Page 87 - Drumul_socialismului_1970_03

w w
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UN IŢI-VA!

PAGINA A IV-A

«j Misiunea lui Mariano Rumor
în faza finală

% Greva factorilor poştali a­
mericani pare că se apropie de

o reglementare

m Situaţia din Vietnam

^ Comentariul zilei

ANUL XXII. Nr. 4734 JOI 26 MARTIE 1970 4 PAGINI - 30 BANI > ttt^ t t tttU tm t tttU ttIH tll/ t f f 1 1 1 f 1 1 1 1 I ! t t t i t t t M t t J t H •

IERI, IN CAPITALA, AU ÎNCEPUT

LUCRĂRILE SESIUNII

M A R I I A D U N Ă R I

Grupul şcolar ol C S. Hunedoara. Elevii anului lll-B, maiştri lăcătuşi (curs seral), urmăresc cu interes tema „U tila j
mecanic de ridicat şi transportat", predată de ing. Zaharie Farcaş. Foto : V. ONOIU
N A Ţ IO N A L E

Sporirea vitezelor de avansa- | Insămîntează

Lo Bucureşti, ou început, m iercuri Vîrgil Trofin, Mie Verdeţ, M axim Ber- In con tinu are, s-a trecut la d iscu ­ §i a ia iy i i culturile din
dim ine aţa, lu crârile sesiunii o patra gh io nu, Florian D ă nă lach e, C o n sta n ­ ţia ge ne rală . Au luat cuvîntul d e p u ta ­
a celei de-a şasea legislaturi a Ma tin D ră g a n , Janos Fazekas, Petre Lupu, ţii: Ştefan Boboş, prim -secretar ol C o ­ re— o necesitate vitala pentru |
rii A d u n ă ri N a ţion ale . M a n e a M ănescu, D um itru Popa, D u ­ m itetului ju d e ţe a n - N e am ţ al P.C.R.,
M are le sfot al ţârii ia in discuţie mitru Popescu, Leonte Râutu, G heor- preşedintele C o nsiliu lui p o p u lo r ju d e ­ Cooperatorii din Slraerla j
d o cum e nte de mare im p ortan ţa pen ghe Stoica, Vasile Vilcu. ţean. G h e o rg h e Stoica, maistru la s-au pregătit temeinic pen- \
tru dezvoltarea în c o n tin u a re a R om â­ In loja din stingă se afla u mem brii U zina m ecanică „M u s c e l" din ju d e ­ toate exploatările miniere 1ru executarea în condiţii i
niei socialiste. M ă rtu rie elocventa a C o nsiliu lui de Stot. ţul Argeş. Vasile A rde le onu , d ire c to ­ optime a lucrărilor agricole :
de primăvară. Profitind dc i
de m ocra tism ulu i pro fu n d ce c a ra c te ri­ Lucrările sesiunii au fost deschise rul Schelei de extracţie - Boldeşti, ju ­ timpul favorabil din ultimele j
zează întreaga noastră viaţă politică de tovarăşul Ştefan Voitec, pre şed in­ deţul Prahova, M ih a i U bornyi, secre­ Privind in perspectivă sar­ lă rii efortului şi creşterii ran­ hune şî, în qeneral, pe seama zile, s-a trecut la însămîn- :
cinile ce revin unităţilor m i­ damentului. unei mai bune organizări a (area cu ltu rilo r din prima ;
econom ică şi socială, aceste d o c u ­ tele M a rii A d u n ă ri N a ţion ale . tar al C o m itetului ju d e ţe a n - H a r g h i­
niere din judeţul nostru în ce Pentru traducerea în viată a locurilor de muncă şi a apro­ urgen|ă. Pînă acum s-a ter- !
mente sint rodul unor largi consultări, M o re a A d u n a re N a ţio n a lă a a d o p - ta ol P.C.R., loan Cotoţ, secretar al priveşte creşterea producţiei importantelor Sarcini trasate vizionării acestora. Rezultatele minat însămîntarca ovăzului ;
în cod ru! cărora oam eni aî muncii, tot în u n o n im ita te urm ătoarea ord in e C o nsiliu lui C entral ol U n iu n ii G e n e ­ Si productivităţii muncii, con de partid sectorului minier, u obţinute pînă în prezent re­ şl sparcctel pe cele 17 hec- ;
specialişti în diverse dom enii, au fă ­ de zi : rale a Sindicatelor, Veronica A rd e ­ comitent cu dezvoltarea bazei nitătilc miniere din judeţul nos­ flectă modul pozitiv In care tare planificate, iar tn cursul :
poate
cut p ro p u n e ri preţioase pentru p e r­ 1. Proiectul Legii o rg a n iză rii şi dis­ lean, ‘director al Fabricii de a n tib io ti­ do materii prime, se viitoare tru s-au anqajat în acest an, conducerile centralelor m inie­ zilei dc azi, după rum ne-a i
re şi exploatărilor au abordat
spune că realizările
fecţio nare a activităţii eco no m ice în c ip lin e i m uncii în u n ită ţile socialiste ce din loşi. M a rin Tudoran, directoru l sint condiţionale hotărîtor dc printre altele, să crească vite­ şi soluţionat problemele în a- informai tovarăşul Păun ,
Răvaş, preşedintele coope- j
zele de avansare în sectorul
vedereo va lo rifică rii într-o măsură şi de stat. întrep rind erii a g rico le de stat M e d g i- sporirea vitezelor de avansare m inereurilor cu 20 la sută. ecsl. începui de an. rativcl, se va încheia şl în- |
mai mare o resurselor m aterîole şi 2. Proiectul Legii privind o rg a n iz a ­ dîo. din ju d e ţu l C o nstanţa. M a rin în lucrările miniere care tre­ iar în sectorul carbonifer s-a Este un lucru cunoscut că săniinţaltil mazârll şl al bor- j
um ane ale ţării. In a c tu a la sesiune, rea şi con tro lu l c a lită ţii produselor. buie să se oglindească pozitiv preconizat obţinerea a 63 ml in prezent la minele din Va ceagulul. la executarea a-
Enoche, secretarul c o m ite tu lu i de în indicatorii planului tohnic. loa Jiului se realizează viteza ceslor lucrări o contribuţie
d e p u ta ţii vor dezbate, de asemenea, 3 Proiectul de Lege privind re g i­ partid ol Uzinei „23 A u g u st" din C a ­ in evoluţia dinamică a aces- pe lună în qalcrîile unde în ­ de 100 ml pe lună la săparea preţioasă şl-au adus-o mc-
cărcarea se face mecanic şi a
problem e p rin cip a le ale politicii e x­ mul ocro tirii unor c a te g o rii de minori. pitală. C o nstan tin Pitaru, maistru Ia lora. 51 ml pe lună în galeriile unde qateriilor in steril şi în pre­ canlzatorii Pavcl Vincrean \
terne prom ovote de Republica S o cia ­ încărcarea se efectuează ma gătiri şi G0 ml în abatajele şl Ion Stuparu. j
4. Cu privire la activitatea in te rn a ­ U zinele „ în fr ă ţir e a ” din O ra d e a . M a r ­ Viteza de avansare a lucră­
listă România. ţio n a lă a Republicii Socialiste Rom â­ cel D o bra , preşedintele cooperativei rilor miniere se poate carac­ nual. Pentru lucrările miniere frontale, rezultate care sc cla­
La lucrări iau parte d e p u ta ţii M a ­ teriza ca un indicator complex în cărbune, prin tăierea şi în ­ sează printre cele mai bune v i­
nia în a n u l 1969. a g rico le de p ro d u cţie din com u na G ir- caro reflectă preocuparea un i­ cărcarea mecanică cu combine teze în mineritul eurppcan. In
rii A d u n ă ri N a ţion ale , precum şi nu Proiect pentru
Intrîndu-se în ord in ea de zi. d e p u ­ bov, ju d e ţu l Ilfov, loon Avram, m i­ tăţilor in ce priveşte mecani­ de înaintare s-au preconizat a cele doua luni din acest an. ca
meroşî invitaţi - c o n d u că to ri de in ­ zarea. calificarea forţei de m un­ vansări lunare dc 120 ml. Iar urmare a măsurilor luate, sn
tatul Petre Lupu, ministrul muncii, o nistrul industriei con stru cţiilor de mo-
stituţii cen tro le şi o rg a n iza ţii obşteşti, că. aprovizionarea cu cele nece­ la puţuri realizări minime lu ­ detaşează minele Paroşeni şi pescărie
prezentot Expunerea la proiectul Le­ şini, N icola e Rovinoru, prim -secretar Lupeni în depăşirea vitezelor
octivîşti de pa rtid şî de stat. persona sare. precum şi disciplina în nare de 30 ml la săpare-beto-
gii o rg a n iză rii şi disciplin ei muncii în al C o m ite tu lu i ju d e ţe o n - Teleormon nare-amenajare.
lităţi ale vieţii econom ice, ştiinţifice şi muncă a executanţilor. Dar, în dc avansare în qalcrii. De ase­
unităţile socialiste de stat. al U.T.C. sporirea vitezelor dc avansare Ca orientare de ansamblu menea. la abatajele frontale de la Deva
culturale, ziarişti. la E.M. Petrila şi în abatajele
D u p ă cum se ştie, acest proiect de La am ioză, lucrările in şedinţa ple- un rol de mare importantă 11 creşterea vitezelor de avansare
In lojile M orii A d u n ă ri N a ţio n a le a fost scontată pe seama gene­ cameră dc la E.M. Lonea, Dîl-
lege o fost p u b lica t în p re a la b il în noră s-au întrerupt, urm ind a fi re­ au modul dc orqanizarc a ac Specialiştii de la Oficiul
erou prezenţi şefi oi m isiunilor d ip lo ­ tivităţii, »preocuparea fiecărui ralizării mecanizării încărcării ja, U rirani şî Aninoasa. vile- fond funciar, gospodărire a
presă şi am p lu d e zb ă tu t în org an iza luate joi dim ine aţa.
matice a cre d ita ţi în ţara noastră Se executant de a qăsi forme su­ în palorii, a extinderii meca­ apelor şl îmbunătăţiri fun­
ţiile sin dica le cu masele largi de oo- Ing. NICOLAE ZAVOIANU
aflau, de osemeneo, num eroşi cores­ C om isiile ju rid ic ă ; pentru industrie, perioare de orqanizare a locu­ nizării tăierii şi încărcării In activist al Comitetului ciare Deva au întocmit un
meni ai muncii, cu core prilej i s-au lui de muncă. în vederea uşu- lucrările de preqâtîre în căr- proiect tn vederea amena­
po nd en ţi oi presei străine construcţii şi tro n s p o rtu rî; pentru să- judeţean de partid
adus îm bun ătăţiri. jării, pc cursul rîulul Mureş,
O ro 10. D e p u ta ţii şî invitaţii au in- nătote. m uncă şi osigu rări sociale ; fng. IOAN ZAHA, în zona „V iile N o i- , a unei
tim p in a t cu în d e lu n g i aptouze pe c o n ­ D e p u ta tu l G h e o rg h e Vasîlichi, p re ­ pentru consiliile po pu fo re şî odm înis- director al Cabinetului pescării. Sc prevede ca pes­
judeţean de organizare
du cătorii p a rtid u lu i şi statului. şedintele C om isiei pentru sănătate, troţia de stat; pentru învăţăm înt. şti­ ştiinţifico a producţiei căria. care va fi populată
In loja dîn d re a p ta ou lu at loc to ­ muncă şi osigu rări sociale, a prezen­ inţă şi cultu ră s-au în tru n it a p o i p e n ­ Au terminat plantatul pomilor cu crap, să ocupe o supra­
varăşii N ico la e Ceauşescu, Ion G heor- tat rap ortul com un ol acestei comisii tru exa m in area în c o n tin u a re a p ro ­ ■iimir faţă de peste 14 hectare.
Pe
Proiectul, deci. există
ghe M au rer, Emil Bodnaraş, Paul Ni- şi al C om isiei ju rid ice la proiectul de iectelor de legi înscrise pe ord in eo La C.A.P. Toteştl s-au asi­ rea acţiunii de plantare. Ca cind saramura ?
culescu-M izil, G he o rg h e Râdulescu, lege in dezbatere. de zi a sesiunii. gurat fncă din toamnă con­ urmare, plantalul pomilor pe
diţiile necesare extinderii li­ cele 20 de hectare planifi­
vezii intensive. Acest lucru cate s-a terminat, în pre­
a permis ca din primele zile zent lucrîndu-sc Intens la
favorabile să iie mobilizate executarea tăierilor şi la
importante forţe la realiza­ fertilizarea livezii. Şedinţa comisiei permanente
Primul festival republican Simpozion Măsuri de
30 0 0 0 tone aglomerat
pe teme îmbunătăţire de arhitectură, sistematizare
de teatru i peste prevederi
de educaţie a condiţiilor
al pionierilor şi şcolarilor i t Colectivele celor două fabrici de aglomerare de la
Problemele pe care le r i­ de muncă Hunedoara s-au anqajat să producă in acest an peste si construcţii a Consiliului
dică creşterea şi educaţia plan 22 000 tone de aqlomerat autofondanf de calitate j .»
Prima dctartă a lunii vii- scene din oraşele Bucuroşii, copiilor, precum , şi relaţia superioară In acest scop s-au stabilit şl aplicat im ­
lo arr coiniide n i o Inim o a­ Braşov şl Pialra Neamţ — şcoală-familfe constituie tina In anul care a trecut, la portante măsuri lehnlco-organlzatorlcc menite să asi­
să manifestare artistic ă în­ dpmonslrîndu-şl talentele ar­ din cele mai importante IM . Barza au lost aplicate gure aprovizionarea corespunzătoare cu materii prime papular judeţean
scrisă anul acesta in calen­ tistice in cadrul unor specta­ preocupări ale şcolii con­ o seamă de măsuri menite şl materiale, creşterea in dicilor de utilizare a maşini­
darul acţiunilor deslăşurale cole de teatru, estradă, de temporane. Un exemplu în să ducă la îmbunătăţirea lor de aglomerare, reducerea o p ririlo r provocate de
dc pnrlălorii cravatelor roşii: păpuşi şi marionete, monta­ acest sens îl constituie sim­ condiţiilor de muncă şi de avaTil.
Primul leslîval republican je literar-muzîcale etr. pozionul „Părinţi — pe sea­ Pledul acestor măsuri se concretizează în reali­ Şedinţa dc ieri o comisiei La cererea compotului exe­
I a siîrsitul leslivalului, ce­ viată ale minerilor. zarea peste prevederi, de la începutul anului şi pînă permanente de arhitectură, sis­ cutiv a fost inclus în planul
dp (pairii pionieresc şi şco­ ma cui lăsaţi educaţia co­ Programul de activităţi
le mal bune formaţii vor acum, a unei producţii suplimentare dc peste 30 000 tematizare şi construcţii a fost rlo muncă pe trimestrul N şî
lar. Cu acest prilej. 2 500 de piilor ? \ organizat (a că­ pentru 1970 este, de ase­ bogată în propuneri, suqeslii
primi diplome dc onoare. tone aglomerat, ceea ce echivalează cu depăşirea sub­ o problemă dc control: modul
elevi. înlre 9 şi 14 ani, îşi minul cultural din comuna menea, bogat în preocupări. stanţială a angajamentului pe întregul an. şi observaţii. Era şi firesc ca de aplicare a hotărîrii nr. I a
Gurasada.
voi disputa înliielatea — pe (Aqerpres) In vederea asigurării condi­ De remarcat este şl îmbunătăţirea calitativă a pro­ dialogul de lucru, schimbul dc Consiliului popular judeţean
Cu acest prilej, cadrele ţiilo r de microclimat, attt In opinii să primeze înlru cît co­
ducţiei. Tn această perioadă, datorită perfecţionării privind îndeplinirea ritm ică si
didactice Alexandrina Brîn- subteran cit şl Ia suprafaţă, tehnologiilor, s-a asigurat furnalelor minereu aglome­ misia şi-a fîxal alentia asupra la termen a sarcinilor ce re­
da. Elîsabcla Poenaru şl Ro- se vor executa numeroase unor probleme majore, a adop­ vin sectorului de construcţii.
dica Farcaş au dezbătut li­ lucrări a căror valoare de­ rat cu o constanţă calitativă corespunzătoare In ce tat modalităţi de lucru speci­ Din planul de muncă adop­
priveşte indicele de bazicitate, conţinutul de metal,
nele aspecte concrete pri­ păşeşte 3.4 milioane de lei, rezistenţa mecanică şi g ra nu lata De asemenea, s-a fice care să garanteze o acti­ tat se desprinde preocuparea
vind comportamentul copii­ prezentind, ţaţă de cheltuie­ redus consumul specific de cocs necesar procesului de vitate rodnică In toate colec­ do a extinde pe sanlîere me­
lor şi au prezentat iilmu) lile efectuate în anul 1969, aglomerare. tivele formato din deputaţi şi tode de muncă avansate. de
educativ „Intre noi". o creştere de 10 la sută. specialişti din domeniul con­ mare randament, de a lolosi
strucţiilor. cît mal judicios resursele loca­
le. întocmirea unui studiu p ri­
vind finisarea panourilor mari
în poligoane adecvate, u tili­
Olimpiadele pc meserii nu pe şantiere şî loturi, s-au In- din 10 oameni, are nevoie de nule la cele două probe, grafie de specialitate, care zarea scărilor prefabricate din
au <> tradiţie îndelungată. Au Uluit la Deva. stăpiniţi fie­ 5— 6 zile. Un număr de 7 t i­ ju riu l a anunţat ordinea cîş- i-a ajutat să-şi îmbogăţească beton armat, aplicarea pardo­
apărut in urmă cu cîliva ani. care de dorinţa de a ocupa neri au efectuat între 1,20 ligătorilor : Alexandrescu D u ­ bagajul de cunoştinţe teore­ selilor din covoare p.v.c. d i­
insă eficienţa lor le-a reco­ un loc fruntaş. Proba prac­ şi 1,30 metri cubi de zidărie, mitru, din Petroşani — lo­ tice. Din experienţa acestei rect pe suprafaţa de lucru,
mandat ca modalităţi şi fo r­ tică. desfăşurată în prima zi. ¡nreqistrînd o productivitate cul 1 ; Guriţă Dumitru din olimpiade au avut de învăţat precum şl folosirea unor ma­
me dc ha/ă la îndeinîna o r­ a avut loc pe şantier, prota­ dublă fată de cea întîlnită. Vulcan — locul al II-lea \ şi activiştii U.T.C., îndeosebi teriale din resurse locale, a
ganizaţiilor U.T.C. pentru goniştii fiind puşi să-şi dove- în mod obişnuit, pe şantiere. Cazacii Ştefan, din Brad şi sub aspectul organizării, care deşeurilor industriale, găsirea
perfecţionarea profesională a a fost Ireproşabilă. m odalităţilor concrete dc a se
tinerilor. La început, aseme­ In program a figurat, ca produce în judeţul nostru ma­
nea acţiuni s-au organizat in punct de bază, şi o consfă­ terialo şl aparataje de con­
meseriile mai răspîndite ■ strucţii sint cîteva din direc­
tuire care i-a reunit pe
strungari, electricieni, con­ ţiile care au polarizat atenţia
concurenţi şl pe secretarii
ducători auto. încetul cu în ­ comitetelor U.T.C, de la şan­ comisiei. In planul de muncă
cetul, pc măsură ce organiza­ s-au prevăzut şi alte a clivi-
tierele care şi-au trimis re­
torii au acumulat experienţă, tăţî. Urmărirea stadiului înde­
prezentanţi. Consfătuirea a
aria de răspîndirc a olim pia­ prile ju it un fructuos schimb p lin irii planului de investiţii
delor s-a extins, cuprinzînd
de experienţă, evidenţiind sistematizarea localităţilor ru ­
şi profesiile mai dificile, cu
formele şi metodele cele ma! rale, definitivarea unor studii
un grad mai marc dc specifi­ deasca îndemînarea şi măies- In acelaşi timp. calitatea In­ Ncgru Vasile, din Deva — eficiente folosite de organi­ şi concluzii care să (ie apoi
cităţi'. S-a auzii vorh jn dirsc, Iria profesională la construc­ tră rilo r a fost apreciată ca locul al IlI-Ica I Poflfronic zaţiile U.T.C. pentru îmbună­ prezentate com itetului cxecu-
astfel de olimpiade ale fur- ţia unui obiectiv dc o marc excepţională. Tudor, de Ia I.C.S. H une­ tăţirea activităţii tineretului Liv indică posibilitalea unei ac­
n al ist i lor. oţelarilor. iar de-o ■utilitate : căminul mincrilo* Cu aceste realizări Ia acliv. doara menţiune. din construcţii. tivită ţi rodnice, laborioase.
vreme încoace de cea a zida­ din Gojdu. Bilanţul celor îl cei şapte au obţinui dreptul Intr-o almosferă festivă, Olimpiada tinerilor zidari în cuvîntul său, tovarăşul inq,
rilor. Ultimul act al acestei ore de întrecere nu a avui de a participa la proba teo­ acestora le-au fost înmînale trebuie să constituie, prin Mlrcea Ramba. vicepreşedinta
acţiuni •— faza judeţeană — nevoie dc prezentări : concu­ retică. la fol dc importantă, premii în obiecte şi Diploma reuşita sa deplină, un suport al C onsiliului popular jude­
organizată de către Comitetul renţii au adăugat căminului în urma căreia aveau să fie de onoare a Comitetului ju ­ moral pentru organizatori, ţean, a făcut recomandări uti­
judeţean Hunedoara al (cu o capacitate de 230 de desemnaţi cîştiqătorii. Par- deţean Hunedoara al U.T.C. un îndemn de a descoperi le care, aplicate, vor îmbogăţi
U.T.C., in colaborare cu locuri) ¡ncă un etaj ! Perfor­ ¡icipanţii s-au dovedii şi sub Eficienţa aceslci acţiuni nu noi forme şi metode menite conţinutul muncii comisiei. îi
Trustul dc construcţii Hune­ manţa este remarcabilă dacă acest aspect bine pregătiţi, poate ii pusă la îndoială să contribuie la continua vor asigura o prezenţă crea­
doara. .s-a consumat simhălă adăugăm că. pentru realiza­ dind răspunsuri competente,
Instalaţia de brîchetarc a cărbunelui Coroeştî, obiectiv re­ şi duminică. Aproape 30 de Pentru a se prezenta cîl mai perfecţionare profesională a toare în activitatea de avizare
cent dat In funcţiune, realizează anual o producţie de 600 000 rea aceluiaşi volum de lu ­ arălînd o profundă cunoaş­ onorabil, tinerii zidari s-au tinerilor din construcţii. a proiectelor dc hotărîri. în
tineri zidari, evidenţiaţi in crări, o echipă de conslruc- tere a lamelor meseriei. pregătii cu asiduilate, par-
tone brichete. fazele anterioare desfăşurate mobilizarea deputaţilor la în­
Foto : SIMION POP lori ai şanlicrului, compusă Pe baza rezultatelor o b ţr curglnd o voluminoasă biblio­ AL. SANDULESCU deplinirea m ultiplelor sarcini
ce revin sectorului de con­
strucţii.