Page 74 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 74
DRUMUL SOCIALISMULUI $ Nr. 4730 » SÎM BATĂ 21 MARTIE 1970
m m c in c i
°-N-U- Convorbiri Intervenţia reprezentantului Declaraţiile făcute de W. Stoph i
I I \
în problema j
român la sesiunea Consiliu si W. Brandt ATLAS
*
Orientului Apropiat BERLIN 20 (Agerpres). - iectul de (ratat prezentai de Í V
Imediat după încheierea con R.D.G., nu a fost necesar să se » V
lui de administraţie vorbirilor de la Erfurt cu can prezinte propuneri noi. I
N AŢIU N ILE UNITE 20 (A - celarul R.F. a Germaniei, pre ★ j
qerpres). — Reprezentanţii şedintele Consiliului de Mi 1 PIETRELE VII OFERĂ SPRE VÎHZARE
niştri al R.D. Germane, Wiill BONN 20 (Agerpres). —
permanenţi la O. N. U. oi Intr-o declaraţie făcută joi I
U.R.S.S., S.U.A.. Marii Brita al P. N. U. D. Stoph, a acordat un Interviu Vizitatorii insulelor Fol
nii $i Franţei şi-au continuat televiziunii din R.D.G., in ca seara televiziunii vest-germa y kland au prilejul să a
drul căruia a arătat că : „dis ne. după întîlnirea de Ia Erfurt i siste aici Io un spectacol
joi convorbirile în problema 1
cuţiile au fost utile". Caracte a şefilor de guverne a) celor unic : o grămadă de pie produse din mase plastice
Orientului Apropiat, ta reşe • *
rizând poziţia delegaţiei R.D.O., două state germane, cancelarul tre acoperite de muşchi
dinţa reprezentanţei britanice. I y
N EW YORK 20 (Agerpres). xaminării posibilităţilor de vorbitorul a subliniat .in pri R.F. a Germaniei. Willy Brandt, l se mişca in bătaia vîntu-
La sfirşitul reuniunii, lordul La sediul O.N.U. din New lărgire si intensificare a asis mul rind năzuinţa spre asigu a menţionat ca rezultate pozi t iui. Privite mal îndeaproa
Caradon. reprezentantul per tentei tehnice acordate prin rarea păcîî; în al doilea nnd. tive ale întîlnlrii: „In primul \
manent al Marii Britanii la York continuă lucrările sesiu intermediul acestui organism. este important că am pornii rind si pe un plan concret fap pe. iţi doi seama că ele y Fără reparlifie:
O.N.U., a anunţat că următoa nii extraordinare a Consiliu Luînd cuvîntul printre pri de la problemele hotâritoare. tul că ne vom întîlni din nou y nu pot fî mutate din ioc V
rea şedinţă va avea loc la 20 lui de administraţie al Progra mii vorbitori In cadrul dezba de la problemele vitale, de la la Kassel. la 21 mal, ceea ce t pentru că au nişte rădă y
cini adine înfipte in pâ-
martie, la sediul reprezentan mului Naţiunilor Unite pen terilor, ambasadorul Gbcorghe Interesele vitale ale oamenilor pste esenţial din punct de ve < mint. Şi de fapt, pietrele 0 COŞURI PENTRU RUFE MODEL II
tei S.U.A. tru Dezvoltare, consacrată e- Dîaconescu, reprezentantul nu numai din R. D. G. $i dere politic. In al doilea rind, \ nu sint din piatră ci... din y
permanent al României la R. F. G., ci şi din toate fiecare dintre noi, aşa sper, are lemn, sint copaci şi a l y • SANDALE DE PLA JA MODEL I Şl MODEL II
O.N.U.. a subliniat interesul ţările Europei". Răspunzînd acum o înţelegere ceva mal i cătuiesc o pădure. Este
deosebit pe care ţara noastră la întrebarea dacă in tim bună a situaţiei pe baza ar singurul loc pe glob unde y 0 COŞURI PENTRU TACIMURI
îl acordă consolidării rolului pul convorbirilor au fost făcute gumentaţiei aduse de cealaltă \ se află o astfel de pădu y
în dezvoltarea coope
S.U.A. „Campania de primăvară rării economice internaţionale, propuneri noi din partea R.D.G., parte' — W jlly Brandt a a- t re stranie. Creşterea ciu y 0 GAIETICA DE 2 KG. PENTRU COPII
O.N.U.
în favorizarea progresului e- Wiih Stoph a arătal că. întru- dăuqat că întrevederea în doi i dată a acestor copaci se f 0 TĂVI PENTRU SERVIT MODEL V Şl MODEL VI
Stoph,
cu fVilii
preşedintele
datorează vînturilor pola
pentru pace“ conomîc şi social at tuturor cît pînă în prezent nu s-a ori- Consiliului de Miniştri al R.D. I re care bintuie asupra in y COMENZILE SE DEPUN LA SEDIUL FABRICII.
statelor
şi în special al ţări
mit nici un răspuns oficial la
lor în curs de dezvoltare. El Germane, ,a fost foarte conclu I S sulelor Fol kland şi care
W A S H IN G TO N 20 (Ager- „Americanl — nu deveniţi s-a referit la cîleva măsuri propunerea cu privire la pro dentă'. \ nu permit dezvoltarea t STRADA CODRULUI. 24 ORAŞTIE.
pres). — In cadrul „campaniei ucigaşi", ,.lnrolîndu-vă în ar care. după părerea delegaţiei i i normală a copacilor. A
de primăvară pentru pace", i- mată veţi avea aceeaşi soartă române, ar putea contribui Ia ceste „pietre v ii” , cum le y
nitiată de organizaţiile paci ca cel 40 000 de soldaţi ucişi creşterea contribuţiei Progra y numesc locuitorii insulelor, t
fiste din Statele Unite, in ma în Vietnam” — sint lozinci pe mului Naţiunilor Unite in a l nu au fibre şi nu pot fi
rile oraşe americane se des care le-au scandat participan cest domeniu, la sprijinirea e « C U R I E R \ folosite drept combustibil. ) f
făşoară acţiuni de protest îm ţii Ia o puternică demonstraţie forturilor de dezvoltare ce se j
potriva războiului dus de antirăzboinică organizată de întreprind în numeroase ţări \ GRINDINA NEOBIŞNUITA (
S.U.A. în Vietnam. Joi a înce „Noul comitet de mobilizare ale lumii, cum ar fi: sporirea in j
put la Washington „sâptămî- pentru încetarea războiului din resurselor financiare ale * I Toamna trecută,
na de luptă împotriva încor Vietnam", ce a avut. loc în fa PNUD, identificarea unor sec tr-un orăşel scoţian a că y ¡i
porărilor". Peste 600 de tineri ta centrului de recrutare din toare prioritare de cooperare La Praga, au luat sflrşlt lucrările Conferinţei Inter t zut o grindină neobişnui y
au manifestat în faţa unul New York. Manifestaţii ase pe un lermen mai îndelungat naţionale teoretice cu tema ..Lenin şi problemele de t tă. Studiată în laborator, Centrala
centru de/recrutare din capi mănătoare au avut loc in ul între PNUD şi ţările benefi mocraţiei socialiste", orqanizală de revista teoretică a pentru ciudata sa culoa y
tala americană, scandînd lo timele zile şi în alte oraşe — C.C. al P.C. din Cehoslovacia „Nova Mysl", cu oca re neagră, s-a constatat y
zinci antirăzboinice şi purlînd Philadelphia. San Francisco şi ciare, asigurarea unei mai bu zia centenarului naşterii lui V. I. Lenin. că provine din cărbune
pancarte care exprimau deza San Ralael (statul California!, ne coordonări între diferite or La lucrări au participat reprezentanţi ai revistelor încins. Şi specialiştii au y
cordul faţă de agresiunea a In timpul demonstraţiilor din ganisme ale O.N.U. care a teoretice de partid din unele ţâri socialiste. In ultima elaborat şi o explicaţie : y cărbunelui
mericană în Vietnam. Organi diferite oraşe, poliţia a inter cordă asistentă tehnică etc. zi a lucrărilor. Nestor Ignat, redactorul-şef adjunct al 0 parte din cărbune este
zatorii demonstraţiei au insta venit operînd arestări. In to revistei „Lupta de clasă", a prezentat o expunere în I emanat prin coşurile fa y
lat în fata centrului de recru tal au fost arestate peste 400 Reprezentantul român a sub legătură cu esenţa democratică a orîndulrii noastre bricilor şi vapoarelor, aşa y
tare un sicriu în care linerl. de persoane. liniat In continuare necesita socialiste. Expunerea a fost urmărită cu interes de cel y cum a existat in India Petrnşani
unul cile unul, şi-au depus or După cum a declarat in ca tea aplicării principiului uni prezenţi. y ploaie... cu peştii ridicoli y
dinele de încorporare. In ca drul unei conferinţe de presă versalităţii in activitatea in aer de uragan, lor în y
drul mitingului organizat la 1 Maroc ploaie... cu boabe
un reprezentant al „Noului co PNUD. arătînd că participarea y
încheierea manifestaţiei, vor Agenţia TASS anunţă că, tării agriculturii italiene, a de grîu.
bitorii au arătat că tinerii a- mitet de mobilizare pentru în la această activitate a tuturor prlntr-un decret al Prezidiu sigurarea unor condiţii de ( y
mericanî „preţuiesc acele 1- cetarea războiului din Viet ţărilor care o doresc ar fi în lui Sovietului Suprem al muncă şi de trai mai bune .OMUL DIN UMBRA" y angajează
dealuri pentru care au luptat nam", „campania de primăva interesul însuşi al creşterii ro Uniunii Sovietice, la 14 Iunie pentru oamenii muncii din a i
întemeietorii Statelor Unite si 1970 vor avea loc alegeri cest sector important al eco ! Ancheta organelor fe y
nu acelea pentru care sîntem ră pentru pace” va continua lului acestui organism în an pentru Sovietul Suprem al nomiei naţionale, apărarea derale a dus, potrivit zia y urgent
chemaţi să luptăm în Viet prin iniţierea unor noi mani samblul relaţiilor economice U.R.S.S. drepturilor politice, sociale rului „N ew York Times” ,
nam". festaţii. Internationale. şi sindicale ale agrlcultorl- y la aflarea identităţii per y
4 0 4 rilor. soanei care dirijează „din y
Joi, a fost semnat la Bru 4 0 4 y um bră” întreaga octivita-
xelles un acord comercial cu Parlamentul principatului I te a M afiei americane. y INGINER
o durată de trei ani Intre Re Llechtensteln a ales joi ca Este vorba, potrivit ziaru t
publica Socialistă Federativă şei al noului guvern, al tării y lui. care citează un raport y
Iugoslavia şi ţările Pieţei co pe Alfred Hllbe, liderul „U- y 01 F.B.I.-ului, de celebrul y CONSTRUCTOR
mune. nlunii Patriotice". Conform mafiot italo-am erican Car
Prin acest acord, relatează constituţiei, liderul Partidu » lo Gambino, care a reu y cu o vechime minimă de b
agenţia Taniug, sint reglemen lui nvinorttar în parlament, şit, după moartea nu y
tate problemele comerciale Hans Batliner, devine în mod mar puţin faimosului Vito y ani în producţie, în funcţia
generale, care au fost pînă automat vtccpremier al qu- Genovese, să preia con de inginer principal la ser
în prezent obiectul unor a vernului. „ I ducerea celor şase „fam i y
corduri bilaterale cu ţările Este pentru prima oară din lii” ale Cosei Nostro ce y viciul Dezvoltări unităţi şi
membre ale C.E.E. Părţile ¡928, cind partidul Uniunea y Avizări proiecte.
semnatare îşi conferă reci Patriotică, apreciat ca grupa y octiveozâ pe întregul te y
proc clauza naţiunii celei re politică de slînqa, deţine y ritoriu al S.U.A. A utorită y Salarizarea conform H.C.M.
mai favorizate în comerţul o majoritate de 8 locuri din ţile declară însă că nu
reciproc şi cel mai înalt grad cele 15 în noul parlament. posedă suficiente dovezi y 914/1968. plus gratificaţiile
de liberalizare a importuri materiale pentru o-f ares y prevăzute pentru angajaţii
ta.
lor pe care II aplică fată de 4 0 4 Centralei cărbunelui Petro
terti. Un elicopter militar ame y
¿ *f<*f T; rican. Ia bordul căruia se a- y »POMPA ELECTRONICA şani.
♦ 0 4 ila generalul maior LIoyd y DE CĂLDURĂ"
La teatrul Petruzzelll din Ramsey, s-a prăbuşit marţi
Bar! au început, vineri după- într-o zonă de junglă din re y Un grup de inventatori
amiază, lucrările celei de-a giunile deluroase ale Vietna sovietici au realizat a se y
Il-a conferinţe agrare naţio mului de sud, a anunţat un t rie de aparate frigorifice,
nale a Partidului Comunist purtător de cuvînt militar. în core răcirea se obţine
Italian. La dezbateri parti Două dintre persoanele afla cu ajutorul căldurii şi ca re
cipă 2 000 de delegaţi, pre te la bord au fost ucise, iar funcţionează fără agent
cum şi invitat! ai partidelor alte şase, printre care şî qe- frigorific şi fără compre ÎNTREPRINDEREA
de stingă, sindicatelor şi or neralul — rănite. sor. Cele mai mici dintre y
ganizaţiilor muncitorilor din Purtătorul de cuvînt. a de aceste aparate funcţionea y
agricultură. Pe ordinea de zi clarat că nu este încă cu y ză la flacăra unor spîr* DE INDUSTRIE
se află înscrise o serie de noscută cauza prăbuşirii eli y ti ere, iar altele, mult mal y
probleme actuale ale dezvol copterului. mari, au diferite surse de y LOCALĂ ORAŞTIE
t căldură. Un frigider turis y
de
exemplu,
care
tic.
y funcţionează la focul u ţ y
(
nui primus, poate produce
C U R I E R « 100 gr de gheaţă in 30 de y Of-ESA SPRE VMZARE
La Tirgul internaţional de Ia Leipzig care s-a organizat intre 1-10 martie, R.S._ România y minute.
a primit medalia de aur pentru o instalaţie de prevenire a incendiilor cu comandă hidrau I y din s ta disponibil :
lică. In foto : Aspect de la standul românesc.
i y
— ţeava construcţii (|) 28 x 1,2 m|m =-■
32 624 ml
n e a u d e a r m e d e z v o l t a t e şi s tă - n e a c c e p tă a c e a s tă te o r ie r e z o
p i n e a u o m e t o d ă d e s c u l p t a r e
Fiinţe extraterestre pe globul pămintesc ? a p i e t r e i n e c u n o s c u t ă . şi r e z o l v a r e a p r o b l e m e i t r a n s — teavâ construcţii (!) 25 x 2 mim =
n a b ilă , a c e la g ă s e ş te i m e d i a t
S t r ă i n i i s p e r a u sd f i e g ă s iţi
p o r t u l u i : d e la c a r ie r a d e p ia
d e a i lor, d a r c o n t i n e n t u l c e l
m a i a p r o p i a t s e g ă s e ş te la o tră , p ă lă r iile r o t u n d e t r e b u i a u 2 000 kg
d o a r să fie r o s to g o lite p i n ă ia
d e p ă r t a r e d e c ir c a 4 000 k m v l o c u r il e m a l jo a s e u n d e e r a u
Z i l e l e tr e c e a u . V i a ţ a p e i n p la s a te s ta tu ile . Ş i a s tă z i tn că .
Sute de mii de kilometri a străbătut elveţianul E- d ic e in p ic io a re o s t a t u ie d e ta l ; d e -a l u n g u l şi d e -a la tu l s u l i ţ ă e r a p lic tis ito a r e ş i m o p ă lă r iile c u o c i r c u m f e r i n ţ ă d e Comenzile se depun la sediul
rlch von Dănlken, autorul cărţii „înapoi la stele" — î n ă l ţ i m e m e d i e . A r h e o l o g i i a u s e g ă se sc s t a t u i t e r m i n a t e , se- n o to n ă . N e c u n o s c u ţ i i o u înce 7,60 m şi o î n ă l ţ i m e d e 2,1 S
In căutarea de dovezi In favoarea fantasticei sale teo d e c la r a t in s ă că in to a te t i m m i t e r m i n a t e şi d e a b ia î n c e put să s e î n ţe l e a g ă c u bdş- m in d ic ă o d i m e n s i u n e c o n s i
rii : etndva, flinte extraterestre au revenit pe Pămîntul p u r i l e I n s u l a P a ş te lu i a f o s t p u te . Ic i u n n a s uriaş ră s a re l i n a ş i i, le p o v e s t e a u d e s p r e l u d e r a b i lă a c a p u lu i. P r o b l e m a întreprinderii din oraşul Orăşiie,
îostru, lăsinrl urme misterioase. Redăm relatările sale m u l t p r e a s ă r a c ă i n o a m e n i d i n n is ip , c o lo se î n t i n d n iş te m i l e şl c o n s t e l a ţ ii l e s tr ă in e . „ p ă lă r iilo r ro ş ii" i m p l i c ă o s e
despre unele din locurile unde ar fi urme lăsate de şi a l i m e n t e p e n t r u a p e r m i t e p ic io a r e şi f n a ltă p a r t e o Ei în c e r c a u să d e a i n s u l a r i lo r r ie d e î n tr e b ă r i. A u p ă s t r a t str. Nicolae Titulescu, nr. 20,
fiinţe extraterestre. Insula Paştelul, cercetată de Erlch s c u l p ta r e a n e n u m ă r a t e l o r s t a f r u n t e îşi c r o ie ş te d r u m la s u p r i m i t i v i le c ţii i n t r - o s c r ie r e in s u l a r i i in a m i n t i r e a lo r p e
p r a fa ţă .
von Dănlken. t u i ; p e d e a ltă p a r te , p e i n s u s im b o lic ă . P o a te p e n t r u a c r e a „ zei““ c u c o if u r i l e lo r ? L i s - a u
O lă n u s - a u d e s c o p e r i t in d ic ii N i m e n i n u a p u t u i p i n ă a un semn d e a m i n t i r e p e r m a p ă r u t d e a c e e a s t a t u i l e fă r ă telefon 189-190.
că a r f i e x i s t a t v r e o d a t ă l e m n c u m g ă si o e x p l i c a ţ i e p l a u z i n e n t ă s a u în în c e r c a r e a d e a p ă lă r ii ca i n c o m p l e t e 7 E x p r i
insula coloşilor de piatră ca m a t e r i a l d e c o n s t r u c ţ i e p e n b ilă f a p t u l u i că p o l in e z i e n ii . d a u n s e m n c e lo r c a r e îi c ă u m ă e le o a re a c e la ş i l u c r u ca
t r u p lr tiile d e t r a n s p o r ta r e .
c a re c u g r e u tşi p r o c u r a u h r a
P e b a z a c e r c e tă r ilo r m e l e n a , a r f i fo s t în s ta r e să s c u l p ta u , s t r ă i n i i a u s c u l p t a t o s t a şi „c o i f u r i l e ş i . a u r e o l e l e ** in -
p e ş t e r il o r
t u i e u r ia ş ă d i n ro ca v u l c a n i
t l l n i t e p e p e r e ţii
Pe. a p r o a p e t o a te in s u l e l e g a s t r o n o m ic , c a re fa c e c in s te la f a ţ a lo c u lu i, c r e d că te o r ia t e z e c e i 600 u r ia ş i d i n p ia tr ă că. A l ţ i g i g a n ţi d e p ia tr ă a u p r e i s t o r i c e d i n l u m e a î n t r e a
l o c u ib ile d i n m ă r i l e S u d u l u i in s u la r ilo r . s t a t u il o r d ă l t u i t e la f a ţ a lo c u N i m e n i n u p o a te d a v r e o i n d i f o s t a ş e z a ţ i d e - a l u n g u l c o a s g ă ?
:ie g ă se sc r ă m ă ş i ţ e a le u n o r M i j l o c u l d e l o c o m o ţi e aici lu i n u p o a te f i s u s ţi n u t ă . A m c a ţie c u a j u t o r u l c ă r e i t e h n i c i te i p e n t r u a fi v iz ib i l i d e d e C i n d p r i m i i a lb i a u p ă ş it
m a r i c u lt u r i n e c u n o s c u t e o m u c o n ti n u ă să f i e c a lu l — tn a f a m ă s u r a t d i s t a n ţ a d e la m a s a b l o c u r ile d e p ia tr ă a u p u t u t p a rte . P in ă c i n d b r u s c , i n tr - o p e in s u lă , d e g î tu l s t a t u il o r
lui c o n t e m p o r a n . R e s tu r il e ra u n i c u l u i a u t o t u r i s m a p a r ţi- d e la v ă p l n ă la d i fe r i t e l e s t a f i d e g a ja t e d i n la v a d u r ă . N i b u n e zi, so s i salvarea. m a i a t î r n a u t ă b li ţ e d e l e m n Cooperativa de I
u n e i t e h n i c i c u t o t u l d e n e î n n i n d p r i m a r u l u i lo ca l R o p o , t u i : 32 m. D e g a ja r e a u n o r a- m e n i n u a p u t u t e x p l i c a p in ă sc rise , d a r n u s - a u m a i g ă s it
ţe le s, d a r e v i d e n t s u p e r io a r ă , r e g e le n e in c o r o n a t al i n s u s e m e n c a bucăţi, u r ia ş e d e la v ă a c u m d e ce p o l in e z i e n ii (d a c ă S t a t u i l e a u r ă m a s . I n s e c o b ă ş t i n a ş i c a r e s ă p o a tă î n
s t i r n e s c n e d u m e r i r e a v i z i t a - lei, d e ş i a fa r ă d e e l m a i e x i s t ă n - a r fi. p u t u t să f i e r e a l iz a tă ei a u f o s t c r e a to r ii) a u d a t f e lele o a re a u t r e c u t d e a t u n c i , ţe le g e a c e a s tă sc r ie r e . P in ă a consum Certe}, B
to r u l u i p e I n s u l a P a şte lu i. u n „g u v e r n a t o r " şi u n „co c u m i c i l e şl p r i m i t i v e l e d ă l ţi ţ e lo r s t a t u i l o r f o r m e şi e x p r e b ă ş t i n a ş i i se „ d is tr a u " cu u c u m , p u ţ i n e l e t ă b l i ţ e r ă m a s e
n e lt e le lo r p r i m i t i v e I n c e r c l n d
A m p e tr e c u t ze c e z i l e p e a- m a n d a n t d e p o l i ţ i e R o p o In d e p ia tr ă . H e y e r d a h l i-a p u s sii a le u n o r m o d e l e c e n - a u să i s p r ă v e a s c ă s t a t u il e n e t e r n u ş i- a u t r ă d a t s e c r e tu l. T o
•rest m i n u s c u l p e tic d e pd- să ştie m a i m u l t e d e s p r e m i s p e b ă ş t i n a ş i să d ă ltu ia s c ă s ă p - e x i s t a t : n a s u r i lu n g i şi d r e p m i n a t e , fă r ă să r e u ş e a s c ă în să , tu ş i, e le s i n t o d o v a d ă c ă v e
n t n t d e o r ig in e v u l c a n i c ă d i n te r e le tn c ă n e l ă m u r i t e a le t ă m î n i d e - a r î n d u l In c r a te r te, g u r i c u b u z e î n g u s t e şi p î n ă c in d a u r e n u n ţ a t , a z v t r - c h ii R a p a n i cunoşteau o s c r i e judeţul Hunedoara
s u d u l P a c ific u lu i. V r e m u r i l e i n s u l e i d e c i t to ţi c e ila lţi l o c u u n e l t e l e g ă site. R e z u l t a t u l s t r i n s lip ite , o c h i c u f u n d a ţ i in h n d a c e s te u n e l t e la i n t l m - re c a re s e a s e a m ă n ă u l u it o r
c ln d in s u liţa e ra v i z i t a t ă d o a r c u ito ri. a f o s t c it s e p o a te d e n e c o n o r b i t e a d in e i, f r u n ţ i jo a se. N i p/are. c u î n s e m n e l e l i m b i l o r a sia tic e ,
c l u d e n t : o d ir ă d e c i ţ i v a m i m e n i n u ş tie n i c i m ă c a r cine
o d a t ă la şa se luni. d c u n v a s D e s p r e isto ria I n s u l e i P a ş t e S e m n e a l fa b e t ic e şi s i m b o
l i m e t r i z g ir ia lă î n ro ca v u l urma s ă f i e r e p r e z e n t a t p r in M o a i s - u r i l e — a şa n u m e s c
i e r ă z b o i c h il i a n a u tr e c u t. lu i e x i s t ă n u m e r o a s e relatări, lu r i n e în ţ e le s e s e g ă s e s c şi p e
c a n ic ă d u r ă ! Ş i n o i a m l o v it a c e s te f i g u r i p la s tic e . D in p ă b ă ş t i n a ş i i s t a t u il e — p u r t a u ANGAJEAZĂ DE URGENŢA :
Pe n o i n e -a a d u s aci u n a - şi teorii. p e tr o g li f e l e d e p e p lă c ile m a r i
c u f u r i e s tin c a c u a j u t o r u l u c a te n ici T h o r H e y e r d a h l ! î n a i n t e „ p ă lă rii roşii", t o t d i n
ulon cu p a t r u m o t o a r e d e t ip d e p ia tr ă , ce s e î n t i n d ca n iş ta
A s t fe l , e x i s t ă te o r ia că s t r ă n e l t e l o r g ă s ite D a r d u p ă c ite - D i m p o t r i v ă , te o r ia dăltuirii p ia tr ă A m v iz it a t „ ca riera
C o n s te lla tio n . H o t e lu r i n u e- c o v o a r e d e - a l u n g u l ţ ă r m u l u i
b u n i i t r i b u l u i R a p a n u i a u d ă l v a sute de l o v itu r i, in î s m ă n u Ită lă riilo r". In c o m p a r a ţ i e c u
rlstd, a şa că cca m a i m a r e tu it, d u p ă o m u n c ă d e g e n e nu numai că n u p o a te fi a c in s u le i. M u l t e d i n a c e s te p lă ci € croitor, specialitatea croitorie
p a r te a t i m p u l u i a m p e tr e c u t- o m a i a v e a m d e c it r e s t u r i l e lor c e p ta tă , d a r c h ia r e x i s t e n ţ a c a r ie r a d i n c r a t e r u l R a n o R a z i m ţ u i t e şi r u p t e a u o s u p r a
ra ţii, r e n u m i t e l e s t a t u i in tr - o S t i n c a in s ă n u a v e a n ici m ă r a k u , a c e a s ta e s t e o c a r ie r ă
I n t r - u n c o rt. C u a l i m e n t e s u t e lo r d c u n e l t e d e p ia tr ă f a ţ ă d e 20 m-. E le s e g ă s e s c
ro că d u r ă . v u lc a n i c ă . T h o r c a r o z g îr ie tu r â . d e p i e t r i ş p a r c ă p e n t r u j o c u bărbaţi
n e - a m a p r o v i z i o n a t d i n t im p . p a re să d o v e d e a s c ă t o c m a i p r e t u t i n d e n i u n d e s o l u l e s te
H e y e r d a h l d e s c r ie in c a r te a sa c o n tr a r iu l, a n u m e că uriaşele rile d e c o p ii, u n a t e l i e r m u l t
D e d o u ă o ri i n d ig e n i i n e - a u „ A k u - A k u " c u m c g ă sit i n c a T e o r i a d ă l t u i r i i p o a te fi v a p r e a în g u s t p e n t r u c o n f e c ţ i o p la t. Pe a c e s te c o v o a r e d e p ia
intutat la c in ă : a m m î n c â t la b ilă p e n t r u c it e v a s t a t u i m a i .statui nu ar fi putut n i c i o d a tr ă se v ă d p e şti, f i i n ţ e e m b r i o 4 cizmar.
rie re s u t e d e to p o r a ş e p r i m i n a r e a m a r i l o r p ă lă r ii roşii. S ă
s o m n p r ă jit, p e c a re ll p u n e a u m ic i, r id ic a te in v r e m u r i m a i tă să ia n a ş te r e in a c e s t m o d n a re , s i m b o l u r i a le S o o r e l u i,
t i v e a z v i r l it e in d e z o r d i n e . De fi fo s t e le l u c m l e a ci ?
t n tr - o g a u r ă in p ă m i n t şi îl aci, H e y e r d a h l q c o n c h i s că o noi, d a r n u şi pentm d e g a C i n e p o a te î n ţe l e g e to a te s te le şi sfe r e . L - a m î n t r e b a t
a c o p e r e a u c u j e r a tic şi c u j a r e a m a te riei, p r i m e d i n roca Q ceslea ? la tă i e x p l i c a ţ ia S i n t m a i f u r i n d d e p ă r e r e p e R o p o d a c ă c u n o a ş t e v r e o Condiţiile referitoare ia salarizare şi
m u l ţ i m e d e o a m e n i , c a re sc o
f r u n z e , o r e ţe tă a g o s p o d i n e c u p a u d e a c e a s tă t r e a b ă , ş i-a u v u lc a n i c ă d i n c a re a u f o s t f ă n o a s t r ă , oric.ii a r a p ă r e a ea că e le a u fo s t t u r n a t e d i n p ie e x p lic a ţie . N u , m i-a . răspuns
lo r locale. A p r o a p e d o u ă o r e p ă r ă s it b r u s c l u c r u l. f u g i n d c u t e s t a t u il e d e d i m e n s i u n i d e „u t o p ic ă “ : tr iş şi u n a m e s t e c d e jn lm în t el, n ic i ta tă l, n ici b u n i c u l s ă u alte reiaţii se pot obţine direct ia sediul
a t r e b u i t s ă a ş te p tă m , p în ă la u ria şe . C r a t e r u l R a n o R a r a k u n u m a i ş t i a u să s p u n ă n i m i c
c a re în c o tro . H e y e r d a h l , c u a U n m ic g r u p d e f i i n ţ e i n t e roşu. M u l t e d i n ele sint g o a le
s e r v i r e a m e s e i . T r e b u i e s ă r e j u t o r u l in s u la r ilo r , d u p ă 13 o f e r ă a s tă z i p r i v e l i ş t e a u n u i l ig e n te a u a j u n s p e I n s u la p e d i n ă u n t r u . S e u r m ă r e a o a re d e s p r e ele. El î n s u ş i p r e s u p u cooperativei, comuna Certej, judeţul
n e a c ă era v o r b a d e i n d ic a ţii
c u n o s c in s ă că t i m p u l n u a f o s t z i l e d e e f o r t u r i şi 1 o lo s in d u -s e g ig a n tic a t e l i e r d e s c u l p t u r ă , P a ş te lu i d a t o r i tă u n u i „a c c i e c o n o m i s ir e a d c m a t e r i a l p e n a s t r o n o m ic e .
p i e r d u t z a d a r n ic , c ă ci ne-a d e g r i n z i d e l e m n şl o t e h fn care l u c r u l a f o s t î n t r e r u p t d e n t t e h n i C “. „N a u f r a g i a ţ i i " p o Hunedoara.
f o s t o f e r it u n a d e v ă r a t re g a l n ic ă p r i m i t i v ă , a r e u ş i t să r i la m i j l o c : v e r ti c a l şi o r i z o n s e d a u v a s t e c u n o ş t i n ţ e , d i s p u t r u a u ş u r a t r a n s p o r t u l ? C i (Agerpres)
1 ■
Redacţia şi adminislraţla ziarului i Deva, str. Dr. Pcbu Grota, nr. 33. Telefoane » 12317 |i 11275. riporui i Intieprlndereo poligrafică Deva, 44063