Page 86 - Drumul_socialismului_1970_03

4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 4733 § t MIERCURI 25 MARTIE 1970

Sesiunea specială a Consiliului Criza guvernamentala

de administraţie al Programu­ italiană s-a încheiat cu

lui Naţiunilor Unite rezultate pozitive ATLAS

pentru dezvoltare RO M A 24 (Aqerpres). — rarea socialiştilor cu comuniş­ \ FILM PREMIAT
tii pe plan municipal şi reqio-
Tentativa de ullîm ă oră a
premierului demisionar, M a ­ nal. In persperlivă, deci du­
NEVV YORK 24 (Agerp'csl. boturilor al quvernub i tării riano Rumor. de a soluţiona pă aproape un an de zile. Ita­ | Filmul lui Luchino V ii­
La New York continuă se­ beneficiare în stabilirea unor cea mai dificilă criză quvenia- lia va putea avea din nou un ) conţi. „Căderea zeilor", o
siunea specialei a Consiliului astfel de proqrame penlru ca mentală italiană din perioada cabinei cvadriparlil de cenlru- ^ obţinut Premiul interno-
de adminislra|ic al Proqramu acestea să se inleqrcze armo­ postbelică, s-a incheial cu re- slînqa. i ţionol cinemotogrofic al
lui N a ţiunilor Unite penlru nios în planurile do dezvoltare z.ullale pozitive. însărcinai Observatorii politici conside­ » oraşului Roma. Anul tre-
dezvoltare (P.N.U.D.), caro are naţională. Insistăm in mod deo­ penlru a doua oară de şeful ră că acordul realizai de M a ­ \ cut, ocest premiu a fosl
drept obiectiv elaborarea şi a ­ sebit asupra acestui principiu stalului ilalîan cu examinarea riano Rumor se datorează în 4 ocordot filmului american
doptarea de masuri in vede­ deoarece conducerea p la n ifi­ posibilităţilor concrete de con­ mare măsură nu unei apropieri ) „Odisee în spoţiu in o-
rea perfecţionării proqramelor cată a economiei naţionale este stituire a unui nou quvern reale a punctelor de vedere \ nul 200?".
de cooperare lehnică ale unul din atributele fundamen­ Marîano Rumor a reuşii. in ale celor patru partide asupra
O. N U . tale. esenţiale şi inalienabile cele palru zile de neqocieri problemelor esenţiale, ci mai ) RESPECTABILA VIRSTA
In leqătură' cu recomandarea ale suveranităţii unui stat. a- purlate cu liderii oarlidclor de ales dorinţei aceslora de a e- ) DE 100 DE ANI
de a se stabili proqrame indi­ ccasla nepulînd fi nici diviza­ cenlru-slînqa (denvocral-creş- vila alternativa aleqcrjlor enli- \ Ultimele dote stolislice
viduale pe ţari, în cadrul asis- tă, nici înstrăinata, o declarat tin, socialist. socialist-unil.ar şi cipate. unica soluţie ce or mai ţ publicate io Bonn arată
l en tei tehnice oferite de reprezentantul romăn. R.F.G. : Pesle 8 000 de muncitori, funcţionari, ucenici şi elevi din ţoale colţurile localităţii Badcn- republican) să ajunqă la un ii rămas. Preluînd punctele a­ ( că. in prezent, în R.F. o
P. N.U.D., şeful deleqatici ro ­ Gh. Diaconescu a analizat a­ W urlenberg şi din împrejurimile regiunilor Hessran şi Bavaria au sosii Io Wertheim pentru a acord asupra problemelor con­ supra cărora se căzuse de a­ Germomei trăiesc 656 de
mane la sesiune, ambasadorul poi cîleva din propunerile con­ protesta împotriva tinerii Congresului Partidului neo-nazist. troversele. în principal : rcqlc- cord în precedentele tentati­ ) persoane core ou depăşit
C.h. Diaconescu. reprezentant crete prezentate spre examina­ —In fotografie : Aspect din tim pul demonstraţiei. menlarea divorţului si colabo- ve (Mariano Rumor. Aldo M o ­ i respectabila virstă de 100
permanent a) României la re Consiliului de administraţie ro si A m in lorc Fanfani) şi # de ani, şi că 60 Io sulă
O.N.U., a subliniat necesitatea al P.N.U.D.. arAtînd că crilc ocolind problemele diyerqen- 1 dintre acesteo au avut
ca aplicarea unor asemenea riul adoptării lor trebuie să iic le. premierul demisionar a reu­ ^ părinţi sau bunici core au
proqrame să se fa ci în striclu măsura în care ele duc la spo­ WASMINGTON 24 - Corasponden- tic ii com erciale oslerne am ericane şit să obţină sprijinul form a­ 4 atins, la rindul lor, virstă
conform ilale cu principiile su­ rirea elicientei a c liv ilă tii Pro­ iul A g e ip re i, C. A laxondroaic, Simpozion asupra problemei asupra schim burilor d intre România ţiunilor politice chemate să * de 100 de ani.
Iro n im ilo : In codrul lucră rilo r Sim-
veranităţii şi independenţei na­ gramului N a ţiun ilo r Unite pen­ p o iio n u lu i o iu p ro problem ei corner- j i S .U .A .". Erpunerile fî dezbate­ participe la coaliţia quverna-
rile co ou urm at au scos in evidenţâ
ţionale. a căror respectare tru dezvoltare şi. în qeneral, fu lu l £»t-Veit, o rg o n lia l la New p o s ib ilită ţile reale de sporire a mentală. I CEASURILE DE MINA
constituie piatra unghiulară a York de „A m e rica n M onogem ent comerţului Est-Vest volum ului schim burilor b ila te ra le fi Lista noului cabinet ar putea } LA EXPORT
oricărei cooperări internaţio­ la creşlcrea rolului O.N.U. în A tio c ia tio n 0 — crg an ixa ţle care xe de diversificare a lor, în speciol po fi prezentată la m ijlocul săp-
calea cooperării industriale- A fost
ocopo de problem ele conducerii |i
ex­
In 1969. Japonio o
nale autentice. Din aceste p rin ­ proqrcsul economic şi social o rie n tă rii a c tiv llâ fii în treprinderilor subliniata necesitatea e lim in ă rii de lăm înii sau spre sfîvşilu! ei. se , ; portot 11,3 milioone cea-
cipii, a arătat el. decurqc rolul al tulu ror statelor. din S.U.A. - |i cote o foci p ro tid a ! câtre partea am ericonâ a unor m ă­ afirmă la Roma. Rumor urmea­
de Industriosul C yrui Colon |r., au suri d iscrim inatorii «ore îm piedică ză să discule cu liderii celor | suri de mină, devenind
le it organizate „ r ile tp e cio le " con­ Ziua Româ extinderea schim burilor bila te ra le ( ostiei principalul concu­
sacrate unor t ° (i socialiste. A slle l 9 9 româno-americone. patru parlide de centru-slînqa rent ol Elveţiei in aceşt
Cazul celor şapte pacifişti ame­ a avui loc o asemenea m anifestare niei o fost organizată o maso ro­ repartizarea portofoliilor. Dind I domeniu. Toluşi. Elveţia
In încheierea Z ile i dedicole Româ­
consocrotâ U ngariei, iar In xiua de
20 m artie - României. La dezbaterile m erţul cu Romonlo, intre care „L u- recter in M inisterul C om erţului Este- tundă, la core o p a rticip o t am basa­ ca sîqură reuşita acestuia in al­ ^ ocupă in continuare şi la
ocosionote de „Z iu a Rom âniei” , pe mus Co.", „U . S. Steel C o.", „O f- rior, fi D um it/u Butnoru, je fu i A ­ dorul României la W oshington, cătuirea noului cabinei, cercu­ ^ o diferenţă opreciabilo,
pentru
ricani, condamnaţi la închisoare Ierna „ P o iib ilitâ ţi pozitive coope­ shore Co-", „A llo n to Trading Co.", genţiei economice române din W as­ C ornelia Bogdon. rile informate din capitala ita ­ ’ locul întîi in lume in pro-
intern a ţio na l
f i
hington, au prezentai expuneri pe
„P h illip M orris" ele. Aceste de»ba­
com erţul
După cum se flie , osllol de ma­
liană apreciază că împărţirea
r ore* au p a rticip a t re p re ie n to n |ii te ri ou fost prezidate de Robert temele : „D e iv o lta ie a economică a nifestări se organizează periodic
bânciior „C hase M onhaltan Bank", Murphy, preşedintele com paniei României fi p o s ib ilită ţile de creţ- po rtofoliilor înlre cele palru 1 ducerea şi exportul oces-
CH IC AGO 24 (Agerprcs). — tidului democrat din toamna „F irs t N otionol City Bank“ , precum „C o rn in d Glass In te rn a tio n a l". In tete o schim burilor româno-am eri- fiin d consoerate problem elor dez­ parlide şi fracţiunile rivale din l tor orticole.
Cazul ,,celor şapte" pacifişti anului 1968, cinci dinlrc incul­ f i a l unor firm e inleresole în ce- acest contest, Conslontin Foia. di- cane" fi, respectiv, „In flu e n ţa p o li­ vo ltării com erţului cu ţă ri socialiste cadrul fiecărei qrupări va I Astfel, în anul ce a tre­
americani, condamnaţi la în­ paţi au fost condamnaţi pînă crea lotuşi mulle probleme fa­ T cut, din 70 de milioana
chisoare pe diverse termene, la urmă, nu penlru învinuirea zei finale a misiunii lui Ru­ I ceosuri de mină produse
va fi reluat în fata aceluiaşi ce li s-a adus, ci pentru faptul mor. ) în ţara cantoanelor, pesle
tribunal din Chicago. Preşedin­ că „au depăşit graniţele state­ portuari aflaţi în qrevă cer t 69,4 milioane au luot ca­
Julius Hoffman, Greve în ţările
tele curţii districtuale, judecă­ lor americane cu intenţia de a majorarea salariului. O reven­ i Jaa exportului.
torul Edwin Robson, a stabilit provoca lu lb u ră ri". In plus. dicare similară prezintă şi teh­
data de 24 aprilie pentru au­ judecătorul nicienii dc la staţiile radar şi MINI-HOTEL
dieri cu privire la politia avo­ caro a condus procesul, a îm ­ * serviciul de telecomunicaţii, Dezvoltarea colaborării
caţilor apărării, prin caro se părţit verdicte aspre penlru hotărîţj să declare, de aseme­ 1 O companie hotelieră
cere anularea sentinţei. „u ltra j adus curţii districtua­ nea, qrevă dacă quvernul nu japoneză a început con­
După cum se ştie, în urma le” , dc la care nu au fost scu­ capitaliste le va satisface cererea. Se a­ economice a Poloniei cu struirea unui mim-holel.
procesului-maralon, caro s-a tiţi nici cei doi avocaţi ai apă­ preciază că o qrevă declarată cu 12 camere o cile două
desfăşurat la Chicago sub acu­ rării. de aceştia ar avea drept con­ locuri, pe versontul ce­
zaţia de „conspiraţie penlru Holărîrea de a da curs ape­ secinţă o serioasă perturbare lui moi inoft pisc din lu­
provocarea de tulburări'* in lu lui este urmarea directă a S.U.A. preşedintelui Nixon să revină a transporturilor aeriene civile, ţări din America Latină me. tverest, la o înălţi­
timpul demonstraţiilor îm po­ manifestaţiilor de protest care asupra hotărîrîi de a ordona precum si a sectorului teleco­ me de cca. 3 800 metri
au avut loc în întreaga tară intervenţia armate:. deasupro nivelului mării.
triva conlinuării războiului.din municaţiilor.
îm potriva arbitrajului manifes­ V A R Ş O V IA 24 (A qerpres).— In afară de aceste rezultate Lo hotel se vo putea a­
Vietnam, organizate cu p ri­ tai de curtea districtuală din Recent, s-a încheiat pruna concrete, vizitele delegaţiei junge numai pe calea
le ju l lucrărilor convenţiei Par­ Chicago. N E W YORK 24 (Aqerpres). AUSTRALIA călătorie oficială a unei de­ poloneze au permis parteneri­ aerului, cu ojutorul avioa-
După ce preşeclinlele N ixon SPANIA legaţii a M inisterului Comertu- lor la disculii să-şi cunoască
a decrclat starea de „urqenţă nelor-laxi ce vor decolo
hu Exterior a! I< P. Polone în- mai bine hecesităţile economice de pe aeroportul de Io
naţională", ta urmare a qrevei SYDNEY 24 (Aqerpres). —■ tr-o seric de ţări din America şi să ia cunoştinţă de diferit«
Kotmandu, capitala Ne­
factorilor poştali, efective ale Din cau/.a qrevei declarate M AD R ID 24 {Aqerpres) — Lalino Deleqa|ia. condusă de probleme politice, culturale şl palului.
trupelor federale americane au dc mai multe zile de docheri Aproxim ativ 0 500 de sala­ Ryszard Slrzelecki. ministrul ştiinţifice, care au şi constituit
pătruns marii dimineaţa în b i­ din 44 de porluri australiene, riaţi ai întreprinderilor dm adjunct al comerţului exterior, obiectul discuţiilor şefului de­ Devizul construcţiei, pre­
rourile poşlalc din New York, peste 300 de nave sul) d ife ­ serviciile dc aprovizionai c cu a vizitat Venezuela. Columbia. legaţiei poloneze cu cei tre« văzută o se încheia pînă
unde au începui sortarea imen­ rite pavilioane sînl im obiliza­ apă din provincia Barcelona Peru şi Ecuadorul. Scopul v i­ preşedinţi, menţionează comen­ (a sfirşitul anului, se ri­
selor cantităţi de coresponden­ te, nepulindu-şi încărca si des­ au declarai luni qrevă- zitei a lo $ întărirea şi dez­ tariul. dică lo suma de cca
ţă slrînsc aici. Intr-un mesai Acţiunea lor a fosl orqani voltarea colaborării economice 200 000 dolari.
televizai, transmis luni seara cărca m ărlurile. Se apreciază zată în semn de protest fată şi lehm co-şlîinţif ice dintre Guvernele ţărilor vizitate de
poporului american, presedin că numai cele circa 40 de nave delegaţia poloneză manifestă ECHIPA DE ALPINIŞTI
de holărîrea sindicalelor oij Polonia şi tarile respective. DATA DISPĂRUTĂ
lele Nixon a declarai qreva europene au înreqislral o pier '»ale. controlate direct de qu Tolatează agenţia PAP intr-un o atitudine binevoiloare fată
drept îleqată şi a anunţat că derc cvaluaiă la aproximativ vernul de la Madrid de a a- comentariu consacrat acestei dc Polonia. Dovadă a aceslol
mai mutic unităţi militare vnr vizite. fapt ri constituie stabilirea. în 0 echipa de alpinişli,
fi ¡medial mobilizate. „in re - 2.5 milioane dolari australieni. mîna aprobarea noului contract M inistrul Rys/.ard Str/clecki cursul anului Irerut. dc cătro formală din trei francezi
Peru. Columbia $i Ecuador dc
pînd tn oraşul New v ork". Cei peste I0 000 de lucrălon colecti’v de muncă. şi un italian, core esco­
a lost primi» do preşedintele relaţii diplomatice cu R.P
penlru a asiqura funcţionarea lado masivul Mont Blonc.
Columbiei. C'arlos Lleras Res- Polonă (cu Venezuela au fosl
serviciilor poştale vjlalc. La o fosl dotă dispărută. Un
irepo. de preşcdinleie Perului stabilite asemenea relaţii cu
două ore după comunicarea turist o găsit luni cortjJ
— Juati Velâsco Alv-irado, şi zece am in urmăl. De aseme­
ho lăririi preşedintelui 2 500 de şi schiurile celor potru
de preşedinlele Ecuadorului — nea la sfîrsiiul anului 1963
m ilitari în termen de la ba/a Vetasco Ibarra. De asemenea, tnlre Polonia şi Peru a f os » dispăruţi, fără o desco­
Fort Dix au fost trimişi la New Cel de al ill-lea Colocviu el o a v jl convorbiri cu con- semna» un acord comercial cu- peri însă vreun semn de
York. împreună cu rezerviştii viaţă. Au fost iniţiate ac­
ducaiorii unor minislere. p rin ­ jjrinzind clauza naţiunii celei
mobilizaţi şi unităţile qărzii tre care cu cei ai ministerelor mai lavorizalc. In anul 1969. ţiuni de solvore o olpiniş-
naţionale, numai în jcesl oraş de externe din Venezuela, Columbia a ocupat printre tifor.
la operaţiunile de distribuire universitar european Peru şi Ecuador. La Lima u partenerii comerciali latmo-a-
a corespondentei vor participa fost semna» un acord polono- meriuani ai Poloniei locul 4 UN URAGAN VIOLENT
30 000 de mi li Lari. peruvian de colaborare econo­ Un violent urogan s-a
(în urma Braziliei. Arqentinel
Greva factorilor poşlali care ROMA 24 (Aqeipies) — In c il 4 la sulă din numărul stu­ mica si tnhnîco-şlîinţifiră, iar abătui asupra oraşului u-
a intrat marţi in a şaptea zi a capitala Italiei se desfăşoară denţilor portughezi. La rindul la Quito — un acord com e r­ Si Mexicului). ruguayon Froy Bentos, si-
aieclat 033 de olicii poştale din in prezent lucrările celui dc-al sau. delegatul studenţilor spa­ cial între Polonia ş* Ecuador, Se aslcaplă in curînd înce­ tuo» fa 275 kilometri nord-
numeroase oraşe ale S.U.A. treilea Colocviu universitar nioli s-a pronunţat împotriva care cuprinde clauza naţiuni» perea unor tratative economice vesf de Montevideo, pro-
Greviştii cer sporirea salarii­ european, la care participă re­ preocupăriloi unilaterale ale celei mai favorizate, precum şi cu Chile si Bolivia, ţări cu vocînd serioase daune
prezentanţi ai studenţilor din autorităţilor din Spania de a un acord privind colaborarea moteriole. Viieza vintului
lor si au refuzai, să dea as­ care Polonia n-a încheia» încă a atins 260 kilometri pe
10 ţări vest-europenp.. Ei dezbat „in stitu i o putere publică după industrială.
cultare unui ordin al M in iste­ în principal problema demo­ metode tehnocrate". Reprezen­ acorduri comerciale. oro.
rului M uncii de a se înapoia cratizării universităţilor din tantul francez a dezvăluit at­
imediat la lucru. In loial se Europa occidentală. mosfera dc „confuzie care ‘ \ COMBATEREA
Luînd cuvîntu! în prima zi domneşte în universităţile din CANCERULUI
află în qrevă aproximativ
a lucrărilor, reprezentantul Paris, din cauza dificilei apli­ Omul vo putea so în­
J70 000 din cci 700 000 func­ porlughez a relevat cu insatix- cări a „legii Faure", care se ţeleagă in curînd natura
ţionari poşlali din S.U.A. facţie existenta in tara sa a pretează la o m ultitudine de t i TIMES11 : cancerului şi so cunoască
Preşedintele Asociaţiei na­ unei organizări şcolare „extrem in terpretări". In sfirşît, delega­ viruşii care îl provoacă,
tul britanic a declarat că dar descoperirea mijloa­
ţionale a factorilor poşlali. Ra- de selective“ . Studenţii prove­
structura învăţăm înlului supe­ celor de combatere o o-
demachcr. a declarat că „se nind din rindurile ag ricu ltori­ rior din Marea Britanic este Glasul dominant cestei maladii vo necesita
opune înlocuirii factorilor cu lor şi muncitorilor, a precizat „eficace, dar profund discriim - încă mult timp. o declo
ericinc altcineva“ şi a cerut el, nu reprezentau in 1967 de- nalorie". rol luni, in cadrul semi­
al C.I.A. în politica narului anual al Societăţii
americane pentru cancer,
core se desfăşoară la
vcsl-qerman cu preşedinte!« americană în Asia Son Antonio (Texas), viro-
Wendell
loguf
Stonlev.
C U R I E R S.U.A. şi cu secretarul de stat loureol al premiului N o­
Roqers.
american, W illia m
bel El o susţinut că o a ­
vor avea loc la VVashinqton
la 10 şi II aprilie. de sud-est menii de ştiinţă înclină să
♦ O * admită foptul că această
mărturiile făcute de rcfuqîaţii La Manila a avut loc o Ocupîndu-se de activitatea nefastă o serviciului ame­ maladie este de naiu'O
viroheo. dor virusul sau
Consiliul Economic şi din capitalele ţărilor arabe. nouă demonstraţie studen­ rican de spionoj în Asia de sbd-est. ziarul „Times” face viruşii cancerului uman
Social al O. N. U. ♦ O * ţească. orqanizală in semn de intr-un numor recenl o serie de dezvăluiri edificatoare n ou putut fi încă identi
(E.C O.S.O.C ), a început N ikolaj Podgornil, preşe­ protest îm potriva majorării „încă în 1967 - scrie printre altele ziarul - S.U.A. ou ficaţi, deşi din 1908 şi pi
luni la New York o se­ dintele Prezidiului Sovietului taxelor la transportul public. folosit un „grup cambodgian", ol , cărui scop declarat nă în prezent au fost izo­
siune de II zile, in cursul Suprem al U.R.S.S., a plecat, Au participat aproximativ ero de o-l răsturna pe prinţul Norodom Sionuk. Grupul laţi, in condiţii de labo­
căreia vor fi dezbătute la 24 martie, la Teheran. în ­ 1 000 persoane. Intervenţia se numea „Khmer Serai" şi tutorele lui a fost Io început rator, 82 de viruşi care
problemele legale dc , tr-o vizită oficială, la invita poliţiei, care a utilizat qrena- Corpul V de forţe speciale si apoi Agenţia Centrală de provoacă diferite variante
activitatea acestui orga­ tîa Şalunşahului Mohammad dc lacrimogene, a qencrat i n ­ Investiqoţii Aceste detalii disparate ou ieşit Io iveală Io de eoncer la onimale
nism pe anul 1970. In »eza Pahlavi Aryamenr. cidente violenlc. Un număr inceputul acestui on, cind căpitanul John McCorthy ¡r., Descoperirea virusului can­
de 23 persoane au lost ră­
prima şedinţă, a fost luat ♦ 0 4 nite. ofiţer ol „beretelor verzi", o făcui apel împotriva con­ cerigen uman, a afirmat
in discuţie un raport pre­ Primul ministru al stalului damnării sole in 1968 pentru uciderea unui membru al Stanley, va duce la des­
♦ O * m m
găti! de Comisia O.N U. Trinidad — Tohago, Eric W il­
G uvernul peruvian, acţio- grupului amintit. Alunei se spunea că viclima fusese un coperirea vaccinului ca
pentru combaterea nar­ liams, a anunţai că guvernul ogent dublu". După ce relevă în continuare că „Depar­ respunzător „Trebuie să
nlnd în virtutea legii privind
coticelor. Mol.ivînd abor­ său va proceda la naţionali­ reforma agrară, a expropriat Aspect al pieţei de alimente de la Luang Prabang, piaţa tamentul de Stol a fost neobişnuit de rapid în o recu­ ovem însă robdore", o
darea acestei probleme, zarea in stitu ţiilo r bancare, noaşte noul regim de fa Pnom Penh şi că potrivit ziaru­ odăugot el. precizînd că
direclorul comisiei a de­ proprietăţi ale băncilor din orientalâ cu marfa etalată pe jos. lui „Washington Stor", oficialităţile americane cred că „intre descoperirea viru­
clarai că ..abuzul cres- Londra şi Montieal, şi va crea nouo evoluţie din Combodgîo o dai dintr-o dală răz­ sului poliomielitei şi a
d n d in folosirea narco- o Bancă naţională. La Moscova au înce­ complexul agro-industrial tuţii cullurale ale celor două boiului din Vietnam dimensiunea ce o merita", ziarul vaccinului de combote's
lirelor în lume a deter­ Intr-o declaraţie radiodifu­ put lucrările de amena­ „Tucuraan", din provincia tori si o serie de oile ac­ „Times" precizează r o fui ou trecut moi mult
minat existenţa unei pro­ zată, Eric W illiams a decla­ jare a expoziţiei indus­ Lambayeque. M inistrul aqn ţiuni. „fndelunqalo activitate o CJ A. în Indochino i-o dat de 58 de ani".
bleme cu larqi im plica­ rat că accsla este răspunsul triale japoneze, care se cultu rii, Jorqe Barandearan ♦ 0 4 o poziţie predomjnontâ printre orqonismele de la Wos-
ţii sociale". quveinului la numeroasele va deschide la 1 a p ri­ Paqador a anunţai că cel» Două noi bombardiere a­ hînqlon, cum or fi Deportomentul de Slot şi Ministerul PRĂBUŞIREA UNUI
cereri ale populaţiei privind lie. Intr-o convorbire cu peste 8 500 de hectare al° mericane au fost doborife Apărării. Sfaturile ei politice au avut odesea preponde­ AVION DE TRANSPORT
dobindirea unei independen­ ziariştii, direclorul expo­ complexului vor fi predate în deasupra Laosului, a anunţat renţă în formulorea politicii omeheane în Vielnomul de
te economice mai accentualn ziţiei, M aloo Alachy. a curînd com unităţilor lără un purtător dc cuvînl al Co­ sud şî ea conduce, desigur, războiul. Activitatea agenţiei Un ovion de tronspo.i
Comisia O.N.U. penlru a ţării. In acelaşi timp. el a relevat că au fost adu­ neşli. mandamentului S.U.A. de la în Indochina a demonstrai preferinţa ei penlru regimu­ americon de tip „D -3”
drepturile omului a bolăril anunţa», că toate companiile se 20 000 de exponate 0 0 4 Saiqon. De la dala de 10 rile autoritare sau militare. Fostul preşedinte Nqo Dinh s-o prăbuşit in(r-o regiu­
luni. cu 12 voturi pentru şi inclusiv cele străine, care ac­ care vor oglindi posibi­ La Cairo, a fost semnat un marlie. cind Comandamentul Diem şi preşedintele Thieu, in Vietnamul de sud. şi qe- ne situată Io circa 150
16 abţineri, să prelungească ţionează pe teritoriul ţării, lităţile de export a 600 program ingoslavo-eglptean. S.U.A. a primii permisiunea nerolul Fumî Nosavon în Laos sînl exemple evidente G e­ km de locol/fotea mexi-
mandatul grupului de experţi vor plăti o laxă de cinci la de întreprinderi indus­ privind colaborarea în dome Pentagonului de a anunţa neralul Lon Noi. unul dintre noii lideri combodqienî. esle conă Saltilfo, capitala
însărcinaţi să ancheteze acu­ cută din profiturile realizate triale şi 97 firme comer­ mul culturii şi educaţiei. raidurile asupra teritoriului considerat în aceeaşi tradiţie. Sprijinul C I A. pentru pre­ statului Coohuilo. Cei doi
zaţiile aduse Israelului dc în- 4 G 4 ciale clin Japonia V o r­ Programul prevede lărgirea laoţian şi pierderile înreqis şedintele Diem a dus in mod inevilobil la tulburările piloţi şi-au pierdut viola.
Cancelarut R. F. a Germa­ bitorul a relevat, dc a­ colaborării dintre unjversilă (ralc. po trivit surselor amerî
rălcare a drepturilor omului politice din Vietnamul de sud şi Io intervenţia directă Asupra uneia dintre victi­
niei. W illy Brandt, va face semenea. ca în 1969 e x ­ tile. bibliotecile, muzeele qa cane, zece avioane au (osl
in terilo riile arabe ocupate. a trupelor americane. Situotia serioasă din Laos este un me s-o găsit legitimaţia
In acest sens. a fost prozei.- luna viitoare o vizită de o portul Japoniei în leriile de arlă şi alte in s ti­ doborîle. rezultat direct al hotârîm dc anul trecu» a americanilor de pilot, înreqistrotâ fa
lat un proiect de rezoluţie ai săptămină in Statele Unite, U.R.S.S. a fost cel mai de a pune mina ne Volco Ulicioarelor. Aeesto o fosl nu­ Houston (Texos) Agen­
căror coautori sini M aurila anunţă un comunicai al qu- însemnat în înlrcnqa mai unul dintre cele moi recente exemple ale qofelor ţia Prensa Latino relevă
nia. India Liban. R.A.U. şi lu- vernului vesl-qcrman El va istorie a relaţiilor co­ C.I.A. In 1956. S.'J.A l-ou recunoscut si f-ou sprijinit pe co în urmo anchete? a-
qoslavia. Se Ştie că ar.esl fî înlre 7 şi 9 aprilie oaspe­ merciale dintre cele două prinţul Suvanno Fuma. Dor în 1960 C I.A. o trecut de supro acestui accident, se
grup de experţi nu o primi» tele personal al preşedintelui ţări. fiind de peste 15 portea qenerolului Fumi Nosovan şi a înzestrat Iruoele crede că ovîonuf trans­
autorizaţia de a pătrunde pe N ixon la reşedinţa acestuia ori mai mare fată de a­ C U R I E R acestuia cu arme americane, ceea ce a constituit înce­ porta o încărcătură ile­
teritoriile arabe dc sub ocu­ de la Câmp David Convorbi­ nul precedent. putul războiului civil din Laos", subliniozâ în încheiere gală de mercur spre
paţia isracliană. El a analizai rile olicîale ale cancelarului ,.Times". S.U.A.
-----------------------------------------------------C T f c ---------
Redacţia 9] administraţia tiatutui : Deva, str. Dr. Petru Grota, nr. 35. Telefoane 1 12317 yl U275. Tiparul : întreprinderea poligrafică Deva. <1065