Page 79 - Drumul_socialismului_1970_03

*» , % j
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!
Sfflfflfjî MERWIOMLE

PAGINA A IV-A
I
& Proclarnatia şefului statu-
| lui cambodgian adresată naţiunii

| khmere I

| tg Vizita delegaţiei C. C. al |

| P. C. R. în Anglia |

| % Tentativa de lovitură de |

stat în Congo (B) a eşuat
5 I
m Curier, Atlas

i ~ I

i
înfăptuirea programelor naţionale elaborate de

partid pentru dezvoltarea agriculturii cere: TELEX

MCA ÜIISTlilA. „CATALOGUL

DOCUMENTELOR
MOLDOVENEŞTI" (IV)
FIECARE „Catalogul documentelor
A apărut volumul IV din
51 moldoveneşti", editat de
Direcţia generală a Arhi*
velor Statului.
Ca ramura de boza n econo­ cu produse agroalimenlare. Lucrare de mare întîn-
miei naţionale, agricultura s-a Subliniind însemnătatea şi dere, volumul continuă
bucurai si se bucura de o deo­ Aron Colcer necesitatea mobilizării tuturor publicarea documentelor
sebita alcnlic din parlea con­ secretar al Comitetului eforturilor pentru materializa­ alcătuite în cancelaria
ducerii partidului şi stalului judeţean de partid, rea obiectivelor prevăzute, in domnească a Moldovei,
nostru- Orienlind importante preşedintele Uniunii judeţene cuvinlarca la plenară, tovară­ de către diferiţi dregători
eforturi materiale si financiare a C.A.P. şul Nicolae Ccauşescu arăta Refacerea calibrelor cilindrilor de laminor solicitâ o tem einicâ pregătire şi competenţa profesională, executarea cu sau persoane particulare,
spre dezvoltarea intensivă si că : „Prin Implicaţiile şl con­ mare preciiie a operaţiei de sîrunjire. In acest scop, maistrul Victor Rusu şi muncitorul Vasile Filimon, de la strungâria de ci­ in perioada cuprinsă în­
modernizai ea agriculturii, spre secinţele deosebite pe care a- lindri a C.S. Hunedoara, conlucrează permanent. tre anii 1676-1700.
obţinerea unei înalte producti­ cesle măsuri |p vor avea în Numeroasele înscrisuri
aspectele principale si hotărî-
vităţi pe baza folosirii celor viaţa economică a ţării, prin pe care le cuprinde noua
loare care caracterizează exis-
moi noi cuceriri ale ştiinţei. Irnta unei aqricuKuri avansa­ perspectivele pe care le des­ lucrare evidenţiaiă aspec­
Conqresul a! X-lca al partidu­ chid propăşirii materiale a so­ te privind deivoltarea a ­
lui a jalonat cu claritate di- te — respectiv sporirea capa­ cietăţii noastre, bunăstării po­ eficienţa economica ridicata reclama: griculturii, comerţului şi
rretiite in care trebuie acţionat cităţii productive a pămîntului porului, ele constituie parte meşteşugurilor, justiţia, fis­
pentru creşterea intr-un ritm şi asiqurnrea unui loc precum­ integrantă a programului adop­ calitatea, situaţia grea a
pănitor. în ansamblul produc­
mai intens a producţiei vege­ ţiei şi al veniturilor realizate tat de Conqresul al X-lea, de ţăranilor, precum si lupta
tale şi animale. creare in România a societăţii maselor împotriva exploa­
de unităţile de stat şi coopera­ socialiste multilateral dezvol­ Creşterea mai accelerată a volumului de
O expresie qruitoare a preo­ tiste, sectorului zootehnic. tării. Alte documente in-
cupărilor existente în aceasta tate'. (ăţişeaiă episoade ale
Avînd la bază realităţile şî incursiunilor armatelor
direcţie o reprezintă Si clabo posibilităţile agriculturii noas­ Prin amploarea şi complexi­
rorea de către recenta plenară tatea lor. cele două proqrame străine pe teritoriul tării
naţionale ridică şi in fala lu­
n C.C. al P.C.R. a Prnqramului tre, cele două proqrame de/bă­ ţului nostru probleme de ma­ producţie faţă de sporirea valorii mijloa­ noastre sau aduc date
tute şi adoptate de
plenară
naţional privind gospodărirea descind noi şi larqi perspective crătorilor din agricultura jude­ preţioase asupra dezvol­
resurselor de apă extinderea tării lim bii române, cul­
în privinţa valorificării supe­
lucrărilor de irigaţii. îndiquiri, rioare a potenţialului uman şi ximă importantă, atlt în pri­ turii şi invâţâmîntului,
desecări şi de combatere a c- vinţa creşterii capacităţii pro­ cnţa fondurilor fixe se poale în vinele ramuri ale industriei sau. altfel spus, la fiecare leu
roziuniî solului în Republira material de care dispune agri­ ductive a pămîntului. prin ex­ exprima prin raportul dintre judeţului Hunedoara. In anul producţie se utilizează 1,04 lei APARATE
Socialistă România în anii 1071 cultura, concretizarea lor fiind tăţiri funciare şî gospodărire celor fixe producţie şi fondurile de pro­ 19G9, de exemplu. în industria fonduri fixe. Desigur, încă nu
tinderea lucrărilor de îmbună­
menită să determine un sub­ PENTRU LABORATOARELE
— 1075 şi prevederile qrneralo stanţial salt cantitativ şi cali­ ducţie utilizate. In corelaţia metalurgică din judeţ produc­ ne putem compara cu rezulta­ DE CERCETĂRI
de perspectivă pînă în 1985. tativ al producţiei agricole, a apelor cît şi a dezvoltării termenelor acestui raport se ţia globală realizată la t 000 Ici tele obţinute in industria meta­
precum si a Prnqramului naţio­ raptul că numai în cincinalul sectorului zootehnic. Analiza In complexitatea fenomenelor reflectă condiţiile concrete ale fonduri fixe a crescut faţă de lurgică a unor ţări avansate,
nal privind dezvoltarea zoo­ următor se vor investi din fon­ in spirit critic, în lumina sar­ care condiţionează sporirea e­ producţiei moderne, printre ca­ anul 19G5 de la 91G lei la 9f>3 unde în ultimii ;ini volumul Printre ultimele apara­
tehniei şi creşterea producţiei durile centralízale ale stalu­ cinilor adoptate de plenară, a ficienţei economice, una din re nivelul tehnic şi tehnologic lei. Aceasta s-a realizat pe sea­ producţiei obţinute este de do­ te concepute şi executate
de specialiştii
Centrului
animaliere în patria noastră în lui şi din veniturile coopera­ resurselor pe care le au uni­ cele mai importante căi o con­ iii producţiei, nivelul producti­ ma folosirii unor utilaje de uă ori mai mare decit valoarea
perioada anilor 1070— 1980. tivelor peste 100 miliarde lei vităţii şi al înzestrării tehnice mare randament, a creşterii in­ fondurilor fixe folosite, dar sînt de cercetare şi producţie
tăţile aqricole din judeţ o- stituie creşterea randamentului a muncii, gradul de utilizare dicilor de folosire intensivă şi încă ciestule posibilităţi pentru a aparaturii ştiinţifice din
Aceslc programo de o im-_ in aqricultură, .ceea ce înlr.ece qlindeşte că nu s-au folosit nici fondurilor fixe, a cărei expre­ mlenslvâ şi extensivă'a fondu­ extensivă a capacităţilor de îmbunătăţirea situaţiei si In In­ Bucureşti, care sînt desti­
portantă excepţională pentru dublul investiţiilor făcute in pe departe toate posibilităţile sie sintetică este dală de core­ rilor fixe, nivelul de organi­ producţie şi prin îmbunătăţiri­ dustria noastră. Aceasta cu atit nate laboratoarelor de
ridicarea nivelului producţiei înlroaqa economie in perioa­ de ridicare a eficientei econo- laţia dintre sporul producţiei zare a producţiei şi a muncii le tehnologice aduse. Ca urma­ mai mult cu cît la Uzina „Vic­ cercetări, se numără :
agricole şi sporirea conlribu- da primului cincinal. atestă şi cel al fondurilor fixe. etc. re, în ultimii patru ani, produc­ toria“ Călan s-a şl obţinut In stereointerpretul, tireuza
lie i aqrirullurii la proqresul grija ce se acordă obţinerii u­ Dacă. în general, eficacitatea In etapa actuală de dezvolta­ ţia a crescut cu 27..'> la sulă în anul 1909 cu fiecare leu fond fotogrammetricâ şi radia-
qeneral al economici naţionale nor producţii mari şi sigure, se defineşte ca raport dintre e­ re a industriei noastre socia­ timp ce fondurile fixe şi-au ma­ fix 1.27 lei producţie. rul triangulator complex.
abordează. îrenlru prima oară, satisfacerii mai depline a cerin­ iCflemejâât m r«& a u i fect şi cheltuielile necesare pen­ liste nu putem fi indiferenţi cu jorat valoarea cu numai 21,9 la Cele mai bune rezultate pe
înlr-o concepţie noua, unitară, ţelor de consum ale populaţiei tru obţinerea lui, atunci ef ici - sulă. Numărul de salariaţi in linia creşterii eficienţei fondu­ Numeroase aparate
ce rezultate economice sînt fo­ produse în acest centru
losite fondurile fixe puse de această perioadă a scăzut cu rilor fixe s-au obţinut în in­ au fost expuse la expoziţii
către stat la dispoziţia între­ \,2 la sută, pe cînd productivi­ dustria chimică a judeţului, în
tatea muncii a crescut cu 38.9 cadrvil căreia Fabrica chimică din ţară şi străinătate,
prinderilor. Iată de ce cadrele la sută. din Orăştie, prin alocarea unor bucurindu-se de aprecie­
de specialişti clin întreprinderi, Creşterea eficienţei economi­ fonduri de investiţii productive
Ştfafeia lo ic io rîc ă «Xăia datoria de c o m o ri“ în mod deosebit economiştii, în ce a fondurilor fixe în indus­ de peste 100 milioane lei. a cu­ rile unanime ale specia­
munca ee o desfăşoară trebuie
liştilor. Astfel, anul trecut,
să-şi antreneze eforturile si tria metalurgică este subliniată noscut o însemnată dezvoltare
şl de faptul că în anul 1909 şi modernizare in ultimii 5 ani. la Salonul de Invenţii de
preocupările într-o analiză cît pentru obţinerea fiecărui milion
mai complexă a fenomenelor e­ de lei producţie globală s-au La această unitate producţia Io Nürnberg, prototipul
globală realizată în 1909 la I 000
Final entuziasm aţii sub semnul conomice. In mod concret o a- mai mici şi un salariat mai pu­ lei fonduri fixe a crescut faţă măsurare a mărimilor de
„Schema şi metoda
de
folosit cu 48 000 lei fonduri fixe
nuliză a corelaţiilor între fon­
de anul 1965 de Ia 904 la 1 408
durile fixe şi producţia obţinu­ ţin în, comparaţie cu anul 19GT». lei — ■ ceea ce a condvis pc to- puteri activă, reactivă, de­
tă, cu toate influenţele care in­ Cu toate aceste succese, rezul­ formantă şi aparentă in ­
tervin In dependenţa acestor tatele obţinute In metalurgie nu TRAIAN CADARIU tr-un regim energetic de­
mărimi, ar putea scoate la i-
tei p reţu iri a folclorului hunedorean zerve care să conducă la spo­ sînt încă pe măsura condiţiilor şef de serviciu la Direcţia formant" a primif medalia
vealâ o serie întreagă de re­
create de înzestrarea tehnică a
judeţeană de statistică
rirea economicităţii producţiei. Astfel, raportul din­ de aur.
tre producţie şi fondurile fixe
Pe linia creşterii eficienţei utilizate este încă subunitar, a- IAŞIN - CEL MAI
Duminică dimineaţa, locui­ alcătuirea unor minunate albu­ lor amatori, activiştilor cultu­ noare" a Comitetului judeţean fondurilor fixe în ultimii ani dicâ cu fiecare leu fond fix (CONTINUAM IN
torii Devei au asistat la o ine­ me de artă populară cu expo­ rali şi organizaţiilor de tine­ Hunedoara al U.T.C. s-au obţinut rezultate pozitive obţine nvimai 0,90 lei producţie BUN PORTAR
dită manifestare folclorică - ­ natele cărora a lost organiza*«!, ret — care au asigurat succe­ Din partea Comitetului de
parada formaţiilor artistice în holul sălii „Arta', o impre­ sul acestei ample acţiuni pc Stat pentru Cultură şî Arlă, a Fotbalistul sovietic Lev
participante la finala ştafetei sionantă expoziţie. durata tntreqii stagiuni de iar­ Casei Centrale a Creaţiei Popu­ laşin a fost desemnat cel
folclorice „Căutătorii de co­ După_ ce an traversai străzi­ nă. Grupului folcloric Tălărăşli. lare. tovarăşul loan Meltolu a mai bun portar ol ultim i­
mori", amplă manifestare ar­ le oraşului, în admiraţia sute­ fluieraşilor din lUitium, qrupu- felicitat pe participanţii la şta­
tistică iniţială de către Comi­ lor de locuitori, finalişlii şta­ lui vocal Rapolt, ansamblului feta. apreciind că iniţiativele lor 20 de ani, în urma u­
tetul judeţean al U.T.C. si Co­ fetei au urcat pe scena sălii artistic liăiţo, qrupului folclo­ nei anchete organizate de
mitetul judeţean pentru cultură ..Arta", vinde au alcătuit un ric Bănită, căluşarilor din Ro- T. ISTRATE revista engleză „W orld
şi artă. suqestiv proloq al spectacolu­ moşel echipelor de dansuri C. DROZD Sports", la care au răs­
Desfăşurată pc parcursul în­ lui ce a aureolat încheierea a­ clin Maia de Criş şi Lăpuqiu, M. BODEA puns cronicari de fotbal
tregii ierni, în principalele zo­ cestei ample manifestări. fluieraşilor din Cnsicşli-Dcal.
ne folclorice ale judeţului, şta­ Tovarăşul Vlorel Faur, prim- soliştilor Ana Deheieanu, Ma­ din 35 de ţâri.
feta folclorică a adus la lumi­ secretar al Comitetului jude­ na Ualoq. Ion Căndroi, Mari a
nile rampei pcsle 200 formaţii ţean al U.T.C., a adrrsat calde Cioc, N’jcolac Hampu, Cuqenia (CONTINUAU IN PAO. o *-oţ
artistice de amatori, reunite in felicitări tuturor participanţilor rtotiriu şi Virqîl Moqa le-a
ample speclacolc, şi a prilejui! Ia ştafeta folclorică — artişti­ fost conferită „Diploma de o-
REPARTIZAREA JUDICIOASA A CADRELOR
M E D I C A L E Spitalul din Zam, Sanatoriul transformări, dar aici aş vrea perspectivă se prevede spori­
cca mai mare nevoie de cadre:
de
să subliniez o realizare deose­
rea continuă a numărului
T B.C. Geoagiu şi altele.
bită. In urma măsurilor luate,
cadre medico-sanitare, in
ra­
— V-aţi referit la medici. nu există - nici o circumscrip­ port de creşterea populaţiei, a
ţie sanitară rurală care să nu dezvoltării unităţilor sanitare,
Ce s-a avut în vedere în pri­
Este cunoscut că In octom­ componente ale municipiului — vinţa cadrelor medii sanitare ? fie încadrată cu cel puţin un evoluţia morbidităţii, a structu­
brie 1968, plenara Comitetului Vulcan. Pctrila — sâ aibă a- — Cadrele sanitare medii au medic. In felul acesta a fost rii de virstă a populaţiei, a
Central al partidului a analizat cceaşi asigurare. fost repartizate şi normate du­ soluţionată definitiv şi eficient dezvoltării industriei, localită­
şi dezbătut cele mai importan­ — Ce măsuri a luat Direcţia pă criterii similare cu cadrele o veche doleanţă a populaţiei ţilor etc. Oricum, în urma noi­
te probleme legate de asistenţa sanitară, privind distribuirea medicale superioare. Adică, la din mediul sătesc. lor reglementări, distribuţia ca­
medicală a populaţiei ţării. Una judicioasă, echitabilă a forţelor număr de medici, număr de pa- — Care este la ora actuală drelor medicale este mai echi­
dintre acestea se referea la mo­ medicale pe teritoriul judeţu­ „forţa vie“ a ocrotirii sănă­ librată, ceea ce face să se răs­
dul în care sînt distribuite ca­ lui ? tăţii populaţie! din judeţul pundă într-o măsură tot mai
drele .superioare medicale şi — Comitetul executiv al Con- nostru ? bună cerinţelor şi necesităţilor
cele medii sanitare. în teritoriu. sdiului popular al judeţului — Avem 352 medici specialişti în asistenţa medicală a popu­
Mediul rural, centrele mici Convorbire cu laţiei.
urbane şi cele muncitoreşti se Hunedoara a procedat la o şî primari, 110 medici stoma­ Numărul de cadre existent,
aflau în criza permanentă ele reaşezare a tuturor cadrelor ca­ dr. THEODOR BADAU, tologi, 124 medici de medici­ structura pe specialităţi a a­
cadre medicale. O astfel de si­ re lucrează în domeniul ocro­ directorul Direcţiei nă generală. care activează cestora, distribuţia lor in teri­
tuaţie impieta, desigur, asupra tirii sănătăţii. Astfel, persona­ după cum urmează; 65 în me­ toriu, împletite strîns şi armo­
lul medical superior şi de spe­
ocrotirii sănătăţii, in general, sanitare a judeţului diul rural. 31 în mediul urban
cialitate a fost stabilit pe uni­ nios cu abnegaţia şi devota­
asupra calităţii şi eficienţei şi 28 in dispensarele de între­
tăţi, în raport de proporţia nu­ mentul în munca de fiecare
medicale, în special. în zonele măr de paturi — medic, pentru prinderi. In unităţile de pedia­ clipă a tuturor lucrătorilor din
neasigurate cu cadre medico- spitale, şi număr de locuitori — trie îşi desfăşoară activitatea
sanilare. reţeaua medico-sanitară a ju­
medic, pentru ambulator. luri, număr de populaţie. Bes­ 27 dc specialişti, iar în alte u­ deţului. pot asigura şi răspun­
— Vă rugăm, tovarăşe direc­ tul personalului care lucrează nităţi spitaliceşti (servicii de
In aceasta ordine de idei de în condiţii optime nevoilor
tor, să ne spuneţi clacă pe raza in unităţile sanitare — tebnîco- salvare, crcşe, caravane M.R.F,
vreau să sublimez că din anu­ populaţiei în asistenţa medicală
judeţului nostru existau aseme­ administrativ, elementar, mun­
mite spitale au fost redistribu­ etc.) lucrează alţi 71. Deci, în curatîvo-profilactieă. Pentru a­
nea fenomene disproporţionate. citori — a fost normat după cri­
ite spre alte spitale cadre me­ total, 684 de medici, cărora li tingerea acestor deziderate es­
— Deşi In judeţul nostru nu terii dictate de necesităţile rea­ se adaugă 2 017 cadre medii sa­
existau goluri mari în asigura­ dicale de specialitate. Astfel, le ale unităţilor, precum şi ra­ nitare. te Imperios necesară însă utili­
din Spitalul unificat Deva au zarea integrală a capacităţii de
rea teritoriului cu cadre medica­ portul dintre aceste categorii
fost repartizaţi specialişti Ia — Convorbirea noastră cre­ muncă, a celei tehnice şi a tim­
le, - totuşi, se observa ca cele de personal şi personalul me­ dem că s-ar putea Încheia arâ-
Im municipii — Deva. Hune­ Spitalul din flia; din Spitalul dical superior şi mediu. lînd preocupările de perspecti­ pului de lucru. Numai în acest
unificat Hunedoara. spitalelor fel, reţeaua de ocrotire a sănă­
doara şi Petroşani — concen­ — Un sector care, după cîte vă- ale Direcţiei sanitare, con-
din Ghclar şi Vulcan; din Spi­ tăţii îşi va putea împlini nobi­
traseră nn număr sporit de talul unificat Brad, Spitalului ştim. era mereu deficitar în clu2ionînd citeva dintre urmă­ lul ţel în numele căruia luptă:
specialişti Vorbind despre Pe­ din Haţeg. De asemenea, prin ceea ce priveşte asigurarea cu rile şi eficienţa acestor regle­ apărarea sănătăţii şi vieţii oa­
Trei dintre formaţiile artistice prezente in finala ştafetei folclorice : dansatorii din Geoa- redistribuirea pc ţară, din alte medici, era mediul rural. Aici mentări.
giu (sus), fluierasii din Costeşh-Deal (mijloc) şi grupul folcloric Baniţa (jos). troşani, trebuie spus că aici au avui loc transformări in ul­ menilor I
judeţe, au venit în judeţul nos­ — Problema asigurării cu ca­
Foto : V. ONOIU se adunase un număr mare de tima vreme ?
tru 2:i dc medici, care au lost dre medicale încă nu poate fi Convorbire consemnată de
medici, fără ca celelalte oraşe încadraţi la unităţile ce aveau — Nu numai că au avut loc socotită rezolvată. In planul de GH. I. NEGREA