Page 74 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 74

DRUMUL  SOCIALISMULUI  $   Nr.  4730   »    SÎM BATĂ  21  MARTIE  1970








                                                                                                                                                                                                    m m   c in c i

        °-N-U-  Convorbiri            Intervenţia  reprezentantului  Declaraţiile  făcute  de  W.  Stoph                                                      i
                                                                                                                                                              I                          I \
             în problema                                                                                                                                                                 j
                                      român  la  sesiunea  Consiliu­                                               si  W.  Brandt                                    ATLAS
                                                                                                                    *
        Orientului Apropiat                                                                          BERLIN  20  (Agerpres).  -    iectul  de  (ratat  prezentai   de   Í                V
                                                                                                     Imediat  după  încheierea  con­  R.D.G.,  nu  a  fost  necesar  să  se   »          V
                                               lui  de  administraţie                              vorbirilor  de  la  Erfurt  cu  can­  prezinte  propuneri  noi.                       I
          N AŢIU N ILE  UNITE  20  (A -                                                            celarul  R.F.  a  Germaniei,  pre­        ★                                           j
        qerpres).   —    Reprezentanţii                                                            şedintele  Consiliului  de  Mi­                            1  PIETRELE  VII                         OFERĂ  SPRE  VÎHZARE
                                                                                                   niştri  al  R.D.  Germane,  Wiill   BONN  20  (Agerpres).  —
        permanenţi   la   O.  N.  U.   oi                                                                                         Intr-o  declaraţie  făcută  joi  I
        U.R.S.S.,  S.U.A..  Marii  Brita­          al  P.  N.  U.  D.                              Stoph,  a  acordat  un  Interviu                                Vizitatorii  insulelor  Fol­
        nii  $i  Franţei  şi-au  continuat                                                         televiziunii  din  R.D.G.,  in  ca­  seara  televiziunii  vest-germa­  y  kland  au  prilejul  să  a ­
                                                                                                   drul  căruia  a  arătat  că  :  „dis­  ne.  după  întîlnirea  de  Ia  Erfurt   i  siste  aici  Io  un  spectacol
        joi  convorbirile  în  problema                                                                                                                       1
                                                                                                   cuţiile  au  fost  utile".  Caracte­  a  şefilor  de  guverne  a)  celor   unic  :  o  grămadă  de  pie­  produse  din  mase  plastice
        Orientului  Apropiat,  ta   reşe­                                                                                                                     •                           *
                                                                                                   rizând  poziţia  delegaţiei  R.D.O.,   două  state  germane,  cancelarul   tre  acoperite  de   muşchi
        dinţa  reprezentanţei  britanice.                                                                                                                     I                           y
                                       N EW   YORK  20  (Agerpres).   xaminării   posibilităţilor   de   vorbitorul  a  subliniat  .in  pri­  R.F.  a  Germaniei.  Willy Brandt,   l  se  mişca  in  bătaia  vîntu-
         La  sfirşitul  reuniunii,  lordul   La  sediul  O.N.U.   din   New   lărgire  si  intensificare  a  asis­  mul  rind  năzuinţa  spre  asigu­  a  menţionat  ca  rezultate  pozi­  t  iui.  Privite  mal  îndeaproa­
        Caradon.  reprezentantul   per­                             tentei  tehnice   acordate   prin   rarea  păcîî;  în  al  doilea  nnd.   tive  ale  întîlnlrii:  „In  primul  \
        manent  al   Marii  Britanii   la   York  continuă  lucrările  sesiu­  intermediul  acestui  organism.  este  important  că  am  pornii   rind  si  pe  un  plan  concret  fap­  pe.  iţi  doi  seama  că  ele   y  Fără  reparlifie:
        O.N.U.,  a  anunţat  că  următoa­  nii  extraordinare   a  Consiliu­  Luînd  cuvîntul  printre  pri­  de  la  problemele  hotâritoare.   tul  că  ne  vom  întîlni  din  nou   y  nu  pot  fî  mutate  din  ioc   V
        rea  şedinţă  va  avea  loc  la  20   lui  de  administraţie  al  Progra­  mii  vorbitori  In  cadrul  dezba­  de  la  problemele  vitale,  de  la   la  Kassel.  la  21  mal,  ceea  ce   t  pentru  că  au  nişte  rădă­  y
                                                                                                                                                                 cini  adine  înfipte  in  pâ-
        martie,  la  sediul  reprezentan­  mului  Naţiunilor  Unite  pen­  terilor,  ambasadorul  Gbcorghe   Interesele  vitale  ale  oamenilor   pste  esenţial  din  punct  de  ve­  < mint.  Şi  de  fapt,  pietrele   0   COŞURI  PENTRU  RUFE  MODEL  II
        tei  S.U.A.                   tru  Dezvoltare,  consacrată  e-  Dîaconescu,   reprezentantul   nu   numai   din   R.  D.  G.   $i   dere  politic.  In  al  doilea  rind,   \  nu  sint  din  piatră  ci...  din   y
                                                                    permanent   al   României   la   R.  F.  G.,   ci   şi   din   toate   fiecare  dintre  noi,  aşa  sper,  are   lemn,  sint  copaci  şi  a l­  y  •   SANDALE  DE  PLA JA  MODEL  I  Şl  MODEL  II
                                                                    O.N.U..   a subliniat interesul  ţările   Europei".   Răspunzînd   acum  o  înţelegere  ceva  mal   i  cătuiesc  o  pădure.   Este
                                                                    deosebit  pe  care  ţara  noastră   la  întrebarea   dacă   in   tim­  bună  a  situaţiei  pe  baza  ar­  singurul  loc  pe  glob  unde   y  0   COŞURI  PENTRU  TACIMURI
                                                                    îl  acordă  consolidării   rolului   pul  convorbirilor  au  fost  făcute   gumentaţiei  aduse  de  cealaltă   \  se  află  o  astfel  de  pădu­  y
                                                                            în dezvoltarea  coope­
        S.U.A.  „Campania  de  primăvară                           rării  economice  internaţionale,   propuneri  noi  din  partea  R.D.G.,   parte'  —   W jlly  Brandt  a  a-   t  re  stranie.  Creşterea  ciu­  y  0   GAIETICA  DE  2  KG.  PENTRU  COPII
                                                                    O.N.U.
                                                                   în  favorizarea  progresului  e-   Wiih  Stoph  a  arătal  că.  întru-   dăuqat  că  întrevederea  în  doi   i  dată  a  acestor  copaci  se   f  0   TĂVI  PENTRU  SERVIT  MODEL  V  Şl  MODEL  VI
                                                                                                                                         Stoph,
                                                                                                                                cu  fVilii
                                                                                                                                                preşedintele
                                                                                                                                                                 datorează  vînturilor  pola­
                         pentru  pace“                             conomîc  şi  social  at  tuturor   cît  pînă  în  prezent  nu  s-a  ori-   Consiliului  de  Miniştri  al  R.D.  I  re  care  bintuie  asupra  in­  y  COMENZILE  SE  DEPUN  LA   SEDIUL   FABRICII.
                                                                   statelor
                                                                            şi în  special  al  ţări­
                                                                                                   mit  nici  un  răspuns  oficial  la
                                                                   lor  în  curs  de  dezvoltare.  El                           Germane,  ,a  fost  foarte  conclu­  I S  sulelor  Fol kland  şi  care
         W A S H IN G TO N    20   (Ager-   „Americanl  —   nu   deveniţi   s-a  referit  la  cîleva   măsuri  propunerea  cu  privire  la  pro­  dentă'.    \   nu   permit   dezvoltarea   t       STRADA  CODRULUI.  24  ORAŞTIE.
        pres).  —   In  cadrul  „campaniei   ucigaşi",  ,.lnrolîndu-vă  în  ar­  care.  după  părerea  delegaţiei                                            i i  normală  a  copacilor.  A­
        de  primăvară  pentru  pace",  i-   mată  veţi  avea  aceeaşi  soartă   române,  ar  putea  contribui  Ia                                                ceste  „pietre  v ii” ,  cum  le   y
        nitiată  de  organizaţiile  paci­  ca  cel  40 000  de  soldaţi  ucişi   creşterea  contribuţiei   Progra­                                           y numesc  locuitorii  insulelor,   t
        fiste  din  Statele  Unite,  in  ma­  în  Vietnam”  —   sint  lozinci  pe   mului  Naţiunilor  Unite  in  a­                                         l   nu  au  fibre  şi  nu  pot  fi
       rile  oraşe  americane  se  des­  care  le-au  scandat  participan­  cest  domeniu,  la  sprijinirea  e­  « C U R I E R                               \   folosite  drept  combustibil.  )       f
        făşoară  acţiuni  de  protest  îm­  ţii  Ia  o  puternică  demonstraţie   forturilor  de  dezvoltare  ce  se                                                                     j
       potriva   războiului   dus   de   antirăzboinică   organizată   de   întreprind  în   numeroase  ţări                                                 \   GRINDINA  NEOBIŞNUITA   (
       S.U.A.  în  Vietnam.  Joi  a  înce­  „Noul  comitet   de   mobilizare   ale  lumii,  cum  ar  fi:  sporirea                                                                  in ­ j
       put  la  Washington  „sâptămî-   pentru  încetarea  războiului  din   resurselor   financiare   ale        *                                     I          Toamna   trecută,
       na  de  luptă  împotriva  încor­  Vietnam",  ce  a  avut.  loc  în  fa­  PNUD,  identificarea  unor  sec­                                                 tr-un  orăşel  scoţian  a  că­  y       ¡i
       porărilor".  Peste  600  de  tineri   ta  centrului  de  recrutare  din   toare  prioritare  de  cooperare   La  Praga,  au  luat  sflrşlt  lucrările  Conferinţei  Inter­  t  zut  o  grindină  neobişnui­  y
       au  manifestat   în   faţa   unul   New  York.  Manifestaţii  ase­  pe  un  lermen  mai   îndelungat   naţionale  teoretice  cu  tema  ..Lenin  şi  problemele  de­  t  tă.  Studiată  în  laborator,                  Centrala
       centru  de/recrutare  din  capi­  mănătoare  au  avut  loc  in  ul­  între  PNUD  şi  ţările   benefi­  mocraţiei  socialiste",  orqanizală  de  revista  teoretică  a   pentru  ciudata  sa  culoa­  y
        tala  americană,  scandînd  lo­  timele  zile  şi  în  alte  oraşe  —                         C.C.  al  P.C.  din  Cehoslovacia   „Nova  Mysl",  cu  oca­  re  neagră,  s-a  constatat   y
       zinci  antirăzboinice  şi  purlînd   Philadelphia.  San  Francisco  şi   ciare,  asigurarea  unei  mai  bu­  zia  centenarului  naşterii  lui  V.  I.  Lenin.  că  provine  din   cărbune
       pancarte  care  exprimau  deza­  San  Ralael  (statul  California!,  ne  coordonări  între  diferite  or­  La  lucrări  au  participat  reprezentanţi   ai  revistelor   încins.  Şi  specialiştii  au   y
       cordul  faţă  de  agresiunea  a­  In  timpul  demonstraţiilor din   ganisme  ale  O.N.U.  care  a­  teoretice  de  partid  din  unele  ţâri  socialiste.  In  ultima   elaborat  şi  o  explicaţie  :  y             cărbunelui
       mericană  în  Vietnam.  Organi­  diferite  oraşe,  poliţia  a  inter­  cordă  asistentă  tehnică  etc.  zi  a  lucrărilor.  Nestor  Ignat,  redactorul-şef  adjunct  al   0  parte  din  cărbune  este
       zatorii  demonstraţiei  au  insta­  venit  operînd  arestări.  In  to­                         revistei  „Lupta  de  clasă",  a  prezentat  o  expunere  în   I  emanat  prin  coşurile  fa ­  y
       lat  în  fata  centrului  de  recru­  tal  au  fost  arestate  peste  400   Reprezentantul  român  a sub­  legătură  cu  esenţa  democratică   a  orîndulrii  noastre   bricilor  şi  vapoarelor,  aşa   y
       tare  un  sicriu  în  care  linerl.   de  persoane.         liniat  In  continuare  necesita­  socialiste.  Expunerea  a  fost  urmărită  cu  interes  de  cel   y  cum  a  existat  in  India                        Petrnşani
       unul  cile  unul,  şi-au  depus  or­  După  cum  a  declarat  in  ca­  tea  aplicării  principiului  uni­  prezenţi.                                  y   ploaie...  cu  peştii  ridicoli   y
       dinele  de  încorporare.  In  ca­  drul  unei  conferinţe  de  presă   versalităţii   in   activitatea                                                   in  aer  de  uragan,  lor  în  y
       drul  mitingului  organizat   la                                                                                                                      1   Maroc  ploaie...  cu  boabe
                                     un  reprezentant  al  „Noului  co­  PNUD.  arătînd  că  participarea                                                                                y
       încheierea  manifestaţiei,   vor­                                                             Agenţia  TASS  anunţă  că,   tării  agriculturii  italiene,  a­  de  grîu.
       bitorii  au  arătat  că  tinerii  a-   mitet  de  mobilizare  pentru  în­  la  această  activitate  a  tuturor   prlntr-un  decret  al  Prezidiu­  sigurarea  unor   condiţii   de   (  y
       mericanî  „preţuiesc   acele  1-   cetarea  războiului   din   Viet­  ţărilor  care  o  doresc  ar  fi  în   lui   Sovietului   Suprem   al   muncă  şi  de  trai   mai  bune   .OMUL  DIN  UMBRA"  y              angajează
       dealuri  pentru  care  au  luptat   nam",  „campania  de  primăva­  interesul  însuşi  al  creşterii  ro­  Uniunii  Sovietice,  la  14  Iunie   pentru  oamenii  muncii  din  a­  i
       întemeietorii  Statelor  Unite  si                                                          1970  vor   avea  loc   alegeri   cest  sector  important  al  eco­  !  Ancheta  organelor  fe ­  y
        nu  acelea  pentru  care  sîntem   ră  pentru  pace”  va  continua   lului  acestui  organism  în  an­  pentru  Sovietul  Suprem   al   nomiei  naţionale,   apărarea   derale  a  dus,  potrivit  zia­  y            urgent
       chemaţi  să  luptăm   în   Viet­  prin  iniţierea  unor  noi  mani­  samblul   relaţiilor   economice   U.R.S.S.        drepturilor   politice,   sociale   rului  „N ew   York  Times” ,
        nam".                        festaţii.                     Internationale.                                             şi  sindicale  ale  agrlcultorl-   y  la  aflarea  identităţii  per­  y
                                                                                                   4 0 4                       rilor.                           soanei  care  dirijează  „din  y
                                                                                                     Joi,  a  fost  semnat  la  Bru­  4 0 4                  y  um bră”  întreaga  octivita-
                                                                                                   xelles  un  acord  comercial  cu   Parlamentul   principatului   I  te  a  M afiei  americane.   y                     INGINER
                                                                                                   o  durată  de  trei  ani  Intre  Re­  Llechtensteln  a  ales  joi   ca   Este  vorba,  potrivit  ziaru­  t
                                                                                                   publica  Socialistă  Federativă   şei  al  noului  guvern,  al  tării   y  lui.  care  citează  un  raport y
                                                                                                   Iugoslavia  şi  ţările  Pieţei  co­  pe  Alfred  Hllbe,  liderul  „U-   y  01  F.B.I.-ului,  de  celebrul  y           CONSTRUCTOR
                                                                                                   mune.                       nlunii  Patriotice".   Conform   mafiot  italo-am erican  Car­
                                                                                                     Prin  acest  acord,  relatează   constituţiei,  liderul   Partidu­  »  lo  Gambino,  care  a  reu­  y                cu  o  vechime  minimă  de  b
                                                                                                   agenţia  Taniug, sint  reglemen­  lui  nvinorttar   în  parlament,   şit,  după  moartea   nu  y
                                                                                                   tate  problemele   comerciale   Hans  Batliner,  devine  în  mod   mar  puţin  faimosului  Vito   y                    ani  în  producţie,  în  funcţia
                                                                                                   generale,  care  au  fost  pînă   automat  vtccpremier  al  qu-   Genovese,  să  preia  con­                           de  inginer  principal  la  ser­
                                                                                                   în  prezent  obiectul  unor  a­  vernului.     „         I   ducerea  celor  şase  „fam i­  y
                                                                                                   corduri  bilaterale   cu   ţările   Este  pentru  prima  oară  din   lii”  ale  Cosei  Nostro   ce   y                 viciul  Dezvoltări  unităţi  şi
                                                                                                   membre  ale  C.E.E.   Părţile   ¡928,  cind  partidul   Uniunea   y                                                    Avizări  proiecte.
                                                                                                   semnatare  îşi  conferă   reci­  Patriotică,  apreciat  ca  grupa­  y  octiveozâ  pe  întregul  te­  y
                                                                                                   proc  clauza   naţiunii   celei   re  politică  de  slînqa,  deţine   y  ritoriu  al  S.U.A.  A utorită­  y             Salarizarea conform H.C.M.
                                                                                                   mai  favorizate   în  comerţul   o  majoritate  de  8  locuri  din   ţile  declară  însă  că   nu
                                                                                                   reciproc  şi  cel  mai  înalt grad   cele  15  în  noul  parlament.  posedă  suficiente   dovezi   y                   914/1968.  plus  gratificaţiile
                                                                                                   de  liberalizare  a  importuri­                              materiale  pentru  o-f  ares­  y                          prevăzute  pentru  angajaţii
                                                                                                                                                                ta.
                                                                                                   lor  pe  care  II  aplică  fată  de   4 0 4                                                                            Centralei  cărbunelui  Petro­
                                                                                                   terti.                        Un  elicopter  militar  ame­                            y
                                                                                     ¿ *f<*f T;                                rican.  Ia  bordul  căruia  se  a-   y  »POMPA  ELECTRONICA                                şani.
                                                                                                   ♦  0 4                      ila  generalul   maior   LIoyd   y  DE  CĂLDURĂ"
                                                                                                     La  teatrul  Petruzzelll   din   Ramsey,  s-a  prăbuşit  marţi
                                                                                                   Bar!  au  început,  vineri  după-   într-o  zonă  de  junglă  din  re­  y  Un  grup  de  inventatori
                                                                                                   amiază,  lucrările   celei  de-a   giunile  deluroase  ale  Vietna­  sovietici  au  realizat  a  se­  y
                                                                                                   Il-a  conferinţe  agrare  naţio­  mului  de  sud,  a  anunţat  un   t  rie  de  aparate  frigorifice,
                                                                                                   nale  a   Partidului  Comunist   purtător  de  cuvînt   militar.   în  core  răcirea  se  obţine
                                                                                                   Italian.   La  dezbateri  parti­  Două  dintre  persoanele  afla­  cu  ajutorul  căldurii  şi  ca re
                                                                                                   cipă  2 000  de  delegaţi,   pre­  te  la  bord  au  fost  ucise,  iar   funcţionează  fără   agent
                                                                                                   cum  şi  invitat!  ai  partidelor   alte  şase,  printre  care  şî  qe-   frigorific  şi  fără  compre­  ÎNTREPRINDEREA
                                                                                                   de  stingă,  sindicatelor  şi  or­  neralul  —   rănite.     sor.  Cele  mai  mici  dintre   y
                                                                                                   ganizaţiilor  muncitorilor  din   Purtătorul  de  cuvînt.  a  de­  aceste  aparate  funcţionea­  y
                                                                                                   agricultură.  Pe  ordinea  de  zi   clarat  că  nu  este   încă  cu­  y  ză  la  flacăra  unor  spîr*   DE  INDUSTRIE
                                                                                                   se  află  înscrise  o  serie  de   noscută  cauza  prăbuşirii  eli­  y  ti ere,  iar  altele,  mult  mal   y
                                                                                                   probleme  actuale  ale  dezvol­  copterului.                 mari,  au  diferite  surse  de   y  LOCALĂ  ORAŞTIE
                                                                                                                                                            t   căldură.  Un  frigider  turis­  y
                                                                                                                                                                    de
                                                                                                                                                                        exemplu,
                                                                                                                                                                                  care
                                                                                                                                                                tic.
                                                                                                                                                            y   funcţionează  la  focul  u­  ţ y
                                                                                                                                                            (
                                                                                                                                                                nui  primus,  poate  produce
                                                                                                   C U R I E R                                    «             100  gr  de  gheaţă  in  30  de   y      Of-ESA  SPRE  VMZARE
                La  Tirgul  internaţional  de  Ia  Leipzig  care  s-a  organizat  intre  1-10  martie,  R.S._ România                                        y  minute.
           a  primit  medalia  de  aur  pentru  o  instalaţie  de  prevenire  a  incendiilor  cu  comandă  hidrau­                                           I                           y               din  s ta   disponibil :
           lică.  In  foto  :  Aspect  de  la  standul  românesc.
                                                                                                                                                             i                           y
                                                                                                                                                                                              —   ţeava  construcţii  (|)  28  x  1,2  m|m  =-■
                                                                                                                                                                                              32 624  ml
                                                                                                                                n e a u   d e   a r m e   d e z v o l t a t e   şi  s tă -   n e   a c c e p tă   a c e a s tă   te o r ie   r e z o ­
                                                                                                                                p i n e a u   o  m e t o d ă   d e   s c u l p t a r e
        Fiinţe  extraterestre                                     pe  globul  pămintesc ?                                       a  p i e t r e i   n e c u n o s c u t ă .  şi  r e z o l v a r e a   p r o b l e m e i   t r a n s ­  —  teavâ  construcţii  (!)  25  x  2  mim  =
                                                                                                                                                              n a b ilă ,  a c e la   g ă s e ş te   i m e d i a t
                                                                                                                                  S t r ă i n i i   s p e r a u   sd  f i e   g ă s iţi
                                                                                                                                                              p o r t u l u i   :  d e   la   c a r ie r a   d e   p ia ­
                                                                                                                                d e   a i  lor,  d a r   c o n t i n e n t u l   c e l
                                                                                                                                m a i   a p r o p i a t   s e   g ă s e ş te   la   o   tră ,  p ă lă r iile   r o t u n d e   t r e b u i a u    2 000  kg
                                                                                                                                                              d o a r   să   fie   r o s to g o lite   p i n ă   ia
                                                                                                                                d e p ă r t a r e   d e   c ir c a   4 000  k m v  l o c u r il e   m a l   jo a s e   u n d e   e r a u
                                                                                                                                  Z i l e l e   tr e c e a u .  V i a ţ a   p e   i n ­  p la s a te   s ta tu ile .  Ş i   a s tă z i  tn că .
                   Sute  de  mii  de  kilometri  a  străbătut  elveţianul  E-   d ic e   in  p ic io a re   o  s t a t u ie   d e    ta l  ;  d e -a   l u n g u l   şi  d e -a   la tu l   s u l i ţ ă   e r a   p lic tis ito a r e   ş i  m o ­  p ă lă r iile   c u   o  c i r c u m f e r i n ţ ă   d e    Comenzile  se  depun  la sediul
                 rlch  von  Dănlken,  autorul  cărţii  „înapoi  la  stele"  —    î n ă l ţ i m e   m e d i e .  A r h e o l o g i i   a u    s e   g ă se sc   s t a t u i   t e r m i n a t e ,   se-   n o to n ă .  N e c u n o s c u ţ i i   o u   înce­  7,60  m  şi  o  î n ă l ţ i m e   d e   2,1 S
                 In  căutarea  de  dovezi  In  favoarea  fantasticei  sale  teo­  d e c la r a t  in s ă   că   in   to a te   t i m ­  m i t e r m i n a t e   şi  d e   a b ia   î n c e ­  put  să  s e   î n ţe l e a g ă   c u   bdş-   m   in d ic ă   o  d i m e n s i u n e   c o n s i ­
                 rii :  etndva,  flinte  extraterestre  au  revenit  pe  Pămîntul   p u r i l e   I n s u l a   P a ş te lu i  a  f o s t    p u te .  Ic i  u n   n a s  uriaş  ră s a re    l i n a ş i i,  le  p o v e s t e a u   d e s p r e   l u ­  d e r a b i lă   a  c a p u lu i.  P r o b l e m a    întreprinderii  din  oraşul  Orăşiie,
                 îostru,  lăsinrl  urme  misterioase.  Redăm  relatările  sale   m u l t   p r e a   s ă r a c ă   i n   o a m e n i    d i n   n is ip ,  c o lo   se  î n t i n d   n iş te    m i l e   şl  c o n s t e l a ţ ii l e    s tr ă in e .   „ p ă lă r iilo r   ro ş ii"  i m p l i c ă   o  s e ­
                 despre  unele  din  locurile  unde  ar  fi  urme  lăsate  de   şi  a l i m e n t e   p e n t r u   a   p e r m i t e    p ic io a r e   şi  f n   a ltă    p a r t e   o   Ei  în c e r c a u   să   d e a   i n s u l a r i lo r    r ie   d e   î n tr e b ă r i.  A u    p ă s t r a t   str.  Nicolae  Titulescu,  nr.  20,
                 fiinţe  extraterestre.  Insula  Paştelul,  cercetată  de  Erlch   s c u l p ta r e a   n e n u m ă r a t e l o r   s t a ­  f r u n t e   îşi  c r o ie ş te   d r u m   la  s u ­  p r i m i t i v i   le c ţii  i n t r - o   s c r ie r e    in s u l a r i i   in   a m i n t i r e a   lo r   p e
                                                                                                  p r a fa ţă .
                 von  Dănlken.                                      t u i   ;  p e   d e   a ltă   p a r te ,  p e   i n s u ­  s im b o lic ă .  P o a te   p e n t r u   a  c r e a    „ zei““  c u   c o if u r i l e   lo r  ?  L i   s - a u
                                                        O           lă  n u   s - a u   d e s c o p e r i t   in d ic ii   N i m e n i   n u   a  p u t u i   p i n ă   a ­  un  semn  d e   a m i n t i r e   p e r m a ­  p ă r u t   d e   a c e e a   s t a t u i l e   fă r ă    telefon  189-190.
                                                                    că  a r   f i   e x i s t a t   v r e o d a t ă   l e m n    c u m   g ă si  o  e x p l i c a ţ i e   p l a u z i ­  n e n t ă   s a u   în   în c e r c a r e a   d e   a   p ă lă r ii  ca   i n c o m p l e t e   7  E x p r i ­
                   insula coloşilor  de piatră                      ca   m a t e r i a l   d e   c o n s t r u c ţ i e   p e n ­  b ilă   f a p t u l u i   că  p o l in e z i e n ii .   d a   u n   s e m n   c e lo r   c a r e   îi  c ă u ­  m ă   e le   o a re   a c e la ş i  l u c r u   ca
                                                                    t r u   p lr tiile   d e   t r a n s p o r ta r e .
                                                                                                  c a re   c u   g r e u   tşi  p r o c u r a u   h r a ­
                                                                      P e   b a z a   c e r c e tă r ilo r    m e l e    n a ,  a r   f i   fo s t   în   s ta r e   să   s c u l p ­  ta u ,  s t r ă i n i i   a u   s c u l p t a t   o  s t a ­  şi  „c o i f u r i l e ş i   . a u r e o l e l e **  in -
                                                                                                                                                                                p e ş t e r il o r
                                                                                                                                t u i e   u r ia ş ă   d i n   ro ca   v u l c a n i ­
                                                                                                                                                              t l l n i t e   p e   p e r e ţii
          Pe.  a p r o a p e   t o a te   in s u l e l e    g a s t r o n o m ic ,  c a re   fa c e   c in s te    la  f a ţ a   lo c u lu i,  c r e d   că  te o r ia    t e z e   c e i  600  u r ia ş i  d i n   p ia tr ă    că.  A l ţ i   g i g a n ţi  d e   p ia tr ă   a u    p r e i s t o r i c e   d i n   l u m e a   î n t r e a ­
        l o c u ib ile   d i n   m ă r i l e   S u d u l u i    in s u la r ilo r .  s t a t u il o r   d ă l t u i t e   la  f a ţ a   lo c u ­  N i m e n i   n u   p o a te   d a   v r e o   i n d i ­  f o s t   a ş e z a ţ i   d e - a   l u n g u l   c o a s ­  g ă   ?
        :ie  g ă se sc   r ă m ă ş i ţ e   a le   u n o r    M i j l o c u l   d e   l o c o m o ţi e   aici   lu i  n u   p o a te   f i   s u s ţi n u t ă .   A m    c a ţie   c u   a j u t o r u l   c ă r e i  t e h n i c i    te i  p e n t r u   a  fi  v iz ib i l i   d e   d e ­  C i n d   p r i m i i   a lb i  a u    p ă ş it
        m a r i   c u lt u r i   n e c u n o s c u t e   o m u ­  c o n ti n u ă   să  f i e   c a lu l  —   tn  a f a ­  m ă s u r a t   d i s t a n ţ a   d e   la  m a s a    b l o c u r ile   d e   p ia tr ă   a u   p u t u t    p a rte .  P in ă   c i n d   b r u s c ,  i n tr - o    p e   in s u lă ,  d e   g î tu l   s t a t u il o r
         lui  c o n t e m p o r a n .    R e s tu r il e    ra   u n i c u l u i   a u t o t u r i s m   a p a r ţi-    d e   la v ă   p l n ă   la  d i fe r i t e l e   s t a ­  f i   d e g a ja t e   d i n   la v a   d u r ă .  N i ­  b u n e   zi,  so s i  salvarea.  m a i   a t î r n a u   t ă b li ţ e   d e   l e m n    Cooperativa  de   I
        u n e i   t e h n i c i   c u   t o t u l   d e   n e î n ­  n i n d   p r i m a r u l u i   lo ca l  R o p o ,   t u i   :  32  m.  D e g a ja r e a   u n o r   a-   m e n i   n u   a  p u t u t   e x p l i c a   p in ă    sc rise ,  d a r   n u   s - a u   m a i   g ă s it
        ţe le s,  d a r   e v i d e n t   s u p e r io a r ă ,   r e g e le    n e in c o r o n a t   al  i n s u ­  s e m e n c a   bucăţi,  u r ia ş e   d e   la v ă    a c u m   d e   ce  p o l in e z i e n ii   (d a c ă    S t a t u i l e   a u   r ă m a s .  I n   s e c o ­  b ă ş t i n a ş i   c a r e   s ă   p o a tă   î n ­
         s t i r n e s c   n e d u m e r i r e a    v i z i t a -   lei,  d e ş i  a fa r ă   d e   e l  m a i   e x i s t ă    n - a r   fi.  p u t u t   să   f i e   r e a l iz a tă    ei  a u   f o s t   c r e a to r ii)   a u   d a t   f e ­  lele   o a re   a u   t r e c u t   d e   a t u n c i ,   ţe le g e   a c e a s tă   sc r ie r e .  P in ă   a ­  consum  Certe},   B
        to r u l u i   p e   I n s u l a   P a şte lu i.  u n   „g u v e r n a t o r "  şi  u n   „co­  c u   m i c i l e   şl  p r i m i t i v e l e   d ă l ţi    ţ e lo r   s t a t u i l o r   f o r m e   şi  e x p r e ­  b ă ş t i n a ş i i   se  „ d is tr a u "  cu  u­  c u m ,   p u ţ i n e l e   t ă b l i ţ e   r ă m a s e
                                                                                                                                n e lt e le   lo r  p r i m i t i v e   I n c e r c l n d
          A m   p e tr e c u t   ze c e   z i l e   p e   a-   m a n d a n t   d e   p o l i ţ i e R o p o   In ­  d e   p ia tr ă .  H e y e r d a h l   i-a   p u s    sii  a le   u n o r   m o d e l e   c e   n - a u    să   i s p r ă v e a s c ă   s t a t u il e   n e t e r ­  n u   ş i- a u   t r ă d a t   s e c r e tu l.  T o ­
        •rest  m i n u s c u l    p e tic    d e   pd-   să   ştie  m a i   m u l t e   d e s p r e   m i s ­  p e   b ă ş t i n a ş i   să   d ă ltu ia s c ă   s ă p -    e x i s t a t :  n a s u r i   lu n g i   şi  d r e p ­  m i n a t e ,   fă r ă   să  r e u ş e a s c ă   în să ,   tu ş i,  e le   s i n t   o  d o v a d ă   c ă   v e ­
         n t n t   d e   o r ig in e   v u l c a n i c ă   d i n    te r e le   tn c ă    n e l ă m u r i t e    a le    t ă m î n i   d e - a   r î n d u l   In  c r a te r    te,  g u r i  c u   b u z e    î n g u s t e   şi   p î n ă   c in d   a u   r e n u n ţ a t ,   a z v t r -    c h ii  R a p a n i  cunoşteau  o  s c r i e ­  judeţul  Hunedoara
        s u d u l   P a c ific u lu i.   V r e m u r i l e    i n s u l e i   d e c i t   to ţi  c e ila lţi  l o ­  c u   u n e l t e l e   g ă site.  R e z u l t a t u l    s t r i n s   lip ite ,  o c h i  c u f u n d a ţ i   in    h n d   a c e s te   u n e l t e   la  i n t l m -    re   c a re   s e   a s e a m ă n ă   u l u it o r
        c ln d   in s u liţa   e ra   v i z i t a t ă   d o a r    c u ito ri.  a  f o s t   c it  s e   p o a te   d e   n e c o n ­  o r b i t e   a d in e i,  f r u n ţ i   jo a se.  N i ­  p/are.  c u   î n s e m n e l e   l i m b i l o r   a sia tic e ,
                                                                    c l u d e n t   :  o  d ir ă   d e   c i ţ i v a   m i ­  m e n i   n u   ş tie   n i c i   m ă c a r   cine
        o  d a t ă   la  şa se  luni.  d c   u n   v a s    D e s p r e   isto ria   I n s u l e i   P a ş t e ­                                                S e m n e   a l fa b e t ic e   şi  s i m b o ­
                                                                    l i m e t r i   z g ir ia lă   î n   ro ca   v u l ­  urma  s ă   f i e   r e p r e z e n t a t   p r in    M o a i s - u r i l e   —   a şa   n u m e s c
         i e   r ă z b o i  c h il i a n    a u   tr e c u t.   lu i  e x i s t ă   n u m e r o a s e   relatări,                                             lu r i  n e în ţ e le s e   s e   g ă s e s c   şi  p e
                                                                    c a n ic ă   d u r ă   !  Ş i   n o i  a m   l o v it   a c e s te   f i g u r i   p la s tic e .  D in   p ă ­  b ă ş t i n a ş i i   s t a t u il e   —   p u r t a u    ANGAJEAZĂ  DE  URGENŢA  :
         Pe  n o i  n e -a   a d u s   aci  u n   a -   şi  teorii.                                                                                           p e tr o g li f e l e   d e   p e   p lă c ile   m a r i
                                                                    c u   f u r i e   s tin c a   c u   a j u t o r u l   u ­  c a te   n ici  T h o r   H e y e r d a h l !  î n a i n t e   „ p ă lă rii  roşii",  t o t   d i n
         ulon  cu  p a t r u   m o t o a r e   d e   t ip                                                                                                     d e   p ia tr ă ,  ce  s e   î n t i n d   ca  n iş ta
                                        A s t fe l ,  e x i s t ă   te o r ia   că  s t r ă ­  n e l t e l o r   g ă s ite   D a r  d u p ă   c ite -   D i m p o t r i v ă ,   te o r ia  dăltuirii   p ia tr ă    A m    v iz it a t   „ ca riera
         C o n s te lla tio n .  H o t e lu r i   n u   e-                                                                                                    c o v o a r e   d e - a   l u n g u l   ţ ă r m u l u i
                                      b u n i i   t r i b u l u i   R a p a n u i   a u   d ă l ­  v a   sute  de  l o v itu r i,  in   î s m ă   n u    Ită lă riilo r".  In   c o m p a r a ţ i e   c u
         rlstd,  a şa   că  cca   m a i   m a r e    tu it,  d u p ă   o  m u n c ă   d e   g e n e ­  nu  numai  că  n u   p o a te   fi   a c ­             in s u le i.  M u l t e   d i n   a c e s te   p lă ci   €   croitor,  specialitatea  croitorie
         p a r te   a  t i m p u l u i   a m   p e tr e c u t- o    m a i   a v e a m   d e c it  r e s t u r i l e   lor   c e p ta tă ,  d a r   c h ia r   e x i s t e n ţ a    c a r ie r a   d i n   c r a t e r u l   R a n o   R a ­  z i m ţ u i t e   şi  r u p t e   a u   o  s u p r a ­
                                      ra ţii,  r e n u m i t e l e   s t a t u i   in tr - o    S t i n c a   in s ă   n u   a v e a   n ici  m ă ­  r a k u ,  a c e a s ta   e s t e   o  c a r ie r ă
         I n t r - u n   c o rt.   C u    a l i m e n t e                                         s u t e lo r   d c   u n e l t e   d e    p ia tr ă         f a ţ ă   d e   20  m-.  E le   s e   g ă s e s c
                                      ro că   d u r ă .  v u lc a n i c ă .   T h o r    c a r  o  z g îr ie tu r â .           d e   p i e t r i ş   p a r c ă   p e n t r u   j o c u ­        bărbaţi
         n e - a m   a p r o v i z i o n a t   d i n   t im p .                                   p a re   să  d o v e d e a s c ă    t o c m a i             p r e t u t i n d e n i   u n d e   s o l u l   e s te
                                      H e y e r d a h l   d e s c r ie   in   c a r te a   sa     c o n tr a r iu l,  a n u m e   că  uriaşele   rile  d e   c o p ii,  u n   a t e l i e r   m u l t
         D e   d o u ă   o ri  i n d ig e n i i   n e - a u    „ A k u - A k u "  c u m   c   g ă sit  i n   c a ­  T e o r i a   d ă l t u i r i i   p o a te   fi  v a ­  p r e a   în g u s t   p e n t r u   c o n f e c ţ i o ­  p la t.  Pe  a c e s te   c o v o a r e   d e   p ia ­
         intutat  la  c in ă   :  a m    m î n c â t                la b ilă   p e n t r u   c it e v a   s t a t u i   m a i    .statui  nu  ar  fi  putut  n i c i o d a ­  tr ă   se  v ă d   p e şti,  f i i n ţ e   e m b r i o ­  4   cizmar.
                                      rie re   s u t e   d e   to p o r a ş e   p r i m i ­                                     n a r e a   m a r i l o r   p ă lă r ii  roşii.  S ă
         s o m n   p r ă jit,  p e   c a re   ll  p u n e a u       m ic i,  r id ic a te   in   v r e m u r i   m a i   tă  să  ia  n a ş te r e   in   a c e s t  m o d  n a re ,  s i m b o l u r i   a le   S o o r e l u i,
                                      t i v e   a z v i r l it e   in   d e z o r d i n e .   De                                fi   fo s t   e le   l u c m l e   a ci  ?
         t n tr - o   g a u r ă   in  p ă m i n t   şi  îl   aci,  H e y e r d a h l   q   c o n c h i s   că   o   noi,  d a r   n u   şi  pentm  d e g a ­  C i n e    p o a te   î n ţe l e g e   to a te    s te le   şi  sfe r e .  L - a m   î n t r e b a t
         a c o p e r e a u   c u   j e r a tic    şi  c u           j a r e a   m a te riei,  p r i m e   d i n   roca   Q ceslea  ?  la tă    i   e x p l i c a ţ ia    S i n t   m a i   f u r i n d   d e   p ă r e r e    p e  R o p o   d a c ă   c u n o a ş t e    v r e o    Condiţiile  referitoare  ia  salarizare  şi
                                      m u l ţ i m e   d e   o a m e n i ,  c a re   sc  o ­
         f r u n z e ,   o  r e ţe tă   a  g o s p o d i n e ­  c u p a u   d e   a c e a s tă   t r e a b ă ,  ş i-a u    v u lc a n i c ă   d i n   c a re   a u   f o s t   f ă ­  n o a s t r ă ,  oric.ii   a r  a p ă r e a   ea   că   e le   a u   fo s t  t u r n a t e   d i n   p ie ­  e x p lic a ţie .   N u ,   m i-a .  răspuns
         lo r  locale.  A p r o a p e   d o u ă   o r e    p ă r ă s it  b r u s c   l u c r u l.   f u g i n d    c u t e   s t a t u il e   d e    d i m e n s i u n i    d e   „u t o p ic ă “  :  tr iş   şi  u n   a m e s t e c   d e   jn lm în t    el,  n ic i  ta tă l,  n ici  b u n i c u l   s ă u    alte  reiaţii  se  pot  obţine  direct ia  sediul
         a  t r e b u i t   s ă   a ş te p tă m ,  p în ă   la      u ria şe .  C r a t e r u l   R a n o   R a r a k u                                       n u   m a i   ş t i a u   să  s p u n ă   n i m i c
                                      c a re   în c o tro .  H e y e r d a h l ,   c u   a ­        U n   m ic   g r u p   d e   f i i n ţ e   i n t e ­  roşu.  M u l t e   d i n   ele  sint  g o a le
         s e r v i r e a   m e s e i .  T r e b u i e   s ă   r e ­  j u t o r u l    in s u la r ilo r ,   d u p ă   13   o f e r ă   a s tă z i  p r i v e l i ş t e a   u n u i    l ig e n te   a u   a j u n s   p e    I n s u la    p e   d i n ă u n t r u .   S e   u r m ă r e a   o a re    d e s p r e   ele.  El  î n s u ş i   p r e s u p u ­  cooperativei,  comuna  Certej,  judeţul
                                                                                                                                                              n e a   c ă   era   v o r b a   d e   i n d ic a ţii
         c u n o s c   in s ă   că  t i m p u l   n u   a  f o s t   z i l e   d e   e f o r t u r i   şi  1 o lo s in d u -s e    g ig a n tic   a t e l i e r   d e   s c u l p t u r ă ,   P a ş te lu i  d a t o r i tă   u n u i  „a c c i­  e c o n o m i s ir e a   d c   m a t e r i a l   p e n ­  a s t r o n o m ic e .
         p i e r d u t   z a d a r n ic ,  c ă ci  ne-a   d e   g r i n z i   d e   l e m n   şl  o  t e h ­  fn  care  l u c r u l   a  f o s t  î n t r e r u p t    d e n t   t e h n i C “.  „N a u f r a g i a ţ i i "  p o ­  Hunedoara.
         f o s t  o f e r it   u n   a d e v ă r a t   re g a l  n ic ă   p r i m i t i v ă ,   a  r e u ş i t   să   r i­  la  m i j l o c :  v e r ti c a l   şi  o r i z o n ­  s e d a u   v a s t e   c u n o ş t i n ţ e ,   d i s p u ­  t r u   a  u ş u r a   t r a n s p o r t u l   ?  C i­  (Agerpres)
                                                                                                                                                                                              1                 ■
                                                       Redacţia  şi  adminislraţla  ziarului  i  Deva,  str.  Dr.  Pcbu  Grota,  nr.  33.  Telefoane  »  12317  |i  11275.  riporui i  Intieprlndereo  poligrafică  Deva,                      44063
   69   70   71   72   73   74   75   76   77   78   79