Page 76 - Drumul_socialismului_1970_03

a is* J K W ,a M y a H a e a J W id M W H i*t i ^ ü r
DRUMUL SOCIALISMULUI <fP> Nr. 4731 £ DUMINICA 22 MART IL 197U

Transpunînd în fapte ho- Deocamdată în planuri :
târirea plenarei din octom­
preapa ooRvortaisr recapitu­ brie 1969 a C.C. al U.T.C
răspunderea
cu privire (a
organizaţiile
pe care o au
de tinerel pentru temeinica
pregătire profesională a ti­
nerilor în curs de califica­ Văii Huiţii
lative în învăţămîntul se partid Combinatul siderurgic Hu­
din
re. comitetul U. T. C.
o seamă
nedoara continuă
dc aefiuni concrete
atingerea acestui scop. vlzînd
Ca şî în alţi ani. in cursul sorialistc multilateral dezvol­ studiat probleme economice şi dezvoltarea avuţiei obşteşti i se pregăteşte haina
lunii martie - in Iun1 1ic du tate. unilalca socialistă a în­ ale C.A.P., ale I.A.S. şi Î.M.A . a cooperatorilor, dezvoltarea
începerea lucrărilor din cam­ tregului popor sub conducerea cercuri de studiere a statutu­ democraţiei cooperatiste etc.
pania agricolă de primăvară P C.R., principiile care stau la lui P C R., cercuri de educaţie Dezbaterea unor astfel de
— in invâtiiminlul de partid tia/a activităţii internationale moral-cetătencască. cicluri de teme in strlnsă legătură cu si­ Se urmăreşte
de la sale se organizează con­ a partidului $i statului nostru. conferinţe etc tuaţia concretă din unitatea
vorbirile recapitulai)ve de silr- O atenţie sporită s-a acordat încheierea unui nou an de respectivă trebuie să consti­ a temeinica pregă­ de primăvară
tuie o pirghie importantă
şit de an. în foaie formele dc învătâmînt studiu în invătămîntul de par­
cunoaşterii hotărînlor de par­ tid de la sate trebuie să con­ îndeplinirii sarcinilor econo­
Cuprinzind marea majoritate tid şi do stat. măsurilor ce stituie un bun prilej de apro­ mice pe anul 1970. Eficienta
a membrilor de partid din co­ trebuie lua Ic pentru asigura­ fundare a materialelor studi­ studiului trebuie să constea în tire profesională
operativele agricole dc pro­ rea îndeplinirii lor. ate. de clarificare a tuturor aplicarea în practică a învăţă­
ducţie. întreprinderile agrico­ mintelor. să se materializeze în a ucenicilor
le de stat si de mecanizare a creşterea producţiei agricole D in s p r e P a r i n g v i n t u l m a i ş u ie r ă u n e o r i, d e la susţine unii. Intr-un fel, de a­
agriculturii, alţi oameni ai vegetale şi animale. C i m p u lui N c a g a u t o b u z u l c o b o a r ă n in s , d i n înălţi­ cord. Dar nu în totalitate. La
muncii de la sale. studiul in In dezbaterile recapitulati­ mile împrejurimilor n e a u a n u se î n c u m e t ă să plece. data vizitei noastre (9 marlio
Invătămîntul de partid din a­ ve, de un loc însemnat tre­ S i n t a r g u m e n t e p e n t r u a s u s ţi n e că p r i m ă v a r a n -a a.c.) în nici un cartier din o­
cest an a găsii un teren deo­ Organizaţiile buie să se bucure problemele so sii in V a le a J i u l u i ? D i m p o t r i v ă . A l t e s e m n e p l e ­ raşele Văii Jiului nu se făcu­
sebit de fertil. Au iost studia­ creşterii eficientei economice, Din activişti al comitetu­ d e a z ă p e n t r u i n s ta la r e a e i d e f i n i t i v ă p e a c e s te m e ­ se absolut nimic din ceea cn
te şi aprolunriate documente a rentabilităţii producţiei (mal lui. cadre cu munci de răs­ le a g u r i A c e a s t a î n s e a m n ă p e n t r u g o s p o d a r i d e c l a n ­ trebuie să însemne sosirea
de partid şi de stal de o mare pundere pe linia pregătirii ş a r e a a c ţ i u n i l o r d e î n f r u m u s e ţ a r e , b u n ă g o s p o d ă r ir e , primăverii. La Lupeni, în car­
ales în I.A.S. şi I.M.A ), exe­
impoilanlă teoretică şi practi­ cutarea unor lucrări de cali­ profesionale a tinerilor uce­ c u r ă ţ e n i e , i n t r - u n c u v i n t , s c h i m b a r e a a s p e c tu l u i loca- tierele „Braia I" şi „II", „Tu-
că pentru transpunerea în viată de partid de la sate tate superioară, probleme ale nici. secretari al comitetelor l it ă ţ il o r r î n ti n e r i r e a lor, p e m ă s u r a a n o t i m p u l u i în dor Vladimirescu“ , „Vîscoza".
a sarcinilor trasate de partid reducerii costurilor de produc­ U.T.C. pe secţii s-au consti­ c a re om intrai... acţiunile de curăţenie şi salu­
în domeniul agriculturii. britate, îndeosebi ridicarea gu­
ţie. De asemenea, în toate u- tuit colective care urmăresc noiului menajer, sînt în con­
Aslicl. la baza desfăşurării nitătile se Impune la loc de tradicţie cu promisiunile. La
activităţii din cercuri şi cursuri frunle dezbaterea temeinică a Îndeaproape modul cum se deosebit, în dreptul lor fiind fel stau lucrurile în cartierul
nu stal studierea Raportului O îndatorire primordială a problemelor care necesită ex­ noilor reglementări privind desfăşoară activitatea prac­ Intenţii... trecute termene şl responsabi­ Aeroport din Petroşani (punc­
prezentat de tovarăşul Nico- învăţământului de partid o plicaţii. In sprijinul desfăşu­ contractele economice pe car® tică a tinerilor ucenici, dacă lităţi precise. tele gospodăreşti distruse, re-
lae Ccausrscu la cel de al X - constituie educarea partinică rării In bune condi{iuni a aces­ unităţile le încheie în acest el au fost repartizaţi să în­ Fiecare consiliu popular a
lea Conqres al PC R.. celelal­ a comuniştilor, cunoaşterea de tei ultime etape a învătămln- an pentru valorificarea produ­ veţe meseria pe lingă cei Cu întrebarea : „Cum pre­ întocmii din timp graficele de cipienti la fel, hirtii „fugărite“
te documente ale Congresului, către aceştia a normelor sta­ tului, secretariatul Comitetu­ selor. necesitatea stringentă a gătiţi haina de primăvară a o­ lucrări pentru acţiunile de în­ de vînt peste tot etc., ele.).
ale plenarelor C.C. al P C R. tutare şi ale vieţii interne de lui judeţean de partid a adop­ respectării prevederilor aces­ mai destoinici muncitori, da­ raşului V am poposit zilele tre­ frumuseţare o localităţilor, a­ Ceva mai... rezolvată se pre­
si Uniunii Naţionale a C.A.P.. partid, educarea lor în spiritul tat recent un plan de măsuri. tora. că se prezintă cu regularita­ cute pe la consiliile populare poi ele au fost aduse ta cu­ zintă situotia la Petrila, în
noile legi adnpiate de Marea concepţiei matcrialist-dialecti- Membrii biroului, activişti si Iată, pentru ce, în această te la orele de pregătire teo­ din Valea Jiului. La Petrila, noştinţa Consiliului popular cartierele 8 Martie, 6 August.
Adunare Naţională, probleme­ cr despre lume şi societate, lectori ai Comitetului judeţean perioadă organizaţiile de par­ retică. Lupeni, Petroşani, am văzut municipal Petroşani, după ca­ M. Eminescu, dar la Vulcan şi
le lunriamcntale ale politicii culh'varea devotamentului la[â de partid vor participa efec­ tid de la sate .trebuie să de­ planuri bune, judicios şi chib­ re s-au încheiat conlractelo cu Uricani situaţia este parol
interne şi externe a partidului de patrie şi partid, a ataşa­ tiv la convorbirile recapitula­ pună o susţinută activitate de Un astfel de control s-a zuit întocmite, cu puncte de executanţii. mai... stranie ca-n „Aero­
şi statului noslru. Ele au lost. mentului fată dc cauza socia­ tive din cercuri si cursuri, mobilizare a cursanţilor la desfăşurat la începutul lu­ reper care în alţi ani nu e­ port”...
studiate şi aprofundate in lismului. a sentimentelor dc vor acorda consultaţii şi vor convorbirile recapitulative, de nii martie ac., atît asupra rau menţionate: construcţii si Realizări...
strlnsă legătură cu sarcinile solidaritate internationalislă. răspunde la întrebările cursan­ sprijinire a acelor cercuri şi pregătirii ucenicilor la locul reparaţii de străzi şl trotuare,
orqani/atiilor de partid din In acest sens. organizaţiile de ţilor. Cu ocazia instruirii pro­ propagandişti a căror activi­ extinderea spălării străzilor, Promisiuni...
nnilătilc res|>cclivR( in vede­ partid, lectorii şi propagandiş­ pagandiştilor şi lectorilor au tate în cursul anului a fost de muncă cît şl asupra celor amenajări, extinderi şi întreţi­ Ne-am notat toate punctele
rea mobilizării maselor la în­ tii au depus o activitate sus­ fost recomandate temele pe mai slabă, terminarea unul an ce sc pregătesc In şcoala neri de spaţii şi zone verzi, din planurile care ne-au fost •— Cînd o să veniţi la Pe­
făptuirea acestora. ţinută pentru dezvoltarea com­ baza cărora să se desfăşoa­ de Snvătăniînt constituind pen­ profesională şt fac practica plantări de arbori, arbuşti şi puse în fată (vom mai avea trila veţi găsi lucruri frumoa­
In centrul invătămîntului de bativităţii împotriva atitudini­ re convorbirile recapitulative, tru organizaţiile de partid po­ In combinat. pomi ornamentali, lucrări de nevoie de ele — n.n.|, apoi am se. Reparăm străzile Al. Sahia,
partid au stal probleme de o lor înapoiate fată de muncă, s-au făcut recomandări biblio­ sibilitatea de a face aprecieri Concluziile colectivului îndiguiri şi consolidări de ma­ adresat interlocutorilor noştri Taia, Independenţei, Bucureşti,
deosebită actualitate ca : de­ a prejudecăţilor şi mentalită­ grafice, s-au dat indicaţii me­ asupra activităţii cursanţilor, luri. amenajarea unor mici ba­ 0 întrebare: „Din aceste fru­ Republicii. T. Vladimirescu.
ţinură etapei actuale a făuri­ ţilor străine concepţiei parti­ todice. Acestea se referă în a lectorilor şi propagandişti­ respectiv au lost Împărtăşi­ ze sportive, ştranduri, terenuri moase planuri s-a făcut ptnă plantăm pomi. trandafiri, flori
rii sociolismului şi obiectivul dului nostru, a intransigentei mod deosebit la probleme ale lor, de a trage concluzii ne­ te conducătorilor producţiei de joacă pentru copii, impor­ acum ceva?". Cităm cîteva — ne spune tovarăşul Glieor-
faţă de lipsuri, pentru întări­ cesare pentru organizarea vi­ răspunsuri : Ghcorghe Popa. qhe Pnpa, de la Consiliul
ei fundamental, principalelp dezvoltării intensive şi multi­ itorului an de studiu. de la toate nivelurile, el II- tante lucrări de ordin urba­
riireclii ale dezvoltării agricul­ rea necontenită a disciplinei laterale a agriculturii, conso­ ind cel mal în măsură să a- nistic, estetic şi edilitar-gospo- Petrila : „Au fost executate popular al oraşului Petrila.
turii. perfecţionarea conduce­ de partid şi de stal. lidarea eeonomicâ-iinancierâ a dăresc. repararea punctelor lucrări de îndiguiri şi consoli­ — Am depistat absolut toate
In acest an, In mediul rural unităţilor socialiste din agri­ 1UIIU HANKE slqure ucenicilor o pregătire gospodăreşti, completarea cu dări de maluri, curăţiri de şan­ terenurile fără destinaţie din
rii vieţii economice şi sociale, ţuri. transport de moloz ele.
al judeţului nostru au func­ cultură. ale perfecţionării or- director adjunct profesională temeinică. recipienti, regularizarea cursu­ oraş. Pe ele vom amenaja zo­
statul, democraţia şi naţiunea ţiona! un număr de peste 450 qanizăni muncii, ale normărjl şl of Cobinetufui judeţean rilor unor rţuri. grilaje de pro­ Dacă se face limp frumos...“ , ne şi spatii verzi, terenuri de
în perioada făuririi societăţii de cercuri şi cursuri care au repartiţiei în C.A.P., apărarea de partid ALEXE DRAGOŞ iecţie pentru pietoni la punc­ Daradicl Friedcrlc. Lupeni : joacă penlru copii. In felul a-
secretarul comitetului U.T.C. tele de circulaţie intensă. Îm­ „Colective constituite dc că­ ccsta vom extinde zonele ver/1
din C.S.H. bunătăţirea în ansamblu a ilu­ tre consiliul popular au fost cu 3 ha, iar terenurile de joa­
minatului public, curăţeniei şi trimise pe teren să stabileas­ că ale copiilor cu un heclor.
salubrităţii. Iată doar cîteva că concret la faţa locului toa­ Cînd toate acestea vor fi pu­
te lucrările cc vor trebui c-
dintre obiectivele asupra că­
Programul naţional de rora planurile insistă In mod xecutate. Am procurat deja se la punct, altfel va arăta o-
roşul nostru — ne declară to­
varăşul Friederic Daradici, vi­
2 400 bucăţi arbori şi arbuşti.
1 000 bucăţi de trandafiri, 1 000 cepreşedinte al Consiliului
kg sămîntă de iarbă Să ştiti popular al oraşului Lupeni.
că la noi primăvara vine ceva
— Au fost organizate colec­
tare a agriculturii La Vulcan mai lîrziu...". „Numai vatoarea tive care au „bătut" oraşele
Ion Sorlolcscu,
Petroşani :
Noi unităţi de lucrărilor de înfrumuseţare ce Văii Jiului de la un capăt la
altul. Au stabilit foate lucră­
vor fi executate prin munci rile eriililor-gospodăresti, de
alimentaţie publică patriotice la noi. în Valea Jiu­
ne s-a combătut pe suprafeţe înfrumuseţare, curăţenie, salu­
lui. se ridică la peste 17 mi­
praclic neînsemnate, deşi in ju­ britate etc. ce trebuie execu­
De la Direcţia comercială lioane lei, dintre caic numai
deţ avem circa 60 000 de hecla­ tate. Pe această bază nu fost
a judeţului sintetn informaţi la Petroşani, peste 4.7 milioa­
re unde producţiile sint dij­ că la Vulcan a început să j ne. Ce s-a lăcut pînă in pre­ întocmite qrafico dc execuţie,
muite din această cauză. Lipsa funcţioneze un bufet ,.Ex- j zent? S-o adus material den- cu termene şi răspunderi con­
Exislenla unor mari supra­ dc fermitate în aplicarea com­ preş“ , iar în aceste zile ÎŞt I crete. Totul este pregătit. Aş­
feţe de teren in lunca nurilor plexului de lucrări menit să v a începe artivilatea un bu- j droloqic — arbori. arbuşti, teptăm sprijinul cetăţenilor şi
Mureş. Strei şi afluenţilor aces­ prevină deqradarea solului nu fet „Lactovegetarian''. trandafiri în sere avem pe­ al... timpului — este părerea
tora permite ca prin amenajări s-a soldat decît cu consecinţe In perioada următoare ! ste 900 000 bucăţi de flori pre­ tovarăşului Ion Şodoleseu —
în sistem şi locale să poală li ncqalive asupra producţiei a­ aici se va deschide şi o u- i gătite. s-a trecut Ia greblarea Şeful serviciului qospodărire
udate anual peste 10000 dc gricole. înlăturarea unei ase­ nltatc „Gospodina“ , care va zonelor verzi, săparea gropilor locativă la Consiliul popu­
pentru plantări de pomi etc.
heclare ceea ce echivalează menea situaţii anormale nece­ pune la dispoziţia cumpără­ lar municipal Petroşani.
cu realizarea unui spor de pro­ sită eforturi susţinute din par­ torilor produse, preparate şl Sigur lucrările vor cnoaste o $i dacă am notat promisiu­
intensitate deosebită cînd tim­
ducţie de cereale, legume si tea spenaliştilor şi a condu­ somipreparalc pentru con­ pul...“. nile tuturor, să ne fie îngă­
furaje In valoare de ce) puţin cerilor de unităţi pentru pu­ sumul la domiciliu duit s-o trecem aici şi pe a
30 milioane tei. nerea în valoare a întreitului Noile unităţi întregesc re­ noastră ■ Vom fi oaspeţii ora­
Pentru punerea în valoare a potenţial productiv al terenu­ ţeaua comercială dc alimen­ Constatări... şelor Văii Jiului, la termenele
acestor resurse, ne revine o- rilor afectate de eroziune. în­ taţie publică a oraşului Vul­ scadente, promise de interlo­
hliqalia ca. în lumina sarcinilor deosebi pe pajiştile naturale şî can. vin In intîmpinarea sa- cutorii noştri.
reieşite din programul naţional, în plantaţiile pomicole va tre­ La instalaţia de biichetare a cărbunelui Coroeşti procesul de producţie prezintă u tlstacerll cerinţelor şl nece­ Toate constatările 1« faţa
să întocmim studii şi proiecte bui aplicat, cu maximum de răs­ înalt grad de tehnicitate. Operaţiunile se execută mecanizat şi automatizat. sităţilor de consum ale locului sînt prea timpurii, vor GH. I. NEGREA
care, o dată materializate, să pundere complexul de măsuri . Foto : SIMION POP populaţiei oraşului.
determine un salt substanţial prevăzut în proiectele existen­
!n privinţa creşterii producţiei te şi cele ce se vor întocmi pri­
oqricole. Aspecte de felul ce­ vitor la prevenirea şi comba­
lor criticate de plenară pri­ terea fenomenelor de degrada­
vind main ioJizorca cu randa­ re a solului. Nou! sistem de salarizare Seară pentru fruntaşi
ment scăzut a amenajărilor şi Rezultatele practice înreqis-
nivelul ridicat a) cheltuielilor trate la Staţiunea aqricolă ex­
pe unilalea de produs se înlîl- perimentală Geoaqiu au de­ din care o cotă parte se poate niţi şi depăşiţi, că realizările datoria comitetului de direc­ Peste 100 de fruntaşi în care a lost găzduită fn ho­
nrsc şi in unilătile nqricole din monstrat că pe terenurile si­ folosi în cursul anului, avem de producţie ale tuturor sec­ ţie. a cadrelor de specialişti din întrecerea socialistă de la lul clubului „Siderurgistor
judelui nostru. înlăturarea a- tuate în pantă, nivelul produc­ E 5 Z 3Z X25 Ü a o imagine completă a rolului ţiilor depăşesc prevederile pla unitatea noastră, ca şi în vii­ o|e(ăria Martin nr. 2 a C.S. din localitate, a fost prece­
ccstor deficiente va sta in vii - ţiilor şi veniturilor la unitaica important ce-1 joacă această nului. iar din totalul de 337 de tor să manifestăm grijă şi răs­ Hunedoara au participai, dată de un concurs gen
ta* pe un prim plan al activi­ de suprafaţă poale fi dublat nouă formă de remunerare a muncitori care au lucrat în a­ pundere în aplicarea cu maxi­ împreună cu familiile (or, la „Cine ştie. câştigă“ in care
tăţii direcţie) aqricole. sau chiar triplat în condiţiile tru ..Ixirurea“ fluctuaţiei forţei muncii in amplificarea rezulla- cord şi regie normală indivi­ mum dc randament a noului o seară organizată anume s-au întrecut In meserie 6
Paralel cu identificarea tutu­ cînd se aplică măsurile de stă rib muncă pentru inlărirea or­ telor activităţii fabricii, în creş­ duală numai 17 nu şi au ren sistem de salarizare, să inter­ pentru ei de către comite­ otelari. Ccl mai buni s-au
ror posibilităţilor locale de ex­ vilire a eroziunii. Este posibil dinii şi disciplinei terea cîşliqurilor tuturor sala­ lizat normele, confirmă că du­ venim cu măsuri operative a- lui sindicalului de la O.S.M. dovedit Alexandru Ciocan,
Dacă la toate aceste ele
tindere a suprafeţelor irigate şi necesar ca asemenea reali­ riaţilor. pă trei luni dc aplicare a nou lunri cînd pe parcurs apar noi II, in colaborare cu comite­ Constantin Enachc şi Marin
se impune să acţionăm energic zări să se obţină în col mai mente stimulatorii ale noului Faptul că în primele două lui sistem de salarizare rezul probleme de soluţionai, slujind Găină, care s-au clasat pe
pentru utilizarea cu eficienţă scurt timp de dp 1oate supra­ sistem do salarizare adăuqăm luni ale anului toţi indicatorii talele sînt deosebi! dc fructu­ in acest fel atît interesul sa­ tul U. T. C. şi conducerea primele trei locuri, dotate
maximă a amenajărilor exis- feţele aliate în diferite stadii şi fondul de premiere const.i- cantitativi şi calitativi la ni­ oase, alîl pentru salariat! cît lariaţilor cît şi progresul şi tehnică a secţiei. Intîlnirca, cu premii.
U.nte Şi stabilirea tehnoloqiilor rle evoluţie a procesului de luit din bcncliciiJe realízale, velul fabricii au fost îndepli­ şi pentru fabrică Este însă de dezvoltarea economiei.
de lucru corespunzătoare aces­ eroziune.
tor culturi. In strlnsă leqălură Gospodărirea judicioasă a
cu îndeplinirea obiectivelor resurselor de apă şi combate­
stabilite atribuţii de o deose­ rea poluării acestora ocupă, explicat şi exemplificat tra­ „P recursori“ intense preocupări de culegere
bită însemnătate revin secţiilor de asemenea, un loc de maxi­ diţia dansurilor, originea şi a producţiilor populare dîn (ara
de mecanizare ale I.M.A.. care mă însemnătate în cadrul pro­ evoluţia acestora de la cea Haţegului. Trăind în mijlocul
au datoria să contribuie intr-o gramului naţional elaborat de dinţii săritură a omului pri­ ton Pop Reteganul sătenilor, înţelegîndu-le păsu
măsură mai însemnată la în­ parljri. mitiv la dansul modern. rile şi consolîndu-i' cu vorbe
făptuirea programului adoptat Considerăm că măsurile or- Părerea intelectualilor pre­ bune. cunoscîndu-le obiceiuri­
de partid. e m ú m i m m zenţi în sală despre utilitatea le şi trodiţiile moştenite din
qanizaloricu ce se preconizea­ Ziua de 15 mortie va râmine
Un alt obiectiv major spre ză de a se delimita sarcinile şi „Convorbirilor hunedorene" multă vreme în amintirea săte­ moşi-strămoşi. s-o ocupat cu
realizarea căruia ne vom in- răspunderile celor care execu­ e ilustrată cum nu se poate nilor din Baru, care ou venit precădere de ocesteo din
drepla întreaga alentie îl con­ tă şi celor care exploatează audierii unui adevărat şi me­ mai sugestiv în cuvintele în straie de sărbătoare lo că­ urmă. O bună porte din crea­
stituie combaterea excesului lucrările de irigaţii, desecări şi rituos studiu despre cele 5 profesorului Victorin Bătrîn- minul cultural, aducînd un ţiile populare adunate şl
de umiditate, care afectează o combaterea eroziunii solului picturi ale lui Iosif Matyas cea, de la Liceul din Haţeg '• omogiu lui Ion Pop Reteganul, aşternute cu migală in manu
suprafaţă de peste 14 000 hec­ vor determina o îmbunătăţire Convorbirile honedorene“ (..Triptic 1784“. „Dialog mu­ ..Ceea ce ni s-a oierii este neobositul căutător de comod scrisele sole. o publicat-o în
deosebit
şi
de
interesant
tare. Deşi s-au întreprins une­ radicală a situaţiei existente. zical", „Baladă" etc.) şi gra­ folclorice, stejor folnlc, venit propriile-i volume de folclor
le măsuri in această privinţă, Amploarea şi complexitatea » vurile (13 la număr) ce pur­ constituie un bun rezultat al pe meleagurile lor. Io umbra şi în unele reviste ale vremii
căutărilor fructuoase
initia­
realizările nu pot ii conside- proqramului ridică în fata or­ tau semnătura Eealenneî te de Comitetul judeţean căruia s-au ridicat multe gene­ cum ar fi „Gazeta Transil­
talc ca satisfăcătoare. Astfel, ganelor aqricole judeţene, a Sylvestcr. penlru cultură şi artă în sco­ raţii, primind in dor lumino vaniei”. „Familia", „Tribuna"
lucrările începute Ja C.A.P. consiliilor populare şi condu­ Momentul muzical al acţi­ pul apropierii creatorilor di­ slovelor şî înţelepciunii şi „Revista ilustrotă". apărută
tlia. Banpotoc. Lăsău ş.a. se la cote înalte unii l-a prezentai, în pleni­ în 1898 şi redactată de însuşi
cerilor de unităţi sarcini de o feritelor arte de cei cărora Intimpinot cu căldură, grupul
( cr continuate cu mai multă deosebită însemnătate Si răs­ tudinea creaţiei sale. pe pro­ acestea le sînt destinate. De de intelectuoli din Deva şi Retegonul. In treocăl amintim
iermitale si linalizate in cel pundere. In acest sens se des­ Aflate Io cea de-a cincea Poeţii Constantin Dascălu. fesorul, dirijorul şi compozi­ data aceasta insă. artificialul, Boru s o străduit să evoce că în paginile revistei sînt
mai scurt limp. Dacă avem in prinde necesitatea de a desfă­ ediţie „Convorbirile hunr- Stelian Vintilescu. Cornel torul Vasile Lucaciu. Cu aju­ care se mai resimte cind este secvenţe din clocotitoorea consemnate o serie de colinde
vedere că investiţiile făcute se şura n largă muncă politică de dorenc", organizate din ini­ Hoqnian Traían Filimon şi torul explicaţiilor acestuia, vorba de mijlocirea scenei, vioţă a doscălului şi renumitu­ laice, specifice 7onei folclorice
recuperează in numai 2— 4 ani, mobilizare a ţărănimii, tinere­ ţiativa Comitetului judeţean Euqen Evu au citit din crea­ participanţii au reuşii să pă­ a expoziţiilor sau microfonu­ lui folclorist. Profesorul Volen hunedorene — obiceiul strigării
reiese că se justifică din plin tului. a tuturor oamenilor mun­ penlru cultură şi artă, la ţiile proprii. Multe dintre a- trundă emoţionantul şi subti­ lui. a fost Înlăturat, luîndu-i tin Oprea, evidenţiind remar­ peste sot. legende, balade,
iniţierea unor ample măsuri de cii pentru materializarea lucră­ Casa de cultură din Haţcq cextea (..închinare" — dedi­ lul mesaj al muzicii. Cileva locul comunicarea directă. cabila contribuţie adusă de chiuituri etc.
ameliorare o terenurilor cu ex­ rilor de îmbunătăţiri funciare s-au desfăşurat la cote înal­ cată lui Brăncuşi, „In sa* descrieri verbale ale ano­ De areea, poezia, arta plasti­ acesta pe forîmut vieţii cultu- „Strigareo peste sat", obicei
ces dc umiditate, fiind posibil şi gospodărire a apelor. te. Color mai bine de 60 de seaude-un strigăt". „Zim­ timpului iernii şi cîteva ima­ că. muzica şi dansul au pă­ role şi obşteşti din întreaga cu odînci semnificaţii morali­
ca şi pe această calc, în judeţ, Dezvollarea intensivă şi mo intclectuali prezenţi în sală brii" şi „Pentru a fi") au gini trăite vizual de către truns astă-seară pe căi noi Tronsilvonie. o punctai mo­ zatoare, o făcut obiectul unui
să se realizeze anual o creştere dernizaroa producţiei agricole (medici, profesori. ingineri reuşii să producă In rîndu- fiecare participant au fost în mijlocul nostru. Le-am mentele moi de seamă din studiu apărut în „Revista ilus­
de ccl puţin 6 000 tone cereale farmacişti, economişti ele.) )i rile participanţilor fiorii me­ apoi fidel redate de com­ primit cu mulţumire şi bucu­ viaţa cărturarului. E ştiut fop trată" sub semnăturo de
solicită elorlun permanente şi pozitorul şi interpretul care.
Ca să ne dăm seama de pa- susţinute în scopul materiali­ s a oferit, de dala aceasta sajului pe care-l transmitea in fata pianului, a oferit un rie". tul că Ion Pop Retegonul. ori­ Ha|egonul (pseudonimul lui
qubele înregistrate pînă acum zării tuturor obiectivelor reie­ posibilitatea unui prim con­ conţinutul. Inrhinînd adevă­ adevărat tablou al fulgilor Cuvinte de apreciere au ginar din pâr(ile Năsoudului. I P Retegonul). Comentînd
<»str suficient să arătăm că la şite din programul elaborat de tact cu creatori şi interpret' rate ode zbuciumatului tre­ de nea cc se unduiau din adus şi oaspetu prezenţi: a fost obsolvent al Preparan­ acest studiu, profesorul Aure­
Ghcorghe Bănică, inspector
C.A.P. Bcriu, Ilia, Peşteana şi partid privind extinderea lu­ cunoscut) de poezie, artă cut şi luminosului prezent al înălţimi, a săniei care alune­ diei (Şcoolo normala) din Devo lian Sîrbu, după ce o trecut
altele din cauza excesului de crărilor de îmbunătăţiri fun­ plastica, muzică şi dans din tării (..Bucium" şi „Chipul că în clinchetul zurgălăilor în Comitetul de Stat pentru şi opoi învăţător în două sate in revistă cele moi importante
umiditate, se produc anual pier­ ciare şi gospodărire a apelor. judeţ. patriei"), sau călcînd plini dc etc. Vasile Lurariu transmi­ Cultură Şi Artă : „Manifesta­ ale judeţului nostru, Vîlcele şî izbinzi pe pion folcloric ole
rea a ciştiqat mult în cc pri­
deri evaluate la peste 800 kq Prin înfăptuirea sarcinilor cc Purlîndu-i pe spectatori siguranţă pe potecile emincs- tea sălii modul de înţelege­ veşte scopul propus, prin a­ Boru „La Vîlcele, spune Rete- cărturarului, a comparat obi­
porumb. 600 kq qrlu şi 5 OOU revin unităţilor agricole din Intr-o incursiune, scurtă dar ricne ale poeziei de dragoste re a muzicii, piegătind astfel coca că s-a adresat cu efici­ ganul. nu aflai şcoală, în­ ceiul strigării peste sot („Alî-
(..Frunze amărui"). Traían Fj-
kq (arloti la hectar. Stă în po- judeţul noslru pc linia spori­ sugestivă, prin istoria „Ţării limon a reuşit o revelaţie terenul pentru înţelegerea şi entă unor largi categorii de chinai deci o casă, iar in loc morii". cum mai e numit) din
sibilitalea tuturor unităţilor o- rii capacităţii productive a pă- Haţegului" şi apoi lăsîndu-i răsplătită cu multă dărnicie mai profundă a compoziţiilor oameni". de bănci, bătui scindări şi vremea lui Reteganul cu ace­
orirole din judeţ să evite ase­ mînlului. a ridicării nivelului să poposească la acţiunea cc in aplauze de către loti cei proprii- ..Ceasornicul", „Ron­ pociuinbî cu mina meo. cum laşi obicei, procticot şi azi
menea pierderi. intensificîn ■ producţiei şi reducerii cheltu­ a trezit un viu interes, tova­ de fată. doul" şi „Rapsodia". Conslandin Clemente, pre­ putui, şi adunai abecedare şi prin părţile Zoronduluî. Orăş-
du şi eforturile în vederea eli ielilor pe unitatea de produs, răşa Mia Ardeleanu. secreta­ Plastica mişrării. istoria şedintele Comitetului judc- începui şcoala Pină ctunci nu tiei etc.
minorii evresului dc umiditate ţăranii cooperatori, mecanizato­ ra Comisiei pentru răspândi­ Au urmat apoi minuitorii dansului si evoluţia acestei lean penlru cultură si artă ' fusese şcoală în Vîlcele". De Comunicările ţinute. bine
„Nu numai ordinea rronolo-
de do ţoale suprafeţele. rii. Iurrălorii din LAS. şî ca­ rea cunoştinţelor cultural- penelului şi daliei. Sugestiv arte do-a lungul istoriei so­ qică. ci şi nivelul de desfă­ spre puterea de sccrificiu şi primite si apreciote de săteni,
ştiinţifice din cadrul Comite­
prezentată şi comentată
de
In ansamblu) lucrărilor de drele de spei ialişti îşi vor do­ cietăţii şi-au ocupat Si ele dăruirea de sine. puse in cinstind memorio marelui
tului judclean pentru cultură către Iosif Tellmann, expoziţia şurare situează „Convorbiri­
îmbunătăţiri funciare, pe un vedi prin fapte holărirra de şi artă, a depănat totodată fi­ amenajată în sala unde sp locul in manifestarea organi­ le" de la Hateq pc verticale slujba celor nevoiaşi şi dragi înaintaş, ou fost urmate de un
prim plan sc situează şi măsu a contribui cu loată priceperea zată Maestrul de balet Titus mai înalte dec ît rele prece­ lui, a vorbit Elena Oneo, pro spectacol dat de elevii şcolii
iile de combatere a eroziunii SÎ capacitatea lor la traducerea rul pe care a fost meşteşu­ desfăşurau „convorbirile" pu­ Burdurea. cu sprijinul unui dente", fesoară in Baru. generole din îocoKtote.
solului. Pină acum. fiind lăsat in viată a măreţului program git brodată întreaga acţiune nea la dispoziţia intelectua­ grup dc balerini de la Tea­ Pe lingă prodîgioaso octivito
la periferia prcocunăiilor con­ de edificare a socialismului in Prioritate a avut poezia lilor hategani posibilitatea trul de estradă din Deva, a PETRE FARCAŞIU te didactică. Retegonul o avut A. PLOPEANU
ducerilor de unităţi Şi a cadre­ ţara noastră.
lor tehnice, procesul de eroziu­