r u l A p ă r ă r i i a a n u n c a le d in d i v e r s e o ra şe, p r i n
Preşedintele Republicii Afri lă grevă generală, revendi- s u p r e m al ţă rii să n e a c c e p te s c ă p a t d e s u b c o n tr o lu l lor ţa t că p e s te 500 d e to n e d e tueze zboruri asupra te
ca Centrală. Jean-Bede! Bo- cînd majorarea salariilor şi a fo s t d e c la n ş a tă in s e m n r e v e n d ic ă r ile , si n e r e şi se lă r g e ş te c o n ti n u u , g r e c o r e s p o n d e n ţ ă d e s t in a t ă m i tre c a re C h ica g o . M i n n e a ritoriilor altor state. Ziarul
kassa. a hotârîl sâ treacă sub îmbunătăţirea condiţiilor de d e p r o te s t î m p o t r i v a r e f u z u c u n o a s c ă d r e p t u l la o v ia ţă v iş tii a p r e c ii n d că aceasta lita r ilo r a m e r i c a n i d in s t r ă i polis, C l e v e l a n d au r e s p in s
controlul statului proprietăţi muncă. Ca urmare a grevei, lu i a u to r i tă ţ i lo r le g is la tiv e d e m n ă " , a d e c la v a l u n este unica şansă de a deter n ă t a te a ş te a p tă să fie e x p e in să a c o r d u l re a liz a t, in „Washington Post" scrie
le companiei franceze considerată una dintre cele f e d e r a l e d e a le sa tis fa c e m e m b r u al c o n d u c e r ii s i n mina f o r u r i l e fe d e r a l e să d ia tă . C cl m a i p u t e r n i c a f e c c iu d a a v e r t i s m e n t u l u i g u v e r că serviciile de spionaj
,NT/.ACO‘‘. care exploatează mai ample acţiuni revendicati r e v e n d i c ă r il e d e s p o r ir e a d ic a te lo r p o şta şilo r d i n N e w tre a că la m a j o r a r e a s a la riilo r ta te d e g r e v ă s în t b ă n c ile , n u l u i că fa c to r ii p o şta li s în t ale Pentagonului şî Agen
zăcămintele de diamante din ve ale muncitorilor portuari s a la riilo r G r e v a , c o n s id e r a tă Y o r k . lor. c o m p a n i i l e c o m e r c ia le , i n p a sib ili d c în c h is o a r e şi ţia Centrală de Investiga
partea de est a ţării anun organizate în Australia în ulti ileg a lă d e c ă tr e a u to r ită ţile In fa ţa t u t u r o r o fic iilo r L a t e l e v i z i u n e şi ra d io d u s t r i a l e şi d e a s ig u ră r i, c a re a m e n z i d a c ă n u se v o r
ţă postul de radio Bangui. fe d e r a le , c u p r i n d e u n număr în r e g is tr e a z ă z i l n ic p ie r d e r i î n a p o ia i m e d i a t la lu c r u . Cu ţii (C.I.A.) folosesc in
mii 15 ani, activitatea a peste p o ş ta le a fla te in grevă au sin t la n s a te a p e lu r i c ă tr e
imens dc p o şta şi, n u m ă r ee o m a r e m a j o r i t a t e d e v o tu r i, acest scop avioanele
♦ 0 + 30 de porturi din această ţară n u p o a te fi în c ă p r e c iz a t, dat fost p o s ta te p ich e te. T r a t a t i p o p u l a ţi e p e n tr u a n u m a i in v a lo a r e d e s u te d e m ilio a g r e v iş tii a u h o t ă r i t s<5 c o n
a fost In mare măsură para v e le in tr e r e p r e z e n t a n ţ i i t r i m i t e s c riso r i sp r e o ra ş e le ne d e d o la ri. N u m a i b ă n c ile „Sr-71", un tip îmbunătă
In cadrul dezbaterilor privi lizată f i i n d f a p t u l ccl se a flă in tr -n g r e v iş ti l o r şi d ir e c to r ii g e n e a f e c t a te d e g re v ă . D eja s ă p ie r d z i l n ic 300 m i l io a n e d e t i n u e acţiunea lo r r e v e n d i c a ţit al avioanelor spion
toare Ia înarmările nucleare. c r e ş te r e v e r tig in o a s ă . P o tr i rali ai p o ş te lo r d i n d iv e r s e lile d c r e c e p ţie a c o r e s p o n d o lari. tiv ă p in ă c în d le v o r fi „U-2", care efectuează
Comisia pentru problemele v it le g ilo r ţ ă r i i , m e m b r i i o ra ş e c o n ti n u ă , fă r ă ş a n s e d e d e n ţe i d in ze c i d e o fic ii p o ş s a tis fă c u te c er erile.
c o n d u c e r i lo r s in d ic a te lo r B u r s e le d i n m u l t e o r a ş e .
externe a Senatului S.U.A. a su c c es, pentru că n u m a i d e o ta le s in t a r h i p l in e cu saci p r i n t r e c a re şi cea d i n N e w zboruri de recunoaştere
aprobat un proiect dc rezoluţie p o ş ta ş ilo r s in t a m e n in ţa ţi, cu C. ALEXANDROAIE asupra unor state din
oricărui CURIER-
care prevede „suspendarea pe În c h is o a r e a , p o ş ta ş ilo r f i m - h o tă r îr e a C o n g r e s u l u i f e d e d c sc riso ri, m a n d a t e p o ş ta le , Y o r k , a u a n u n ţ a t că se a flă corespondentul Agerpres la Asia de sud-est.
viitor a construirii d u - le i n te r z is e g re v ele. De ral d e p i n d e m a j o r a r e a s a la - c e c u ri, c ă r ţi ctc. S a c ii c u in p r i m e j d i e d e a -şi în c h id e Washington
sistem ofensiv sau defensiv
Redacţia şî administraţia ziarului i Deva, str. Dr, Petiu Groza, nr. 35. Telefoane : 12317 şi 11275, fipa/ul i întreprinderea poligrafică Deva. 14065