Page 90 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 90
4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4734 • JOI 26 MARTIE 1970
B
nîunc din cndrul convorbiri diplomatice, începînd de la 24
lor. In vederea găsirii căilor
C U R I E R conflictului din Orientul A- martie a.c. Guvernele celor
două ţâri şi-au exprimat spe
unei reglementări
paşnice a
ranţa că acest pas va contri
propint, care urma să aibă loc bui la consolidarea legături ATLAS
joi S-a stabilit ca această şe lor economice şi culturale
Miercuri n sosit la Sofia He- eres. care întreprinde în pre dinţă să aibă loc la 31 mar
Icgaţin economicii guverna tie
zent o vizită cu caracter ne- La Uhm-Balor a fost sem
mentală română condusă do 'oficial în Columbia, a dcclarnt ♦ O * nat planul dc colaborare în
tovarăşul Emil Drăgănescu, La Roma a fost semnat un domeniul ştiinţei şi culturii pe i ANTARCTICA Şl AFRICA
membru al Comitetului Exe că se pronunţă in favoarea ncord de colaborare cultural- anii 1970-1971 între R. P. Un i AU FORMAT ClNDVA
cutiv al C C. al PC. Român, dezvoltări» comerţului Intino- Ştiinţifică între R. P. Hulga- gară şi R. P. Mongolă. Docu » UN CONTINENT?
vicepreşedinte al Consiliului \
de Miniştri al Republicii So mentul semnat prevede dez ţ Antarctica o constituit
cialiste România, care va lua 1 voltarea colaborării cultural- i cîndva, Împreună cu A»
Secretarul genera) al O.N.U., U Thant, a inaugurat cca ştiinţifice dintre Ungaria şl
parte la lucrările celei df-a > frica, un singur continent
8-a Sesiuni a Comisiei mixte de-a 20-a expoziţie anuală dc artă organizată la sediul Mongolia, preconizfndu-se cer \ de care s-a desprins ulte-
Naţiunilor Unite din New York in beneficiul Fondului cetări în comun ale specialiş
guvernamentale româno-bul- i nor şi s-a Îndepărtat, du
O.N.U. pentru Copii (UNICLF) Expoziţia va fi deschisă tilor celor două ţări, schim
gare de colaborare economi I declarat doi savonţî ome
că şl tehnico-ştilnţificâ- pînă la 30 aprilie buri dc specialişti şi alte ac ) riconi, dr. Robert Dîet*
ţiuni. i
k şi Walter Sproll. cercetâ-
Miercuri a sosit la Pekin i tor» Io Administraţia ser
american cu toate ţările lumii. ria şi Italia. Acordul prevede ♦ © ♦
Cornel nurticâ, ministrul co Camera Reprezentanţilor din > viciilor pentru studieroo
merţului exterior al României, El a subliniat în special im realizarea unor schimburi In S. U, A a adoptat marţi un ^ mediului înconjurător, din
care (ace o vizită oficială în portanţa extinderii schimbu tre instituţiile specializate din oroîeci de lege cnrc autori t codrul Ministerului Comer-
Republica Populara Chineză. rilor comerciale cu ţările so cele două ţări, precum si ac zează guvernul să furnizeze
cialiste, care, potrivit afirm a ţiuni de colaborare In dome < (ului ol S.U.A. Ei ou pre-
❖ O * in următorii doi anî, pe cre î clzot că ou stabilit, cu
La nerlin nu fost date pu ţiilor sale, ,,pot oferi soluţii niile cinematografului, i N pvî- dit. armament ţărilor în curs
blicităţii rezultatele definitive problemelor noastre“ . Figue- eiunii şi sportului. de dezvoltare pînă la suma ^ ajutorul unui computer,
ale alegerilor de duminică res a criticat, totodată, poli ♦ O ♦ maximă de 383 milioane de iţ că Antarctica o fost ato-
pentru organele locale ale pu tica comercială a S.U.A. faţă Agenţia CTK anunţă că R.S. dolari anual Limita actuală a / şotă de coosto sud-estică
terii dc stat din R. D. Germa de ţările Americiî Latine, a- Cehoslovacă .şi n o im a au ho accsloi credite este de 330 \ o Africii.
nă. Candidaţii înscrişi pe lista rătind că ,,Statele Unite iau tărî! să restabilească relaţiile milioane dolari.
Frontului Naţional au întrunit cu o mină ceea ce ne dau cu \ „APO LLO -Î3"
99,83 la sută din voturile ex cealaltă" \ GATA DE START
primate. La alegeri au parti ♦ © ♦ \
cipat 97,98 la sută din cetăţe La sediul O.N.U. s-a anun ^ Ultima operaţie majora
# Atacurile F.N.E, in Vietnam se intensifica, ducindu-se lupte nii cu drept de vot. ţat că ambasadorii la O.N.U. : de verificare tehnică a
SITUAJIA crincene împotriva poziţiilor americano-saigoneze. ♦ © ♦ . ai Franţei, M arii Britanii, ţ stării de funcţionare a
In foto : soldatul F.N.E., Nguyen Duc Hy, aruncînd o gre Preşedintele ales nl Repu S.U.A. şi U.R.S.S. au holărît C U R I E R (ţ onsomblelor şi subansam-
nada Intr-o pozifie înaintata din Ouang Tri, provincia Thua blicii Cosla Rica, Jose Figu- să amine cea dc*a 32-a rcu- ţ blelor complexului spaţial
DIN VIETNAM Thien. 1 „Apoîio-13" s-a încheiat
) miercuri, o anunţat un
SAIGON 25 (Agerpres). — i o urlă tor de cuvînt ol
Forţele patriotice din Vietna . N A S A Aceostă operaţie
mul de sud au bombardat In 1 face parte dintr-o lungă
m iercuri trei poziţii ale trupe IT A L IA Finlanda \ serie de pregătiri şl teste
cursul nopţii de
spre
marţi
lor amencano-saigoneze. Tot Defucarea unui com { tehnice efectuóte Io Cape
odată, a fost semnalată o re Kennedy, în vederea asî-
crudescentă a cio cnirilor din 1 qu rării reuşitei misiunii luî
tre detaşamentele patrioţilor $1- plot militar în Chile i „A pollo-13" în cea de-a
iortele inamice In regiunea treia aselenizare o unui
saigoneză. în Delta Mekongu- M is iu n e a lu i M . R u m o r $i tratatul \ echipaj uman. Rezervoo-
lui, precum şi în zona septen S A N T IA G O DE C H IL E 25 (Agerpres). — M in is tru l j rele rachetei ou fost um-
trională a Vietnam ului de sud, de interne chilian, P atricio Rojas, a anunţat m ie rcuri i plute cu combustibil, iar
In provincia Quang Nam. Cele dejucarea unui com plot m ilita r înd re ptat îm p o triva 1 experienţele s-ou înche-
mai violente lupte au avut loc în fa z a f in a la guvernului. Un grup de ofiţe ri în retragere, a precizat ^ lot cu simularea lansării
în ultimele 24 de ore in regiu Rojas, s p rijin iţi de clem ente aflate în serviciul ac ^ navei.
nea Klen Tuonq din Delta M e- „Nordek“ tiv, au încercat sâ organizeze o acţiune pentru „m o
konqulul, la aproximativ 80 dificarea o rd in ii co n stituţion ale1*. j TELESCOP LA 24
kilom etri vest de capitala sud- ROMA 25 (Agerpres). — Pre atribuirea porto foliilo r nu este credinţat M in isterul Justiţiei. M e m b rii gru pu lui, în fru n te cu generalul în re tra j KILOMETRI ALTITUDINE
vielnameză. mierul desemnat, Marlano Ru scutită de dificultăţi, dar a- Un alt nume des citat să iacă
mor, s-a ocupat marţi, în ca ceslea sini apreciate ca rezol parte din g u v e rn . este cel al gere Horacio Gamboa — m in istru de interne în gu
ie drul ultimei faze a misiunii ce HELSINKI 25 (Agerpres). - vernul fostului preşedinte Carlos Ibanez (1952— 195H) ) Astronomii Universităţii
BUENOS AIRES 25 (Aqer- vabile. lud Emilio Colombo, ministrul — au fost arestaţi şi vo r fi deferiţi trib u n a lu lu i m ili | din Princeton intenţionea
i-a fost încredinţată de şeful In absenţa unor precizări o Finlanda nu va semna tratatul
pres). — Mişcarea de solida statului Italian, Giuseppe Sara- ficiale, observatorii politici trezoreriei in cabinetul demî- „N o rd e k " în actuala lui for tar. Patricio Rojas a a ră ta t cá la o în tru n ire din 18 ză să foloseoscă un balon
ritate din Arqentina cu poporul qat. de problema repartizării cred că va fi înregistrată o slonar, care ar urma să-şi men mă, a anuntat marţi un purtă februarie, m e m b rii g ru p u lu i au hotârît să atenteze la I uriaş pentru o ridica ün
vietnamez a dat publicităţi! o ţină postul. Printre alţi candi | telescop de trei tone Io
po rtofoliilor ministeriale. fn creştere a num ărului de por dat! democrat-creşlîni figurea tor de cuvînt al guvernului viaţa unor înalte personalităţi ale gu vern ulu i şi ar
declaraţie în care arată că de altitudinea de 24 kilome
cercurile Informate Italiene se tofolii pentru a satisface cere ză Carlo Donat Cattin, Paolo finlandez în cadrul unei con matei, pentru „a lim ita activitatea a u to rită ţilo r p u b li
teriorarea situaţiei din Asia tri. de unde vor fotogro-
consideră că dacă In cursul ur rile celor palru partide (18 vor Emilio Tavlani, Franco Restivo ferinţe de presă tinute după ce şi o rg an izaţiilor sindicale".
de sud-est este o urmare f i mătoarelor ore nu Intervine ni fi acordate democrat-creşlini- etc. Socialiştii, în afara lui ultim a reuniune a cabinetului, Agenţia France Presse menţionează că, p o triv it u i fio plonete îndepărtate
rească a Intensificării ames mic de natură a schimba ac lorl şase — socialiştilor; trei Nenni, ar susţine candidaturile înainte de a-şi prezenta demi nor surse, com plotul u rm a sâ ia aspectul unui puci ! ole sistemului solar şi go-
tecului Statelor Unite în tre tuala situaţie, atunci joi, sau sau patru — socialiştilor u n i lui Francesco de M arlino — sia, ca urmare a alegerilor ge care trebuia să ducă la instalarea unui regim „c iv il- loxîei Seyfert. Experienţa
burile interne ale ţârilor din a- cel tîrziu vineri, Mariano Ru tari; unul sau două — repu care ar treimi, in tr-o aseme nerale desfăşurate recent. m ilita r". 1 va aveo loc soptamma
ccastâ zonă şi a încălcării a mor va putea comunica pre blicanilor). nea ipoteză, să renunţe la Planul ..Nordek", după cum P rin tre ofiţe rii activi Im plicaţi în com plot se află i viuoore şi va permite ob
cordurilor de la Geneva cu p ri şedintelui republicii lista echi Atribuirea conducerii M in is funcţia de lider a! partidului se ştie, prevede crearea unei şi Julio Sarria, p a rtic ip a n t la rebeliunea declanşată ţinerea unor imogim con-
vire la Laos, Cambodqia si pei. sale guvernamentale. Noul terului de Externe retine în în octombrie anul trecut dc generalul Roberto Viaux. ţmmd de trei ori moi
Vietnam. Orqanizatia de soli cabinet ar urma să se prezin inod deosebit atenţia. In p ri — precum şi ale lui Luigi M a- uniuni vamale cu participarea multe detalii de at foto-
daritate arqenliniană a lansot te marţea viitoare în fata par mul guvern prezidat de Rumor, rlo lti si A nto nio Giolitti. Din Danemarcei. Finlandei. N o rve i gromJe realízale cu cele
un apel tuturor forţelor demo lamentului pentru a cere v o conducerea acestui minister a partea socialiştilor-unitari se giei ,şi Suediei. In opinia u moi bune oporate optice
cratice din A rqentina să-şi in tul de învestitură. fost încredinţată lui Pietro avansează numele Iul MarJo nora dintre ţările chemate să 1 aflate pe Fămînt.
tensifice acţiunile „îm potriva In vederea îm părţirii fun cţi Nenni. fostul preşedinte al so I
amestecului S.U.A. In Asia de ilor ministeriale, Rumor a a cialiştilor. In cel de-al doilea Tanassi, Luigi Prcli $! Giusep participe la această uniune va A CĂZUT DE LA
sud-est, pentru retraqerea cît vut marţi o serie de consul guvern Rumor (monocolor). A l pe Lupis, In line, Ornozo Rea mală, „N o rd e k " ar trebui să 1 ETAJUL ZECE
mai qrabnică a trupelor ame tări cu reprezentanţii partide do M oro a preluat conducerea le îi va reprezenta, probabil, constituie o etapă intermedia I
ricane Şi aliaţilor S.U.A. sl lor de centru-stînga (demo- diplomaţiei italiene. S prijin ito pe republicani în viito ru l qu- ră spre Piaţa comună, idee | Un britonic in virstă de
pentru acordarea dreptului po crat-creştîn. socialist, socialist- rii lui Nenni susţin reîntoar vern. respinsă de Finlanda. 32 de ani, Arnold Baker,
poarelor din accaslă parte a cerea acestuia Ia Farnesina 1 a căzut de la etajul zece
unitar, republican) chemate să
lum ii la autodeterminare, de (sediul M in isterului de Exter I ol unui imobil din loco-
mocraţie si independentă na refacă vechea coaliţie cvadri- ne), suqcrind. în acelaşi timp, I li ta tea Twickennhom, dor
ţională“ . partita, La Roma se afirmă că ca lui  ldo M oro să-l fie în s-o ales numai cu citevo
1 coaste rupte. Căderec so
Mesajul preşedintelui \ o fost amortizată de ca
I poto din pînzâ a unul
^ automobil, care era sto-
ţionot lingă imobil. Ba
Greva factorilor poştali Frontului Patriotic i ţ ker o fost transportat lo
spital, unde s-o onuntol
că starea so nu inspiră
din Laos ‘ nici o îngrijorare.
din S.U.A. pare că se apropie n u m a i in creier
XIENG Q U A N G 25 (Agerpres). — Prinţul Sufanu- REZIDA VIATA
vong, preşedintele Frontului Patriotic din Laos, a adre Intr-o declaraţie făcuta
de o reglementare sat prem ierului laoţian. Suvanna Fuma. un mesaj de la londro, cu prilejui pu
protest în legătură cu escaladarea războiului din Laos
de către S.U.A. M esalul subliniază că. ,.într-un mo blicărli cărţii «sole auto
ment în care Frontul Patriotic din Laos prezintă un biografice „O vioţă", prot.
program în cinci puncte Şi trim ite un reprezentant Christion Bornord a men
W A S H IN G T O N 25 (Ager lor de muncă, astfel îneît co cietăţi şl-au organizat propri pentru a transmite guvernului de la Vienliane propu ţionat că grefele de creier
pres). — Greva factorilor poş- respondenţa a trebuii sâ fie ile lor servicii dc curieri, care nerile concrete în legătură cu reglementarea paşnică nu vor ovea loc decît pe
lali din S.U.A,, prima acţiune cartală şi distribuită de m ili folosesc automobile şi chiar e- a problemei laotiene, Stalole Unite au continuat să ste mult! anî. „C/nd se
de acest fel din istoria ţării, tari trimişi în birourile poşta licoptore. Oamenii de afaceri escaladeze războiul din această regiune, dislocînd aici va ajunge la aceasta, o
pare să se apropie de o regle le ca urmare a declarării schimbă corespondenta cu a- un numeros personal militar, mari cantităţi de arme spus Bomard, nu va mal
mentare. După cum a anunţai „stării de urgentă naţională" ju lo ru l mesaqerilor, în timp ce şi material de război, organizînd totodată acţiuni de fi vorba de o grefă a cre
Robert Corbett, preşedintele de călre preşedintele Nixon, companiile de telegrafie şi-au' amploare în zonele controlate de forţele patriotice. ierului. ci de o grefă o
Comisiei Camerei Reprezen In afara oraşului New York sporii activitatea cu peste 40 M esajul cere, in acest sens, încelarea Imediată a corpului, întrucît numoi in
tanţilor pentru problemele poş şî a suburbiilor sale, serviciile la sută. bombardamentelor americane asupra ansamblului te- MEXIC. - Linge o clădire de pe strada Reforma din M e creier rezidă viata şi iden
telor, în diferite oraşe greviş poştale au fost complet para In ce-i priveşte pe m ilitarii rilorîuhii laoţian. De asemenea, prinţul Sufanuvong xico City, organizatorii viitorului campionat mondial de fotbal au titatea persoanei umone".
tii au început sâ se înapoieze lizate marţi şi în nordul sta trimişi să lucreze în birourile subliniază că problema laotiană trebuie reglementată postat o giganta minge de fotbal. Ea aminteşte trecătorilor că Dezminţind onumiţe Info»-
la lucru, mai ales după ce tului New Jersey, Ja Cleve poştale, după cum relevă a între părţile Interesate din Laos, cxprim îndu-şi spe pinâ la primul meci al cam pionatului râmin din ce in ce mai moţiî. potrîviţ cărora or
membrii Congresului au dat a land şi Minneapolis. In alle genţia France Prcsse. ci îşi a ranţa că încelarea bombardamentelor americane va puţine zile. Intenţiona sâ se ocupe de
sigurări că vor elabora fără în- oraşe însă, aproxim aliv 50 la rată nemulţumirea „avind sen pcrm îlc acestora să se înlîlnească şi să examineze In foto : mingea de fotbal de pe strada Reforma din capi n eu rochi rurqîe, Christion
lirziere un proiect de acord ce sută din numărul factorilor timentul că se comportă ca împreună problemele interne ale tării. tole Mexicului. Bornord a precizat că u
va tine seamă. în mare măsu poşlali s-au înapoiat la lucru, nişte spărgători de grevă". nul din proiectele sole
ră, de revendicările factorilor lo ialul celor ce continuau gre cele moi ambîţioose este
poştali- Reprezentanţii a două va redueîndu-se la 115 000. G u de a efectuó pe aceîa$i
sindicate newyorkeze ale sa vernul a declarat această gre corp uman grefe simulta
la riaţilor din servjcille de poş vă ilegală şî a ameninţai pe ne a inimii şi plămâni
tă au acceplat ca Ja tratative factorii poştali cu Închisoare lor.
sâ participe un mediator, de şi amenzi.
poştelor,
W inton
semnat în persoana lui Theo Blount, a reafirmat marţi sea Relaţii comerciale normale: un imperativ al realităţii POl.JŢJA ITALIEI IN
M in istrul
dore Kheel, care a arbitrat f a ţ a u n e i ş a r a d e
numeroase conflicte de m un ra că autorităţile nu vor în Lumea interlopă din Ro
că. cepe tralative cu sindicatele ma se pregăteşte oare
în vederea sporirii salariilor
A u to rită ţile au recunoscut cialiste in sensul necesită ce, pentru uz paşnic, statelor ro u lu i pe ntru co m e rţu l in te r pentru o expediţie în spo-
că, în perioada de vîrf, la gre factorilor poştali decit atunci T im p de cin ci zile, oraşul ţ ii că u tă rii că ilo r de re sta b i răsăritene, erau consideraţi na ţion al d in M in is te ru l Co m arcat evidente sch im b ă ri in ţiul cosmic sau hoţii care
vă au participat peste 200 000 cînd această mişcare revendi N ew Y o rk a găzduit săplu- lire a s c h im b u rilo r econo d e fic ita ri la ca p ito lu l p a trio m e rţu lu i a l S.U.A., H arold legătură cu problem a re la au efectuat morţi o spar
de factori poştali. In cursul zi cativă va lua slîrşlt. m lna trecută un sim pozion mice norm ale de terio rate in tism , deşi e fo rtu rile lo r erau Scott, a ară ta t că în tim p ţiilo r com erciale cu ţă rile gere intr-un mogazin cu
lei de marţi, cel G0 000 de gre Intre timp, datorită grevei, p a tro n a t de A sociaţia a m e ri perioada „ră z b o iu lu i rece". puse în in teresul S tatelor ce S.U.A. au exp ortat în socialiste, ia r ideca e lim in ă - produse electronice nu au
r ii tu tu ro r re s tric ţiilo r şi a
vişti din New York au refuzat W all Slreet-ul, cartierul cer cană pentru problem e de
conducere economică (A m e S-au s u b lin ia t în acelaşi tim ji U n ite". La rîndul. său, sena 1968 în ţă rile socialiste m ă r b a rie re lo r vam ale d ştig ă tot cunoscut ce ou luat cu
însă să dea ascultare ordinu curilor de afaceri din New rica n M anagem ent Asocia- obstacolele existente încă în to ru l re p ub lica n d in Illin o is , fu r i in valoare de 215 m ili mai. m u lt teren. Pe această ei ? Intr-adevăr, s-o dez
lui preşedintelui N ixon de a York, este aproape paralizat. tion), consacrat re la ţiilo r co această d ire cţie şi necesita Charles P ercy, a arătat că oane d o la ri, statele d in E u coordonată a îm b u n ă tă ţirii văluit că spărgătorii ou
se înapoia imediat la locurile Agenţii de bursă şl marile so m erciale Est-Vest. La lu c ră ri tea e lim in ă rii lo r d in re la re fu zin d să vin dă ţă rilo r ropa occidentală au e xp o r re la ţiilo r com erciale d in tre furat un set de celule so-
au p a rtic ip a t rep reze ntan ţi ţiile com erciale. socialiste m ă rfu ri pe care tat produse de 3,594 m ilia r state se înscrie şi o rg a n i iore de tipul celor folo
ai u n or m a ri firm e şi bănci După cum se ştie, tim p dc orice guvern occidental le de d o la ri. zarea, in tim p u l sim p ozio site de sateliţii artificiali
am ericane, p rin tre care „ U două decenii, In baza „A c tu vindea, S U .A . nu au făcu i P resiunea o p in ie i publice n u lu i de la New Y o rk a ri pentru tronsformorea o-
nion Carbide C o rpo ra tion ", lu i de co n tro l asupra expor- şi a c e rc u rilo r de afaceri nei zile dedicată R om âniei nergiei Soarelui în elec
„L itto n ", „Chase M an ha ttan iu r ilo r " , elaborat in 1040, interesate in sch im b u rile co şi alta U ngariei, unde oam eni tricitate. Celulele respec
B an k", „F irs t N a tion al C ity S U .A . au in te rzis vlnzarea m erciale cu statele socialis de afaceri şi reprezentanţi ai tive ou o valoare de un
B a n k", precum şi eongresme- către ţă rile socialiste a a n u te a c o n s titu it un fae tb r de firm e lo r şi. b ă n cilo r a m e ri milion de lire itoliene
n u l Thom as Asley, d in p a r m ito r produse considerate Comentariu te rm in a n t In adoptarea de cane au p u tu t cunoaşte m ai (1 600 dolari), dor nu pot
tea fo ru lu i le g isla tiv suprem . „strategice", in stiiu in d u -se către Congres, in decem brie concret dezvoltarea econo fi folosite în nici un fel
U a roh l Scott, reprezentind de /apt, un sem iem bargo în 1969, a n o ii legi asupra e x mică a acestor state socia oe Pămînt.
M in is te ru l Com erţului, şi R o com e rţu l cu statele d in răsă '' ¿rsstfitcaQHBTBaWMBi p o rtu lu i am erican, care per liste.
bert W rig h t d in partea De r itu l E uropei M enţinerea pc decit să acţioneze co n tra r m ite vinzarca o rică ro r m ă r Cele cin ci zile ale sim p o peşte c o n t a m in a t
p a rta m e n tu lu i de stat. Au ,.listele negre" a peste l Ml) intereselor lo r". fu ri nestratcgice către ţă rile zio n u lu i A sociaţie i a m e ri CU MERCUR
fost prezenţi, da asemenea. de produse in d u stria le şi res P rin p o litica lo r com ercia din ră s ă ritu l E uro pe i. Noua cane pe ntru problem ele de Conada o interzis ex
reprezentanţi ai ţă rilo r socia tric ţiile im puse pe ntru im lă. Statele U n ite s-au auto- lege m archează un pas în a conducere economică consa portul de peşte prins <n
liste acreditate la W ashing p o rtu l din statele socialiste e lim in a i de pe piaţa ţă rilo r inte faţă de le gislaţia res crate s c h im b u rilo r com er locurile Sl. Cloir şi Erie,
ton. Rom ânia n fost rep re au avut insă un efect co n tra r . socialiste, fap': de care au tric tiv ă adoptată în anul ciale Est-Vest au scos in e v i din couzo contaminării o
zentată de călre C onstantin celui scontat, p rc ju d ic iin d in beneficiat to ţi a lia ţii vest- 1949 in d ire cţia e x tin d e rii denţă fa p tu l că sta b ilire a de castor lacuri cu mercur
Fota, d ire cto r în M in is te ru l p rim u l rin d com paniile in europeni ai S.U.A. Dacă Re co m e rţu lu i Est-Vest, fă ră a re la ţii norm ale in tre toate
C o m e rţu lu i E x te rio r şi D u d u stria le am ericane şi pozi publica Federală a G erm a rezolva insă m a rile p ro ble statele este un im p e ra tiv al provenit de la reziduurile
m itru B utn aru, şeful A gen ţia ba lanţei com erciale a nici, Ita lia , F ranţa şi alte me ale lib e ra liz ă rii com er con te m p o ra n e ită ţii, ia r la a- o două uzine chimice, o
ţie i economice române din S.U.A. „A n i de zile. s u b li state occidentale au m ajorat ţu lu i. In tr-a d e vă r, este nece ceasta pot c o n trib u i în tr-o declarat morţi în Camera
W ashington. D ezbaterile .au nia in Congres senatorul de cotele de e x p o rt-im p o rt cu sar să se asigure co n d iţii măsură însem nată le g ă tu rile Comunelor Jock Davîs,
c o n firm a t m u ta ţiile care au m ocrat din M innesota. W al ţă rile socialiste, Statele U n i pentru creşterea v o lu m u lu i com erciale care con stituie o ministrul canadian pentru*
loc în anum ite cercu ri de a te au co n tin u a t să re ţin ă a co m e rţu lu i în ambele sensuri com ponentă de bază activă orobfemele pescuitului. El
JAPONIA. - Prezentăm un nou aspect din expoziţia uni face ri d in S.U.A., cc se p ro tor M ondalc, oam enii dc a bia 0,6 la sulă d in vo lu m u l şi nu num ai a e x p o rtu rilo r a re la ţiilo r in te rna ţiona le . o precizat că gradul de
versală din Osoka, deschisă la 14 martie pentru o perioadă de nunţă pentru o abordare rea face ri am ericani care căutau to ta l al e x p o rtu rilo r cu pa r am ericane. In fo ru l legisla contaminare cu mercur o
6 luni. listă a re la ţiilo r cu ţă rile so să vindă m ă rfu ri nestratcgi- te n e rii d in Est. D ire c to ru l B i- tiv suprem al S.U.A. s-au N. CREŢU peştelui depăşeşte cu mult
nivelul odmisîbil.
In foto : m ijloc de transport in jurul expoziţiei.
Redacţia şl administraba ilarului i Deva, ibr. Dr. Pobu Grota, rv. 35. Telelean« t 12317 ff 11275« tiparul i întreprinderea poligraficâ Deva- ááPA* /