Page 88 - Drumul_socialismului_1970_03

s
2 DRUMUL SOCIALISMULUI @ Nr. 4734 @ JOI 26 MARTIE 1970

In acest an, In tata unităţi­ industriale ca *>ă îndrume si să problemele organizării produc­ m îolulut de partid, conducerea producţie netă, f>00 kg fibre şl
lor economice din Valea Jiului ajute în mod concret organiza­ ţiei şi a muncii. Lu toate aces­ a c tiv ită ţii oi g a n i/a ţiilo i de ma­ fire sintetice, 4522 mc buşteni
stnu sarcini mult sporite Ast­ ţiile respective în înfăptuire:» tea se adaugă şi lipsa de opera­ să. munen fie control şl fie Jn- gater fag, 22? mc cherestea şl
fel, din producţia totală a tării sarcinilor ce le revin. La rim lul tivitate sl combativitate a Co­ •InnnaM' a «o g a n i/a ţiilo r fie alte product Valoarea produc­
de 2.1,3 milioane tone cărbune lor. marea majoritate a orga­ mitetului orăşenesc de partid) bază. ijiecum şl alle aspecte­ ţiei globale a fost depăşită cu
zolc de avansare realizate au ce urmează să se extragă în nizaţiilor de bază reuşesc »;• Uricani care nvi a Intervenit cu l e vie ţii ifilernc de purtld H 187 000 lei.
fost mal mari declt vitezele pla- anul 1070, colectivelor de la repartizeze sarcini concrete tontă hotârîrea pentru a curma erau soluţionate doar de călrr Considerăm însă că în activi­
niiicate. exploatările miniere din Valea membrilor de parltd, In raport stările de lucruri negativ^ o pai le flin m em brii com itetu­ tatea comitetului municipal, a
Cele mal bune rezultate au Jiului le revine sarcina de 8 cu pregătirea politică’ şl profe­ In <copu) îmbunătăţirii acti­ lui Pentru remedierea acestor unor comitete dc partid şl or­
fost obţinute insă în sectorul realiza cel puţin 7.0 milioane sională, tar periodic, cu ocazie vităţii economice şl politice, deficienţe, un colectiv condus ganizaţii de bază s-au menifes-
de minereuri, respectiv la l.M. tone. Obţinerea acestei produc­ adunărilor generale, el stnt comitelui municipal de partid de un membru al birou lui co­ uit şî lacune privind organizarea
Hunedoara şl Centrala mine­ ţii presupune creşterea gradu­ puşi să Informeze asupra modu­ o stabilii, pe baza studiilor şi m itetului m unicipal a ajuiai controlului şi urmărirea efi­
reurilor neferoase Deva, unde lui de mecanizare a lucrărilor lul cum şt le-au dus la înde­ analizelor efectuate, un com­ com itetul şi organ ¡zaţ iile de cienţei acestuia. Unele organe
toate exploatările şi-au depăşit şl mărirea vitezelor de Înain­ plinire. plex de măsuri politice şi orga­ bază fie la E.M. Dî Ijh in a p li­ de parltd nu nu reuşit să antre­
sarcinile planificate. Astfel, în tare, perfecţionarea metodelor Măsurile luate de comitetul nizatorice menite să ducă la carea m ăsurilor adoptate de neze pe toţi membrii lor la u r­
qaleriile de la Teliuc şi Ghe­ de exploatare şi a tehnologiei municipal pentru îmbunătăţirea lichidarea deficienţelor consta­ către secretariatul com itetului mărirea şi rezolvarea proble­
ţar, se realizează avansări de de preparare, folosirea raţiona­ stilului şi metodelor de muncă tate. Un colectiv de activişti 'm unicipal de partid. In urma melor majore ce le-au revenit,
2.2'I ml pe zi, cu 12 la sulă lă şl eficientă n tim pului dc ale organelor şl organizaţiilor de partid şl specialişti din ca­ m ăsurilor luate s-a reuşii să se controlul nu a fost organizat
mai mult ca planul, iar în sui­ lucru, s ta b iliza re forţei de de partid, de masă, obşteşti şi dru) Centralei cărbunelui Pe­ activizeze organele alese, sA se operativ, sistematic şi eficient.
tori viteza realizată este de muncă Sarcini i|>ortante re­ Aşa. de pildă, la E M. Vulcan,
1.51 ml pe zi, cu 26 la sută vin colectivelor din municipiul deşi în mai multe rîndurl co­
Petroşani şl tn domeniul activi­ mitetul de partid a analizai în
posie plan. La unităţile C.M.N.
tăţii de Investiţii industriale şl cursul anului trecut modul cum
Deva. rezultatele obţinute sînt
şocial-culturale, în cel al pro­ <e traduc în viaţă hotărîrile ce
mult superioare fată de plan.
ducţiei de energie electrică, de
vitezele de avansare situîndu-se fire şt fibre sintetice, în acti­ Eficienţa controlului de partid reglementează timpul de lucru,
intre 2.27 ml pe zi. în luna ia­ lotuşi manifestările de Indisci­
vitatea de industrie locală şt plină în procesul de producţie
nuarie la E.M. Deva şi 2,5.1 ml
prestaţii de servicii, tn comerţ s-au menţinut la un nivel r i­
pe zi în luna februarie la L.M.
Muncol. Rezultate bune au fost şl cooperaţie, în domeniul asis­ dicat, ceea ce o influenţai ne­
obţinute şi la întreprinderea de tentei medicale, învâţămîntu- se apreciază după rezultatele gativ realizarea ritmică a sar­
lui, ştiinţei şt culturii. cinilor fie plan Lipsa de control
explorări miniere. în special la
sectoarele Troiţa şi Teascu. Traducerea cu succes tn vinţ$ şi îndrumare permanentă din
O influentă importantă în a m ultiplelor sarcini care ne partea unor organe de partid
obţinerea acestor rezultate a stau în fată nu poale fl conce­ s-a făcut simţită şt în faptul că
pută fără un control permanent, unrle organizaţii de bază de la
avut folosirea mai bună a ca­ sistematic, calificat şl eficace obţinute în E.M. Uricani. E.M Petrila,
pacităţii de încărcare a maşi­ din partea organelor şt organi­ E.M. Vulcan, E.M. Dîlja nu au
nilor existente în dotarea ex­ zaţiilor de partid. Tocmai de
ploatărilor. Semnilicativ este aceea controlul de partid, ca ţinut cu regularitate adunări!“
faptul că la l.M. Hunedoara latură esenţială a stilului de generale, privînd în felul acesta
sarcina planificată este depă­ activitatea economică comuniştii de dreptul si p o s ib i­
şită cu 6.6 la sută, Iar la muncă, presupune cunoaşterea litatea fie a-şl exprima o p in ii
în legătură cu problemele race
C .M N . Deva se obţin 13,5— temeinică a realităţilor din do­
16.7 mc pe maşină şi zi. în meniul de activitate respectiv, preocupă colectivul de muncă.
Ţinînd seama de deficieoţele
timp ce rezultatele anului 1060 capacitate de a sesiza procesele care s-au manifestat în munca
erau mult inferioare. şt fenomenele ce au loc, de a economice în ce priveşte apli­ troşani au ajutat efectiv comi­ facă simţită participarea lor la
găsi soluţii şl metode eficiente unor organe şl organizaţii de
care să conducă la traducerea carea hotârirllor şi desfăşura­ tetul de partid, comitetul de organizarea şi planificarea partid in exercitarea rolului de
rea unui control cît mai exigent direcţie în aplicarea măsurilor muncii pentru traducerea in
tn viată a holărfrllor de partid conducător, de lipsurile tn o r­
şi competent s-au concretizat adoptate de către biroul comi­ viaţă a hoiărirdor de partid şl
st de stat. Exercitarea controlu­ ganizarea controlului, biroul
lui de partid trebuie să fie pre­ înlr-o scrie dc rezultate pozi­ tetului municipal de partid. fie stal comitetului municipal a stabilit
cedată întotdeauna de o cunoaş­ tive obţinute tn activitatea e­ Eficienţa controlului efectuat Un real sprijin în munca de măsuri corespunzătoare menite
conomică. în munca politică şi şi a măsurilor adoptate îşi gă­ îndrumare şi control aduc să ducă la eliminarea neajui*- •
tere temeinică de către comu­
yiîtztiE Laboranta Polixenia Ulm an, de la Fabrica „Vîscoza" Lu* n iş ti şl cei la! ţi oameni ai mvmcii organizatorică. Cu cîtva timp sesc reflectare în rezultatele comisiile pe probleme In acest rilor şi îmbvmătăţirea acllvuă-
obţinute în activitatea
sens,
evidenţiem participarea
econo­
în urmă la E.M. Uricani au fost
ţil de viitor. In acest scop au
supe­
a hotărîrllor organelor
membrilor comisie» organizato­
mică din acest an.
depistate o serie de carenţe In
rioare şt a propriilor hotârîri.
peni, expune rezistenţa mecanica a firelor unor exigente pro­
tetului municipal pe
obiective
fie o organizare judicioasă a activitatea comitetului de par­ Un alt exemplu privind efi­ rice la efectuarea unor studii şl fost repartizaţi membrii comi­
be de laborator. tid, a organizaţiilor de bază controale pe teren legate de
activităţii pentru traducerea lor cienţa controlului efectuat îl economice, comitete fie partid
şi comitetului de direcţie p ri­ modul In care organizaţiile de
tn viată, de repartizarea de constituie modul tn care comi­ şt organizaţii fio briză. în vede­
vind organizarea muncii pentru partid îşi exercită dreptul de
sarcini concrete fiecărui mem­ tetele de partid şi birourile o r­ rea partict|>ărli lor mai intense
„Parada melodiilor“ în turneu bru de partid. realizarea sarcinilor economice ganizaţiilor de bază se preocupă control, creează condiţii propice la activitatea de cunoaştere,
pentru
a
desfăşurarea largă
In practica muncii biroului şi politice. Ca urmare a cazu­ de respectarea şi aplicarea elaborare şî traducere în viaţă
comitetului municipal, a orga­ rilor frecvente de Indisciplină principiului conducerii şl mun­ democraţiei interne, conduc a hotărîrllor de partid şi de
Formaţia muzicală a clubului din Călan a făcut, cu cii colective Din controlul munca de prim ire în partid etc stat. Comitetul municipal va
spectacolul „Parada m elodiilor", cea de-a 10-a depla­ nelor şl organizaţiilor de partid In procesul dc producţie, de în­ Concluziile controalelor şl stu­
s-a încetăţenit metoda ca la călcare a normelor de protecţia efectuat a rezultat că ceea ce milita şi în continuare penii ij
sare din acest an. Soliştii de muzică populară şl uşoa­ instruirile lunare şt trim estria­ muncii, slabei preocupări pen­ caracterizează majoritatea o r­ diilor efectuate au constituit organizarea unvii control sisic-
ră - Tanla Peteu, V io rel liieţ, Zota Tudoran, Rodica le care se fac in mod diferen­ tru aprovizionarea tchnico-mn- ganizaţiilor de partid este res­ obiectul unor analize în şedin­ malic, permanent şî diferenţiat,
Ştefan, Iizeta Enache, M a tla Balaş, Crlqore loja •— au ţial, hotărîrile organelor supe­ lerialâ a locurilor de muncă şi pectarea neabătută a acestui ţele rle secretariat şi de birou. asigunnd totodată generaliza­
dăruit Iub itorilor muzicii din satele ChiUd, Baril, Cri- rioare de partid şi de stat să a unei asistenţe tehnice necores­ principiu în activitatea de par­ Ca urmare a îm bunătăţirii rea experienţei pozitive acumu­
vadia, Burjuc, Cîm puri Surduc şl din alte aşezări hu- fie prehicrate cu i embrli comi­ punzătoare, exploatarea minieră tid. Cu tonte acestea, Ia comitetul stilului şl metodelor de muncă late de organele şi organizaţiile
nedorene un repertoriu bogat, din cele mal îndrăgite tetului municipal, cu aparatul de nu şi-a realizat ritm ic sarcinile fie partid de la E.M. Dîlja s-a ale organelor şi organizaţiilor de partid.
melodii. Ţinuta artistică a spectacolelor, prezentate partid, cît şi la nivelul comi­ de plan. Neajunsurile s-au da­ manifestat o perioadă de timp de partid din cadrul m unicipiu­
sul) conducerea d irijo ru lu i Em erit Humrael. a făcut ca tn tetelor şl al organizaţiilor de torat şi faplvilui că deşi co­ serioase lipsuri în ce privo*'-' lui nostru, pe primele două luni GHEORGHE FURDUI
multe sate formaţia arlislică din Călan să primească bază. De asemenea, membrii mitetul de partid şi organiza­ activitatea pentru elabora, marea majoritate a unităţilor e- sectelor,
invitaţia de a revent pe scenele căminelor culturale. comitetului municipal, activul ţiile de bază cunoşteau starea de holăriri şi măsuri şi organi­ conomlce şi-au realizat ş) de­ IOAN GHINEA
2n Itinerarul viito ru lu i turneu al artiştilor amatori de partid şi alte cadre cu munci de lucruri nu au manifestat o zarea aplicării Jor în viaţă Re­ păşit sarcinile fie plan şi anga­
Se constată Însă că rezulta­ de alef sînt înscrise localităţile Iâpuşnic, Sarinlzeqe- şeful secţiei organizatorice
tele obţinute nu sînt constante de răspundere slnt repartizate exigenţă sporită faţă de cadre­ zolvarea unor probleme privind jamentele luate. Au fost dale Comitetul municipal
lusa, Ha(eg, Bălţa, Harţaqant şl unele aşezări din ju ­ pe anumite unităţi şl obiective le ce aveavi sarcina să re/blve conţinutul şi eficienţa învăţă- peste plan .10 000 tone cărbune
în timp şi diferă foarte mult Petroşani al P.C.R.
deţul Alba
de la o echipă la alta. uneori
rezultate mal slabe obtintn-
du-se la echipe cu dotare su­
perioară. In qeneral so admite
că In qrupa factorilor care duc Creşterea producţiei de Zilele trecute, la cabine- ; LUMINI NOI P I HARTA
la diminuarea vitezelor de a­ tul tehnic de la C.S. Hune- :
vansare în lucrările miniere, doara a fost înregistrată cea î
9 r *
orqanlzarea necorespunzătoare dc-a 35-a propunere de Ino- !
a muncii intervine cu o pon­ va|le. Semnificativ este că .
dere de o treime. Aceasta este [ furaje—-condiţie hotăntoare în urma in ovaţiilor aplicate !
de altfel şi principala cauză jj ELECTRIFICĂRII RURALE
care face ca media vitezelor [
de avansare la lucrările dc îna- I
intare în galeriile cu încărca- \ ! Soirtul inventiv
pe zi în comparaţie cu 2,06 — , pentru ridicarea potenţialului ; în acţiune m eni se deplasează de-a lu n ­ ţă rii, - s r străduiesc să-i răs­ Iote încă dc po nr inn cu con­
I
re mecanică, la unităţile C.C.P..
.F o rm a ţii de cite 6— 7 oa­
să fie de numai 2,26—2.35 ml
pundă la tim p u l prezent.
d iţia ca C o n siliu l p o pu lar co­
•
De c u rin d , fn acest im p o r­
2.23 ml pe zi cît s a realizat în j i gu l d ru m u rilo r de ţară, trec tant co m p artim e nt s-a o b ţi­ m unal Ih ih ra , Iu lin d u l. sau,
peste
fire m etalice
v ă i şi
cele două (uni la lucrările cu ; în această perioadă, valea- ’ c u rs u ri de apă, pe care apoi nut un rezu ltat de scamă . în ­ să urgenteze rezult urea unor
problem e fin a n c ia ri'.
încărcare manuală. Aceasta ne \ rea economiilor post calcu- - este d irija tă spre sate puterea d e p lin ire a în a in te dc term en
duce 1 a concluzia că mecani­ animalier j laie reprezintă peste 6 mi- i k ilo w a ţilo r născuţi la cen­ a p re ve d e rilo r p la n u lu i t r i­ — ('a re e.vlo i/c rs fi'd ii'a in <i-
cest dom eniu mii portant dc e-
zarea nu şî-a adus aproape de j lloane de lei, marcind o i tra le le electrice. L u c ră to rilo r m estrial, la care a p o rtu l echi­ ih jic a i t> socialistă a ru te lo r ;»r-
loc aportul In sporirea v ite ­ ; creştere substanţială faţă de : in salopetă albostră, sătenii pelor conduse de loan Tîţu, <1 e lu lu i nostru? — n 1 ist n \tr* -
zelor de avansare, cu a lil mai te spun sim p lu : oam enii care
; aceeaşi perioadă a anului i Cheorghe Popa. M ih a i Tirea t'Oica pe care um m lresal o
mult cu cît vitezele pla n ifi­ Lutnd in dezbatere una din Este de neeonrepul ca la nite să sporească producţia pă­ i trecut. In 1969, de pildă, (a ne fac lu m ină . C om paraţiei au fost h o tă rilo a re . In u lti­ to va ră şu lu i inp Ntc.uiae Lnpşa.
cate nu au fost atinse în nici [ cele mai imporlante probleme cooperativele agricole rlin Pui. şunilor ce le au în folosinţă ! 140 de salariat! a revenit o m ul tim p s-a in tro d u s c u re n ­
una din cele două iuni pe to- \ care hotărăşte sporirea consi Romoşcl. Burjuc, Sarmizeqclu- In ultim ii ani s-a vorbit mult ■ Inovaţie, extsltnd condljll şl . pline de m iez, colectivele de tu l electric în R ăduleşli, Stîn- — P ină fn /HUO ou fost ra-
tal Valea Jiu lui şl tn special, g derabilă in v iito rii ani a pro­ sa, î-mloag şj altele, să se in ­ despre situaţia necorespunză­ ! posibilităţi ca acest raport mitncd de la În tre p rin d e re a ceşti şi alte lo c a lită ţi, ia r lu ­ ro rd a lc la reţea peste 73 la
la C.M, Lonea. E.M. Vulcan. ducţiei agricole, recenta plena voce lipsa de fibroase în con­ toare a producţiei păşunilor, \ în 1970 să fie îmbunătăţit judeţeană de e lectricita te , ca­ c ră rile d in satul P u jo r, deşi sută d in satele ju d e ţu lu i, tn
E.M, Dîlja şi C.M. Aninoasa râ a C.C. al P.C.R. a elabo diţiile cind aceste unităţi dis­ dar s-a făcut foarte puţin tn ! în continuare. acest an, ponderea va creşte,
De alllel. nici una din exploa­ rat Programul nalional privind pun de mari suprafeţe dc fî- vederea ameliorării lor, deşi I re se ocupă de racordarea sa­ au term en scadent la s fîrş itu l la 76 la sută Huident. ritm u l
tările carbonifere nu se poate dezvoltarea zootehniei şi creş­ naţuii naturalcv De asemenea rezultatele practice au dovedit te lo r la sistem ul energetic al trim e s tru lu i //, pot fi exzcu- ¡toate f i s im ţito r act eterat. In
mîndri cu faptul că şi-a înde­ terea producţiei animaliere pe la C'.A.P. Ostrov calitatea fî- că este posibil ca producţia ce ne priveşte, am h o tă rltt incă
plini! în fiecare lună acest im- perioada 1970— 10110. n u iiln r naturale şi a celor c u l­ de iarbă să poată spori de cel cu an i in urină , rîn d aveam
porlant Indicator. Analiza situaţiei îndeplinirii tivate a fost aşa de slabă în r ii puţin 3—4 ori prin acliuni sus­ 70 de lu c ră ri neterm inate. su
Probleme de arest gen se Indicatorilor dc plan în zooteh­ valoarea lor nu tritivă s-a s i­ ţinute şi măsuri tehnice co­ Ic executăm in lo ia lita te a lo r
pun şi la senioarele Clinei. 9 nie l«irul<i cu ocazia adunări­ tuat departe de a oglindi o respunzătoare. Înfăptuirea u ­ j)fnă la fin e le a n u lu i 1970. A
Muncel şi BoJ(a. apartinînd In- [ lor generale ale cooperatorilor preocupare susţinută pentru nui asemenea obiectiv Impune sosit an ul scadenţelor iar cete
14 lu c ră ri care ne-au m ai ră ­
f.ieprinderij de explorări ml- i a evidenţiat o serie de nea­ .slringcrea fără pierderi a re ca o obligaţie pentru toţi be­ mas din a n ii tre c u ţi an ate
niere. junsuri. între care un loc dc colici. neficiarii păşunilor, pentru toţi şansele de n fi term inate. Pe
Pentru a pulea fi îndeplinit prim ordin îl ocupă cele re­ deţinătorii dc animale, să a ­ dc altă parte, rit ni ui la care
anqajameMul luat de către co­ feritoare la slaba preocupare plice pe păşuni toate lu cră­ m -am referit, poate fi acce­
rile în complex, pe suprafeţe
lectivele de mineri, este ne­ a conducerilor unităţilor si a Programul naţional tune slabilile şi delimitate. De­ le ra t p rin c o n trib u ţia consi­
cesar să se ia de urgentă cele cadrelor tehnice pentru asigu frişările de arborele, curăţirile liilo r po pu lare. cure tre b u ie
mai adecvate măsuri care să rărea unei baze furajere cores­ do măi arini, spini, cioate, pie­ să elucideze din tim p proble­
re a vitezelor dc avansare la i aihicunosi ul că nu se poale „ privind dezvolta­ tre, tăierea şi împrăşlierea mu­ mele leiiate de fin a n ţa re , p a r­
du<ă la creşterea în continua- * punzătoare. Deşi este un lucru
toate unităţile, dar în special, concepe valorilicarea deplina şuroaielor proaspete şl întele- ticip are a p rin muncă ;>atrio-
t.ică a ce tă ţe n ilo r la. executa­
le rli-
nil.e nivelarea terenului
la unităţile care Încă nu au a potenţialului productiv al a rea zootehniei rea lu c ră rilo r, procurarea u n o r
aljns vitezele planificate. In a- nim alel'T fără o bună hrăniro }i?arca cu îngrăşăminte natu­ m a te ria le ctc., in aşa fe l, in ­
resl scop va irebui ca la u n i­ a a< estora. nu în toate un ită ­ rale şi minerale, executarea de cit la s fîrş itu l > in c in a h ilu i să
tăţile din Valea Jiu lui să se ţile s a corelat sarcina de creş­ canale de scurgere a apelor 7ie putem m in d rt că e n e rv a
utilizeze parcul de maşini de tere a efectivelor şi producţiei Desigur, specialiştii de la D i­ constituie doar rîteva măsuri electrică a pătruns, in U n ii
încurcai mai intensiv şi să se animaliere cu cerinţele şi po­ recţia agricolă judeţeană şi in ­ la indenitna tuturo r u n ită ţi­ generate, hi toate satele ju -
depăşească numărul actual dc sibilităţile de producere a n u ­ structorii Uniunii judeţene a lor prin care se poate mări d e ţitlu l Hunedoara, u rm in d cri
23 maşini in lucru pe zi. De treţurilor. Tot alît de adevă­ C'.A.P. poartă o mare răspun substanţial capacitatea produc­ in perioada urm ătoare să efcc-
asemenea, vor Irebui luate rat esle insă că nici suprafe­ dere faţă de o asemenea sta­ tivă a pajiştilor. Strins legai irific ă m pra ctic toate gospo­
măsuri pentru scurtarea tim ­ ţele destinate producţiei de re de lucruri, neinlervenind cu dc aceasta, răspunderi deose­ d ă riile .
pului de staţionare in revizii furaje nu sînt gospodărite ;n hotărîre, la timpul potrivit. în bite revin consiliilor populare
Şi reparaţii a maşinilor de în­ mod chibzuit, tu maximă e fi­ vederea înlăturării neajunsuri­ şi conducerile unităţilor auri Aceasta este o in v e s tiţie de
cărcat, aslfcl îneît qiadul dc cientă. Relieful judeţului nos­ lor semnalate. cole care au datoria să orga efort, căreia m erită sd i se c-
folosire a atesloia să depă­ tru fiind in cea mai mare par­ Balanţa fura|eră deficitară în ni/cze şl să conducă toate lu ­ cordc roată atenţia, deoarece
şească 70 Ja sulă. te accidentat, cu soluri spăla­ multe unităţi a determinai ca crările. obliqlnd pe fiecare electrificarea, arm onizată cu
te. situat în zona deluroasă crescător de animale să pa rti­ celelalte m ăsuri de em ancipa­
La creşterea vilezelnr de a ­ în această perioadă o serie cipe efectiv la îndeplinirea re a v ie ţii rura le, se înscrie
vansare in abataje, o c o n tri­ şi montană, cu suprafeţe ara­ de cooperative să solicite can­
bile limitate, impune necesita­ program ului de îmbunătăţire în p o litica consecventă a
buţie deosebită trebuie să a­ tităţi mari de concentrate. Este
tea acordării unei deosebite a pajiştilor. p a rtid u lu i şi s ta tu lu i nostru de
ducă combinele, al căror qrad atenţii ridicării potenţialului complet greşită optica de a De mai mulţi anî în judeţul rid ica re a n iv e lu lu i de c iv i‘
de utilizare în anul trecut a productiv al pajiştilor natura­ căuta soluţia cea mai uşoara nostru se ridică serioase pro­ „C ăutâtorli de comori“ descoperă cîntecul popular local. Grupul vocal al fetelor din liz a ţie al satelor
fost de numai 20 - 25 la sută ca să se hrănească animalele Ropolt. Foto : V. ONOIU
le, care reprezintă o adevărată bleme în privinţa asigurării
clin totalul tim pului de muncă. cu cantităţi mari de concen­
boqăţîe insuficient valorifica­ nu tre ţurilor suculente. Sînt A. N.
Totodată, trebuie luate măsuri tă pină acum. Organizarea pe trate. în timp ce nu li se a d ­ multe conduceri de cooperative
pentru extinderea mecanizării ministrează în hrană ralia ne­ şi specialişti care ignoră în
încărcăturii a 115 000 mc ex­ baze ştiinţifice a producţiei a- cesară de linuri, qrosiere şi mod cu totul nejustlfirat c u ltu ­
cavaţi în galerii, fată de cei cjrîrole in judelui nostru şi a- suculente, deoarece se ştie că ra rădăcinoaselor. Dar, trebuie
numai 50 000 mc realizat/ în siqurarea unui loc precumpă­ cheltuielile pe unitatea de pro­
nitor sc< torului zootehnic în înţeles că numai cu 2 3 ha de
anul 1060. La unităţile extrac­ dus concentrat depăşesc cu
ansamblul activităţii economi­ cultură de sfeclă furajeră cît „Căutătorii de comori44... in pagini de album
tive de minereuri vor Irebui să mult costul pentru producerea
ce a C'.A.P. obliqă să se tină revine pentru fiecare coopera­
fie luate măsuri pentru creş­ scama în mod necondiţionat de unui kilogram de fin, sfcrlfi fu ­ tivă, nu se pot obţine produc­
terea în continuare a gradu­ rajeră sau porumh siloz. ţii niari de lapte, ştiind că pen­
lui de folosire a parcului de • acest specific. Din cele arălate nu trebuie
Din analizele făcute asupra tru o vacă pe întreaga perioa­ A m p la m anifestare a rtis ti­ adevărata lecţie de cum tre ­ O neîncetată u im ire te fa ­
utilaje existent şi în special să sc înţeleagă că în hrana dă de stabulatie este necesar pe fo n d u l unor m e d ita ţii şi
a agregatelor de săpat suitori randamentului sectorului zoo­ animatelor nu sînt necesare să se asjqure cel pu(in I 110 că p rile ju ită de ştafeta fo l­ buie căutate aceste com ori, ce să te în tre b i, p riv in d une­ a c ţiu n i de va lo rifica re con
de la l.M. Jîarza (şi l.M. H u ­ tehnic a reieşit faptul că situa­ concentratele. Utilizarea sorti­ kq sfeclă şi nu 200—300 kq cît clo rică „C ă u tă to rii de co­ unele d in pa gini co n stitu in d le din aceste pagini, cum au ţin u i.
nedoara. ţia nesalisfăcătoare a produc­ mentului respectiv devine s-a asigurat pînă acum. In m o ri" a fost în so ţită p re tu ­ adevărate docum ente re ­ reuşit a u to rii lo r să aleagă Acest dialog, în tre tînărn
Toate acestea nu stnt sar­ ţiei din multe unităţi se da- eficientă însă numai d u ­ plus. sc impune o alenlie deo­ tin d e n i, de-a lu n g u l şi de-a prezentative de artă popu­ a tft de sig ur şi să p re zin ţi generaţie şl cea veche s-a
cini uşoare. Rezolvarea lor im ­ toreşle în mare parte hrăniril pă ce s-au asigurat în sebită sporirii can lilâlilo r de la tu l ju d e ţu lu i, de album ele lară şi fo lc lo r hune doreau. a tlt de clar, p rin citeva mos­ început cu scorm onirea hi
insuficiente a animalelor, alît caracteristice puse de org a­ în tin d e re a lor, cu aspect tre de broderie sau a/esătu-
plică, in prim ul rînd, asigu­ raţie unităţile nutritive prin furaje insîlozate care nu satis- lada de zestre a fiecărei lo­
în timpul verii cîl si în peri­ n iz a to ri la disp o ziţia celor (i de m in i-e .tp o ziţie , nu le-a ră, înca drînd te x tu l unui cin-
rarea tuturor con diţiilor la lin u ri de hună calitate, grosie­ fac declt 15—25 la sută din c a lită ţi, scoţtnd la lu m in ă le
oada de stabulatie. deoarece zone fo lclo rice . Prezentarea îm pie dicat să e xp rim e unele tec sau o st.rigătură in îm ­
locurile dc muncă. Se cerc re şi nutreţuri suculente. necesar. gende, a u tenticita te , re a lită ţi
furajele nu se aslqurâ decît acestor album e, la te rm in a ­ tră s ă tu ri s p iritu a le m ajore, p re ju ră rile reale, unice, hi
conjugarea eforturilor tuturor Există posibilităţi suficiente cu ltu ra le băştinaşe.
în proporţie de 00—80 la sută C rearea încă de pe acum a rea „c o m p e tiţie i", fn cad rul s e m n ific a ţii istorice ale cn-
specialiştilor din întreprinderi pentru a asigura nutreţuri in con diţiilor ce hotărăsc soarl î care coexistă aceste f/enun C ontinuarea unei a c ţiu n i
in vederea pregătirii din timp faţă de necesar. ra n lită li îndestulătoare dc pe producţiei dc furaje şi nivelul e xp o ziţie i d in h o lu l să lii lă ru t obicei, s tilu ri a rtistice de creaţie populară. A m re ­ a tit de bogate în co n ţin u t,
a m uncitorilor calificaţi, care Cooperatorii din Bărăşti. Sîn- pajiştile naturale şi din cuttu realizărilor in sectorul zooteh­ „A rta " d in Deva, a întrecu t specifice satelor noastre. Fă­ m arcat pagini excepţionale, deşi a tît de delicată In fo
să poală folosi n i maximum petru. Sibişel ctc. au înregis­ rlle valoroase de lucerna şl nic constituie unul din obiec­ toate a şte ptările ! ră a aduce elogii fo a rfe cii în g rijite de in im o ş ii descope­ mă. cere ca, pe orice căi
de eficientă tehnica din do­ trat rezultate cu mult sub po­ trifoi, de rădăcinoase şî po tivele majore spre materializa­ F ile le nu au fost întocm ite care a tă ia t fragm e ntele ce rito ri ai c o m o rilo r fo lclo rice stringerea de m a te ria l să nu
tare Trebuie întărită discipli­ sibilităţi în privinţa rentabi rumb siloz. In acest sens. la rea căruia se cer depuse efo r­ de specialişti, ci de lo c a l­ strălucesc acum cochete pe Nicolae C a v rilă , de loc d in se oprească aici, ci să sc
na, stimulată iniţiativa şi dusă lizărîi sectorului de creştere a recenta plenară a C. ('. ol turi deosebite în toate unită­ nici, de cei care trăiesc isto­ paginile a lb u m u lu i, căci e­ Poiana, V io re l M anolescu d in caute ca p rin in iţie re a un or
o largă acţiune de perfecţio­ animalelor. Aspecte de neqliien- P.C.R., s-a subliniat necesita ţile agricole, cunoscînd că mă­ ria fo lc lo ru lu i. T ră s ă tu rile vid e n t fo rm a „m in i" nu poa­ O răştioara, O lim p ia Ia r şi a c ţiu n i noi (cum a r f i expo­
nare a pregătirii cadrelor în tă şi superficialitate in privinţa tea ca In urm ătorii ani să fie surile ce se întreprind in a- fu n dam e ntale ale cre a ţie i ţă ­ te satisface n ici pe departe Ştefan C ornel d in Romos, z iţiile volante în oraşe şi co­
domeniul metodelor de orga­ extinse culturile de liifoliene ( cailei perioadă au o con tribu­ răneşti, co m u n ica tivita te a , necesităţile de v a lo rific a re S im ina Sam oilcscu şi S ilv ia m une), să stim uleze crearea
nizare pe bazo ştiinţifice a folosirii judicioase a terenuri­ ne circa 70 la sută din s u p r a ­ ţie de maximă însemnătate nobleţea m ăsurii, cla ritatea , inte gra lă a b o ga tu lu i tezaur Meza d in Gcnagiu. Este lim ­ unor ce rcu ri fo lclo rice şi dc
muncii in vederea folosirii cit lor destinate asigurării fura­ feţele cultivate cu nutreţuri. pentru ridicarea potenţialului sln t re lie fa te in m odul cel de se n sib ilita te populară, tre ­ pede cd o înţelegere ş tiin ţi­
mai productive a tim pului de jelor s-au in liln it şi Ia coope­ M ulte cooperative agricole productiv al animalelor in anii m ai em oţionant de pa ginile buie sd rem arcăm o certă fică, încă lzită de o flacă ră artă populară. A tu n c i succe­
lucru. Pentru aceasta, e nece­ rativele agricole din Rejan. de produc ţie o dafă cu venirea următori. acestor album e. in s p ira ţie in această d ific ilă um anistă, fn cercetarea va ­ sul ar f l deplin.
sar ca la nivelul fipcărei ex­ Şoîmuş, Dineu Mic, Spini sl al primăverii umblă în goană M o d u l cum au contribuit, de sp ă rţire de în tre g şi de lo rilo r satu lui, se „coace"
ploatări să se prevadă măsuri lele. unde unele sortimente d? permanentă după suprafeţe Doctorand ing. la descoperirea de com ori asociere în tre fra<im enle. d i­ NICOLAE ADAM
operative speciale, care să a­ nutreţuri nu au satisfăcut nici de păşuni, după terenuri din EUGEN CERNELEA „n e sp e cia liştii" con stituie o fe rite ca tehnică dc e x p ri­ m ai bine în cazul cînd s tu ­ directorul Muzeului
sigure viteze de avansare la 50 la sută din necesarul sta­ fondul forestier. în loc să în de la Direcţia mare. d iile şi a p titu d in ile concură de artă populară Orâştie
r>;v-<U'«i AnoAi^men lelor luate. bilit. treprlndă acţiuni energice me­ agricolă judeţeană l ____