Page 85 - Drumul_socialismului_1970_03
P. 85
DRUMUL SOCIALISMULUI ® Nr. 4733 @ MIERCURI 25 MARTIE 1970 3
ansa
PUBLICILATE • PUBLICITATE « PUBLICITATE
Manifestări consacrate centena
Să acordăm importanţa
rului naşterii lui I/. I. Lemn
Dc curînd, in localitâţile Co- prinzînd cele moi noi ediţii tîlnire cu numeroşi localnici.
zia şi Cirjiţi ou ovut loc expu* din ţara noostră. Montajul literar „100 de ani de
neri despre vio|o şi activitoteo ★ la noştereo marelui dascăl ol cuvenită problemelor
lui V. I. Lenin. Ele ou lost ur După cum ne informează proletariatului'', organizat de
mate de filme documentare. corespondentul nostru Petre bibliotecoro Lucreţia Radu, cu
Numeroşi cetăţeni au oscultai Fărcaşiu. zilele trecute Biblio sprijinul tinerilor utecişti din
cu interes expunerile prezen teca orăşenească din Haţeg a sat. a constituit pentru cei pre
tate orgonizot Io secţiile de artă zenţi cunoaşterea unor mo
★ populară şi ortizonal ole mente de maximă importanţă
cooperativei meşteşugăreşti din viaţa şi activitoteo lui Le de protecţia muncii!
In holul Casei de cul
tură din Brad, a ovut loc „Retezatul", bucurindu-se de nin.
deschiderea unei expoziţii fila sprijinul tovorăşului Aurel An ★
telice cuprinzind peste 500 tim ca, inspector cu probleme de
bre, ilustrind secvenţe ale vie învăţămint, lecturi în grup din Evenimentul de la 22 opri
ţii şi octivităţii lui V. |. Lenin, opere dedicate vieţii şt octivi lie este precedat de numeroa Uzina noastră a cunoscut contribuit la înregistrarea e- sint construite pe stilpi me
precum şi realizări ale statu tăţii lui V. I. Lenin, se acţiuni şi în domeniul celei in ultim ii ani înnoiri substan venim cntului respectiv. In talici la circa 3 m înălţime
Tot cu acest prilej. în faţa
lui sovietic după Mareo Revo dc o 7-o arte. întreprinderea ţiale. Cu aceeaşi măsură de formăm m uncitorii, cu ocazia faţă dc sol. Riincărelo respec
luţie Socialistă din Oclombiie. celor 36 de particîponte, bi cinematografică Devo a pro- comparaţie se poale vorbi şi instructajului, nu numai de tivo sint prevăzute cu usi
Expoziţia va fi deschisă pînâ in bliotecarele Emilio Chiriţă şi gromot numeroose filme care despre rezullalele muncii. In spre accidentele din uzina glisante sub formă de şuhă-
data de 20 oprilie Elviro Coiculescu, au citit din evocă viaţo şi octivilatea lui * fiecare seclie şi sector de ac noastră, ci şi despre acelea re. cu scopul de a sc evita
poeziile poeţilor Moria Bonuş Vlodimir Mici Lenin Lo cine
★ şi Don Deşliu, închinate lui matografele din municipiile tivitate înregistrăm pe zi cc po care ni lc comunică foru căderea materiatclor din ele.
Tot cu prilejul comemorării V. I. Lenin. Deva. Hunedooro şi Petroşani trece noi succese. rile superioare. Co folos însă că muncitorul
naşterii lui Lenin, în cadrul ★ vor rula in sâptâmina de lo Tot rcea ce obţinem se Propaganda dc proiecţia Octavian Dărău. din com odi
tate, nu vrea uneori să le in
Casei de cultură din Brad cu $i în satul Brădăţel, aparţi 14 Io 21 oprilie filmele „C o datoreşte hărniciei de care muncii sc mai face simţită in cludă ? Neqlijează acest lu
fost deschise încă două expo năfor comunei Burjuc, cente letul albastru". „Nicofoe Bou Sus, in creştetul munţilor, iarna îşi dezvăluie darnică fru dau dovadă salariaţii uzinei cadrul uzinei noaslre şi prin cru fără să sc gîndească că
zit*ir uno popularîzind operele narul naşterii lui Vlodimir Mici rean", „Solvele Aurorei" şi museţile celor ce se încumetă să urce pînă la ele. Iubitori ai noastre. Dc aceea, cînd fa agitaţia vizuală. La toate lo- poate pune in pericol dc ac
marelui Lenin, ior ceofoltă cu- Lenin a prilejuit o plăcută în- „Lenin în Polonia". sportului înălţim ilor, alpini ştii de la C.S. M etalul Hunedoara cem bilanţul realizărilor, ne curilo de muncă s-au pus pa cidentare pc colegii săi de
si-au dat intîlnire pe valea Stinişoarei. qindim în prim ul rînd la e nouri, afişe, plianle cu spe muncă ce lucrează la nivelul
Foto : E. CRISTEA forturile depuse de ei, Acolo cific adecvat. Astfel, m unci solului.
unde observăm că che ltuieli to rii nu mai pot motiva — O altă ncrequlă semnalată
atunci cînd sînt găsiţi in cul
DIALOG CU CITITORII mari, căutăm să qăsim solu pă cu ocazia controalelor pe în uzina noastră, de tovară
fosl
le! de forte umane au
care le întreprindem — că nu
şii dîn
de
compartimentul
ţii noi pentru a se aduce îm
bunătăţirile cc se cuvin. au cunoscul instrucţiunile dc protecţia muncii şi pe care o
lucru sau cele privind N.T.S. relatăm public din dorinţa de
Liviu Blolor — Zam. In angajării definitive trebuie să tiv se acordă pînă la finele P-in studiile Şi propuneri a trage învăţăminte şi alţii,
urma sesizorii făcute de dv., luaţi legătura cu comitetul dc lum i in cursul căreia soţul a Reprezentantele judeţului le iăcule. cu sprijin ul com Putem spune fără nici o re esle din domeniul transpor
conducerea întreprinderii de direcţie dc la întreprinderea lost lăsat la vatră. Pot bene partimentului dc protecţia zervă că în general salaria tu rilo r feroviare. Regulamen
reţele electrice Deva a luat undo lucraţi. ficia de acest ajulo r şi mame •'luncii, am reuşit să reducem, ţii noştri se preocupă cu spi tul do exploatare tehnică a
măsuri disciplinare împotriva Constantin Durlă — Lupeni. le necăsătorite — cazul dv. — Hunedoara pe locurile III şi IV în ultim ul limp, nu numai e- r it de răspundere şi respec căilor ferate şi a căilor fera
încasatorului de teren. Pentru o In data de J4 februarie a.c. care au copii sub 8 ani, însă io rturîlc fizice, dar şi pe ri tă normele dc protecţie a te industriale reglementează
cil mai hună deservire a cetă O ficiul de asistenţă socială de cu condiţia ca minorul să fie In perioada 10— 14 m a rtie ia r echipa C.F.R Petroşani, colele de accidentare. muncii. Avem lovarăşi caro ce măsuri trebuie să se ia
ţenilor din raza comunei Zam pe lingă Direcţia judeţeană a recunoscut legal de m ilitarul 1970, s-a desfăşurat In M a sivu l fo rm a lă d in N icolac N evezi, Pentru a ilustra mai con vin cu propuneri şi soluţii în cazul staliilor cu de clivi-
se va afişa la sediul consiliu muncii a expediat la Bucureşti în termen. Precizăm insă că de Retezat etapa fin a lă a C am D u m itru B irlid a , Vasile Ta- cret acest lucru, este dc ajuns noi pc această linie. De e tă(i dc peste 2,5 la mic pen
lui popular programul cu zile pe adresa Secţiei dc protezare ajutoarele respective benefi p io n a tu lu i n a ţio n a l de a lp i maş şi loan V ră jito rii (re să comparăm cîteva cifre. Ia xemplu, maistrul loan Neşiu, tru calc normală, sau profil
le in care abonaţii pot plăti formele pe care dv. le-aţi so ciază numai acele femei care nism p e ntru echipele de se zervă) nu a reuşit să-şi v a lo anul 1967. de pildă, s-au a- de la serviciul cncrgctic-şef, nefavorabil la intrarea în
a venit cu ideea de a se con
consumul dc energie electrică. licitat. Dacă pînă acum nu aţi nu sînt încadrate in cimpul n io ri, etapă la care ou fost rific e toate p o s ib ilită ţile , d a Jocat. cu scopul dc a crea cepe, cu forţele proprii ale staţie (panta dc la macaz
Teodor Macuc — Crişcior. prim it obiectul rcspecliv se muncii şi nu au nici calitatea prezenţi rep reze ntan ţi ai lo to rită accide ntării, în concurs, condiţii mai bune de muncă serviciului respectiv, o insta înspre linia curentă). La ca
cluburi, şi nsocialit sp o rtive
in d is p o n ib ilită ţii
m om en
si
Cu loală rugămintea dv. fier datoreşte faptului că secţia dc membre ale unei coopera cu secţii de a lp in ism fruntaşe. tane a doi com ponenţi. Cu in toate secţiile. I 192 000 lei; laţie de încercat materiale e- pătul dinspre pantă sint ne
binte trebuie să vă informăm respectivă osie foarte mult tive agricole de producţie. A fost parcurs un traseu toate acestea, buna pregătire in 1968 suma a crescut cu Icclro-izofanle. Noutatea in cesare linii d.i evitare (scă
că poezia trimisă nu poate ve solicitată. In orice caz şeful Formele pentru primirea aces d ific il, d a to rită c a n tită ţilo r peste 60 la sută faţă dc anul conceperea acestei instalaţii pare) în prelungirea lin iilo r
dea lumina tiparului. Este de serviciului de asistentă socia tor drepturi se înaintează la fiz ic ă şi orientarea cea m ai precedent, iar în 1969. prin constă în faptul că sc cu pc care sc face manevra. Un
ficitară din lóate punctele dc lă ne-a asigurat că va face serviciul de asistenţă socială. m a ri de zăpadă şi condi p o li iv ită d in jm net de vedere finalizarea celor .140 de mă noaşte din vreme starea ma aspect asemănător înlîInim şi
vedeic. din nou o corespondentă cu I. Popa — Hunedoara. între ţiilo r m eteorologice grele, cu- tactic au c o n trib u it la ocupa suri propuse a se realiza pe terialelor respective — cum in uzina noastră ta linia ce
de
rea unor lo cu ri frunta şe
p rin zîn d V irfu l M are l P o rţile
A urel Bîc — Brănişca. M a Bucurcştiul pentru a-i ruga să prinderea procedează legal in închise, V ir fu l Păpuşa, V irfu l către fo rm a ţiile hunedorene această linie, s-au cheltuit ar fi covoarele elcclro-izo- iese spre staţia Călan-Răi.
gazinul sătesc s-a mutat re urgenteze lucrarea. cazul pe care-1 relataţi. Anga Peleaga, V ir fu l Bucura, V irfu l în clasam entul, general, care 5 136 000 lei. lante — şi se pot lua măsuri Personalul dc serviciu din
cent intr-un alt local. Din Sabina Btilar — Hunedoara. jaţii cu contracte dc muncă Retezat, Poarta B ucurai, V îr- se prezintă a s tfe l: ). A. S. Dintre măsurile mai im por de înlocuire a lor imediat cc cadrul căilor ferate industria
acest m oliv nu s-a făcut încă Soliile m ilitarilor in termen, pe durată determinată vor ii ţu l Judele şi V ir fu l S lăveiul. A rm a ta Braşov (216 p u n c te ); tante realizate in ultim ul an acestea şi-au pierdut calilă- le ar avea bunăvoinţă să res
o gheretă pentru paznic. Dc la incapabile de muncă din cauza programaţi pentru efectuarea O b lig a tiv ita te a de a trans 2. A.S. Sănătatea Bucureşti menţionăm instalaţia de în ţilc de protecţie pentru care pecte precizările regulamen
consiliul popular al comunei unei invalidităţi dc gradul I concediului de odihnă numai porta pc to t parcursu l traseu (216 p u n c te ); 3. C.S. M e ta lu l călzire şi ventilaţie a halei au fost confecţionate tului dc exploatare a căilor
am fost inform aţi că în viito r sau II. cele gravide, precum şi după îndeplinirea, în fiecare lu i în tre g u l echipam ent (cort, H unedoara (13] p u n c te ); 4. de la turnătoria I şi instala Deşi abaterile pe linie do forate, dar cum să facă acest
se va reglementa şi această cele care au copii sub 8 ani. an calendaristic, a vechimii saci de d o rm it, c o lţa ri, corzi, A S. C.F R. P etroşani (151 ţia dc ventilaţie la fluxul de N.T.S. precum şi accidentele lucru dacă linia este eclisa-
problemă. primesc un ajutor dc 150 lei neîntrerupte in muncă dc 11 carabiniere şi a lim e n te pentru p u n cte ); 5, C.S. D inam o B ra dezbalcrc a linqolierelor de dc muncă au scăzut sim ţitor tă aşa cum se vede în foto
Constanţa Priboi — Hune lunar, dacă domiciliază in me la turnătoria II. In scclorul in uzină, lotuşi se mai sem grafia nr. 2. Normal trebuia
luni in aceeaşi unitate. 4 zile), precum şi condiţiile, şov (151 p u n cte ); 6. A.S. C e lu ca in partea stingă a şinei
doara. Cuantumul ajutorului diul urban şi 100 lei lunar foarte grele de bivuac au de loza Z ă rn cşti (ISO p u n cte ); cocserie s-au montai instala nalează. ce-i drept sporadic,
pentru sarcină şi lehuzie pen dacă domiciliază în mediul N. PANAITESCU te rm in a t departajări, substan 7. A.S. U nirea C lu j (105 punc ţii perfecţionate de ventila unele cazuri, Analiza făcută — cu sensul înspre Călan-
tru angajatele care nasc al rural. In situaţia in care soţiile ţia le , de tim p şi de punctaj, te ) ; 8. A.S. Sănătatea A ra d ţie atit la concasările do recent a scos în evidentă că Băi — să se prevadă o în
treilea copil şi urm ătorii esle m ilitarilor îndeplinesc două circa 64.5 la sută din acci cuietoare cu cheie.
in tre echipele participante. (105 p u n c te ); 9. A.S. C reaţia cocs-pctrol, la brichetarc,
de sută la sută. din salariul dintre condiţiile menţionate dentele dc muncă sc datoresc Toate aspectele negative
Echipa M e ta lu l Hunedoara, Braşov (85 p u n c te ); jo precum şi la cuploarele de
tarifar lunar, indiferent de ve mai sus. ele- vor putea primi form ată d in A v e i R iţişan. loan C .S .U .l P.G.G. B ucureşti (46 brichetarc. Demn de menţio angajaţilor, care comit aba prezentate mai sus au fost
chimea neîntreruptă in muncă. un ajutor de 200 lei lunar, în Schiau, F.meric Betegh. şi Cos- puncte) nai este că la turnătoria I. teri dc la tehnologia dc fa desigur remediate, iar cei ca
Angajalele cu contracte de cazul că au dom iciliul în me tin Gudea (rezervă), s-a pre depozitul de cocs şi calcar, bricaţie. prin nercspectarea re au contribuit la comiterea
muncă pe durată determinată diul urban şi 150 lei lunar zentat la această etapă h a n d i D epartajarea echipelor m precum şi la atelierul montaj instrucţiunilor dc lucru. Une lor au fost sancţionaţi de
beneficiază de acest ajutor pentru acelea care au dom ici capată dc lipsa unuia d in tre p u n cta j egal s-a făcut in s-a îmbunătăţii radical ilu ori m uncitorii folosesc proce conducerea uzinei.
numai dacă au o vechime in liul în mediul rural. Soţiile fu n cţie de tim p u l realizat la minatul artificial. O marc dee interzise, utilizează nc- In desfăşurarea, activităţii
muncă de cel puţin 4 luni din gravide primesc ajutorul din com p on enţii de bază, in disp o clapa finală. parte din banii alocaţi s-au corespunzălor echipamentul noaslre am intim pinat şi u
ultimóte * 12. luni premergătoare prinla zi a lunii calendaristice n ib il d a to rită u n u i accident. PICHIU DAN VIFOR folosit pentru executarea u de protecţie sau au abateri nele greutăţi cu aproviziona
concediului, 'son de 10 luni în in c.are cade începutul lunii, nor lucrări la qrupuLife so dc la disciplină. Unii salariaţi rea materialelor de protecţie.
ultim ii doi ani premergători a V-a dc sarcină, pînă la naş ciale din secţiile turnătorie I. cu o vechime îndelungată în In unele cazuri bocancii cu
concediului. După cum se ob tere. iar după naştere primesc fncărcări-dcscărcări. serviciul meserie săvîrşesc abateri pe talpă dc lemn nu au putut fi
servă dumneavoastră nu vă acelaşi ajutor In situaţia dc C.E.U. si altele. La remiza dc caro le consideră mărunte. asigurai! la timp. fie că
Încadraţi în nici una din a- soţie cu copil sub 8 ani. Legea 10.00 Confruntat» — Liceenii ; pompieri s-au construit insta Cind li sc atrage atenţia, a- nu am avut dc unde să-i p ro
cesle prevederi. In vederea precizează că ajutorul respec- 10.30 Loureofi a l prim ei e d iţii o unilorm ă („M u n cito re sc "): Păcatul ceslia se simt jig n iţi şi în curăm, fie din cauza nume
F e tlivalu lu i intern a ţio na l de ! CINEMA dragostei („C u ltu ra l"); IO N E A : laţii sanitare şi de încălzire. cep să argumenteze că lu relor nepotrivite. Mănuşile
lolclor - România *69. Ansam So trăim pinâ luni („M in e ru l" ); $i pc linia instruclajului
PAROŞENl; Am două mo mc şi doi crează de m ul|i ani în mese- din piele pentru sudori, for
b lu l „R ove inic" din Slovto« de proiecţie a muncii putem
i •o(i („E nergia") ; PETRIlA: B ala tîc şi în uzină şi că, chipu mat cu 5 degele, sint confec
pol — U niunea Sovietico. : j m otogratul „P o trla ") ; O nuntă dă din Hevsurik (,,Munertoresc‘‘J ; spune că s-au adus îmbună rile. pînă acum nu s-au ac ţionate din materiale slabe
DEVA: N oapl« cu ceaţă (Cina-
„llale T.A.P.L.-ului“ ! 19.00 Telejurnalul de seară; din ; ; ; cum n-o moi fost (..A rta ") ; SI o u d o tâ („7 N o ie m b rie *); ORAŞ- zinei am amenajat un cabi cidentat. calitativ, în special partea
tăţiri m eritorii, fn cadrul u
Alexandru
ccl
fe ric ii
VULCAN:
,,Poeni{a"
Ansamblul
(„M u n cito re sc "); URICANI: O (alo
Braşov -
din palmă şi de la degete.
(,,M uiâ-
MERI A ; Valea păpuşilor
Tractoristul Cornel Cimpo-
net de protecţie a muncii pe
TIE : Contesa Casei,
ş u i"); HUNEDOARA: M ino cu bn-
seriile I—II
I I9.J0 A ctu a litale o m u iica la - Pa { lionte (,,C o n stru cto ru l'); O jo n jo („P o tria ") ; Cind voi li mort f» li care l-am dotat cu materiale ner, desi se consideră ..as" in Din acest motiv nu rezistă
nici circa 50 la sută faţă de
circulaţie, transportă po bara
triotism ul in cre oţio m uilco- { dinlr-o mie (..S id a ru rg islu l"); CA vid („F lo câ ra ” ) ; GEO AGIU-BAI: de strictă necesitate, astfel că
! LAN: fio llo g til ( „ I I Iu n ie "); TE Iubirea strict o p rita ; HAJEG: N u remorcii diverşi cetăţeni. A lţi durata prevăzută în norm ati
Nu trebu ie să in tr i tu m u l vine o voce p lic tis ită j la rom âneasca; Î l'U C : Un delict aproape perfect mai o singură viaţă („P o p u la » "); noii angajaţi au posibilitatea ve. Palmarele sint cusute in
te lo c a lu ri de a lim e n ta ţie pu — O lis tă ... ; 19.50 Ancheta TV; • (,.M inorul") ; GHEIAR: Un om BRAD: Rărboi şi pace, seriile să facă cunoştinţă cu specifi muncitori de la uzina noastră palmă şi pe lingă faptul că
blică din Valea J iu lu i pen Fata dispare după ce ne-a i 20.30 Tele-dnem aleca: aiVio(a Iul | : pentru eternitate (..M in e ru l*); PE III—IV („S te o u o roşie") ; GURA- cul locului de muncă, unde nu vor să folosească echipa provoacă bătături, nici nu re
BARZA : Fratele dr. Homer ( „ M i
TROŞANI: Seion mort. seriile I II
tru a fi oblig at să te opreşti p riv it încrun tată (ce-i şi cu I Louis Postau»"; j (,,7 N o ie m b rie "); Vtrslo ingrata n e ru l*); IH A : Arm ata codobaturi urmează să sc încadreze, mentul de protecţie din dota zistă. Dc obicei se rup la
tocului, crucit. N u -ţi pofi «ista), şi noi continuăm lin iş - } 31.50 Cum vl se pate prim ăvara I i („R e p u b lic o "); LUPENI: Fele In lor din nou in luptă („L u m in a "). chiar de la înlrare pe poartă. re Lăcătuşul loan Moga şi cusătură. Ochelarii de pro
('.v/*/ica cine şi cum s-o f i o- t iţ i lectura i - emisiune m uticol-coregro- Dc fiecare dală le prezentăm strungarii Ghcorghe Groza şi iecţie. după o vreme relativ
cnpind de organizarea aces In tre tim p num ărăm . ! ticâ ; noilor angajaţi filme din ac loan Angelescu, de la sec scurtă de folosire, nu mai
te i reţele Să argum entăm . Nouă (9) lu c ră to ri de-ai u- 23.10 Telejurnalul de noapte; 21,35 Solistul serii; 22,00 R adiojurnal: tivitatea secţiilor de bază, ţia reparaţii metalice, ignoră pot fi ţinuţi la ochi fiindcă
R estaurantul „Z o ri de zi" d in n itâ ţii — ospătăriţe, picoliţe, j 22,20 Salonul litera» o l leleviriu- RADIO 22.20 Sport; 22,30 Pentru m agnetofo accenluînd în mod deosebit afişele avertizoare puse în cedează prematur elasticul.
fata polizoaiclor. lucrînd fără
P etri la : I practicante (?) — stau iu fa- « ni». nul dum noovoastra; 23,00 M utică u- pe ilustrarea pericolului ce ochelari de proiecţie. Sudo
— Ce se poate m i nea ? ţa b u fe tu lu i. V ine un ospă- ] PROGRAMUL I: 6,05-9,33 M u i că şl Ş o a râ ; 0.03—5.00 Estrada nocturnă. se poale ivi dacă nu se res rul Ştefan Doncca execută Cam acestea au fost in li
PROGRAMUL II: 6,00 Program mu
— G rătar, salam, brinză. ta r tin ă r şi le ia la rost I a c iu o lito ţi; 9,30 V .oto c ă rţilo r; 10.U) rical de dlm m eaţa ; 7.00 RoaiO|umol : pectă instrucţiunile dc lucru lucrări cu oxiacctilenă fără nii mari aspectele legale de
— U n grătar, vă rog. — Nu m ai staţi aici. Se j Curs de lim bo germ ano; 10.30 Vreau 7,10 Piogrom muzicol de dim ineaţă şi prevederile normelor dc să folosească şortul, mănuşi protecţia muncii la U. V. Că
lău. Desigur, mai avem încă
Vine repede N u vom spu u ită consum a to rii la voi ca j să ştiu; 11,05 M elodii oe Sile D ini- (continuóte) ; 8.10 Tot tn o in le ; 8,?5 tehnica securităţii. le şi ochelarii cu care este multe de făcut. Prin finaliza
cu; 11,20 Sibiu, o ra l cu vechi tio d i-
ne aici cum , că nu asta in la urs Vă spun şefului ţii corole; 11,45 Sloiul m edicului ; M au inte rp re ţi; 9.10 Curs de lim ba O altă măsură pozitivă re dotat. Un alt sudor, Geza Ea- rea măsurilor întreprinse
germ ono; 9,30 Piese corole; 9.45 O
teresează. Pe cînd du ci la Se încinge o ceartă ca in - i IZ.00 înregistrări din concuisul jl pero Pescuitorii de perle* de B iret cent întreprinsă, rare da re ray, uneori „ u ilă " să goleas pentru acest an. avem con
gură prim a buculuiâ, hop tre precupeţelc rele de gură. \ (estivalul internaţlonol de m utica u- (Irogm ente) ; 11,00 Domo şi jocuri zultate imbucurătoare, esle că $i să cureţe generatorul vingerea că accidentele de
şoaro - Eioşov 1970; 12.25 Ş lim ţa lo
ospătară. — Unde să stăm ? Ce să ; VREMEA ri; IZ.J0 M elodii populare; '3.00 Ra populata; 11.30 M utică de estradă; aceea că facem permanent de acelilcnă, înainte dc a muncă şi îm bolnăvirile pro
12,15
Avanpremieră
12.03
co tid ia n ă ;
— V<1 rog să-m i d a ţi banii. facem ? Lasă-ne in pace ! I d io ju rn o l; 13,10 Avonpiem icrâ c o tid ia Conceit de p iin r; 13,04 Noi înregis instructaje demonstrative la pleca acasă. Ba mai mult,
n ă : 13.2? Folclorul |i m utica uşoară; tră ri; 13,30 Undo veselă (reluore) ; fesionale se vor reduce sim
N-am vrem e să m ai vin . Is C onsum atorii asistă cu je- j locul dc muncă. Prezentăm
1J.45 M uncă populoro; 14,00 C oleldo 14.03 Solişti şl la rm a ţli artistice de sudorul în cauză depozitează ţitor. Vom lace tot ce ne
sin g u ră ... nă. D in sală se aud între.- < scop m u ilc a l. 14,40 R o d io -p u b licilo le ; om otori. 14.30 M uncă uşooră; 14,55 caracteristicile utilajelor şi şi carbidul in acelaşi Inc cu stă in pulintă pentru ca ele
Pace „tu ru l" la cei c iţiv a bă ri „A ic i nu serveşte ni- j PENTRU 24 ORE 14.30 M e lo d ii p op u loie ; 15.00 Radlo- Ş tiinţa lo zi; 15.00 G olerio m orilor agregatelor şi modul de ac generatorii), fără să se gin-
c lie n ţi care m ăiuncă, ii o- m eni ?". F a rfu rii şi sticle u m - j jc o o lâ : 15,30 Com pozitorul soplom i- Interpreţi de operă; 15.30 C inta So- ţionare a lor pentru a nu sc să se reducă la zero. Depin
n ii; 16,00 R adiojurnal; 16,20 C inlă nio Crucoru: 15.40 Radio p u b licita te ; dească la necazul ce i-ar pu
preşle, le ia b a n ii şi pleacă piu mesele, nu debarasează j Vreme schim batooie. cu cerul M orio Hoiduc şi M anus O lm oiu ; 16.00 R adiojurnal. 16,20 Actualitatea produce accidente. Mai tre tea paşlc pc cei care rămtn de insă şi dc felul cum sa
„N -o f i personal“ — iţ i zici n im en i etc. De ce o tita a r - j va ita b il. Iio la t vor cădea preerpi- 16.30 C onsultaţie jurid ico . 16,40 Uver m u nco lâ ; 16,55 Sloiul m edicului ; buie arătat că la fiecare în in continuare in uzină. (Fo la r ia ţi noştri respectă şi fo
şi co n tin u i mestecalul. mată de teapelişti la „C a r- I toţi» locale sub loim a de ploaie. turi In operele ; 17,05 Anlcno tin e 17.00 M u /ico uşooră; 17,35 Lecturi pa ceput de săptămînă organi tografia I). losesc frumoasa zestre de
re tu lu i; 17.30 M unco p o p u lo iă . 18.03
Vinlul va sullo slab pinâ la pairi-
R estaurantul „C a rp ă ţi" din p ă ţi“ şi dincolo nim eni, de-i \ vil, predom inind din sud-esl. Ş tiinţă , tehnico, lo n te n e ; 18.30 O ro le le; 18,00 Cinci stele in recital ; zăm un instructaj cu toti sa In uzina noastră, la depo
18.30 Curs do lim ba germ onă; 18.50
Petroşani. In tră m , desfacem in stare ospătară să-ţi bage ! Tem peraturile minime vor li cu m elodie pe adieso dv.; 19.00 G arelo Cmci stole in recilol - continuare : materiale de proleelie a
z ia ru l şi c itim in lin işte m i m ina in buzunar după bani? ! prinse intre minus 2 |i 7 grade, ro cto ; 19.30 Soplom ina unul m elo 19.30 M eridiane liric e : 19.50 Noâpte lariaţii prin care le aducem zitele materialelor de fuziune muncii cc o au în dotare şi
m an; 20.05 Tablelo de seoro: 20.10
ior m olim ele intre 10 şi 18 g ra
nute in şir. T ot „d -a le T .A .P .L .-u lu i Pe- i de. D im ineaţa — ceoţo locală. 365 de cinlece; 20,20 A rgheiiono : bună, c o p il: 20,00 L io d u rl; 20.15 Tao- la cunoştinţă, pe lingă aspec do. la cubilourile 0 I 100 din care sc îmbogăţeşte pe zi ce
21,45 Poglnî orches
lo d lo fo n ic,
iru
— D o riţi ceva ? — in te r- tro ş a n i!". j 20.25 Zece m elodii p ie le io te ; 21.00 trale din opere: 22,00 Concert sim tele pozitive pe linie de cadrul turnătoriei vechi sini trece
■ storio id e ilo r: 21,20 C inlă lorm atla fonic; 23.05 Discuri rare; 24.06—1,00
Petre M o gd in ; 21,30 Momănt poetic: „V isu ri de lornă" de Cealkovskl. N.T.S., şi abaterile semnalate. montate buncăre înclinate,
Ing. GH, BUCUR
La fiecare caz negativ se a compartimentate pentru dife
şeful biroului
nalizează cu spirit critic' îm rite materiale ce intră in
proiecţia muncii de la
prejurările şi cauzele care au componenţa şarjelor. Acestea Uzina „V ictoria" Colan
să curme astfel dc apucă
U i IIE MUTILĂM M IM A ! ce i se cuvenea pentru fapte
(URMARE. DfN PA©. I) turi.
M artin Elemer a prim it ceea
jurarca şi chiar bălaia. Ple le sale. Dar, cu aceasta, pro
nara comitetului de partid a blema nu este rezolvată. De
aprecial pe bună dreptate că Plenara a răspuns afirmativ, făcut să înţeleg că tovarăşul mine Şi alţii fac la fel. Nu aici se desprinde pentru or
acesta esle aspectul ccl mal fată ce spunea în cuvîntul său M arlin n-a sesizat realitatea şi sînt do acord să judecăm atil ganizaţiile de partid din com
condamnabil al activităţii lui tovarăşul Ion Marcu. nu s-a conformai accepţiunii do aspru pe tovarăşul Martin. plexul C.F.R. o direcţie pre
Martin Elemer. Indiferent de — Am fost timp de 7 ani se date de parlid exigenţei, lucru Poate fi acceptat şi un fel cisă pentru activitatea v iito a
motivele caic îl generează, ar cretarul comitetului de parlid care nu-1 recomandă pentru de „şurubăreală", anume aceea re* îmbunătăţirea continuă a
muncii de educare m ultilatera
senalul menit să ciuntească şi consider că s-a procedat cu munca dc conducere. C onvin care nu ştirbeşte interesele ge lă a oamenilor, imprimarea in
personalitatea umană, s-o mu răspundere si principial in cer gerea mi-a fost întărită cind nerale. proprietalea socialistă. conduita lor a cinstei şi sin
tileze. trebuie să sup orte.con cetarea şi dezvăluirea faptelor. am observat că brutalitatea Ceea ce tovarăşul Aurel M a r cerităţii. a ¡nţcleqerii că tre
secinţele morale ce decurg f i Tovarăşul M artin esle membru porneşte dc la tendinţa vădită cu denumeşle „şurubărîl" este buie renunţai cu dcsăvîrşire la
resc din aceasta. Nu dăm aici al tom ileluU ii de partid din de a rezolva singur sarcinile, „dreptul" de a-ţi face în ate deformarea şi mutilarea relali-
nume de oameni, pentru că nu 1961. La prima vedere faptele manifestînd neîncredere în oa lierul depoului orice. Dar mai ior instaurate intre salariat şi
în numele lor şi nu Sn numă sale nu sînt deosebit de gra meni. în capacitatea lor. presus de aceasta el dezvăluie unitatea de stat in care mun
rul de palme, pumni sau îm- ve dar la o analiză mai pro Am redat pe scurt cuvîntul de fapt o mentalitate retrogra ceşte.
brînceli. in ju rii şi alte insulte fundă părerea nu mai rezistă. tovarăşului Marcu pentru a re dă despre averea stalului, esle
constă arqumenlul, ci In trata Ceea ce unora li se pare mă leva o latură a poziţiei ce s-a o expresie a încercării de a Plenara a pus în evidenţă
mentul însuşi. runt s-a acumulat şi a schim luat faţă de abaterile lui M ar confunda proprietatea stalului însă şi un aii mod de a gîndi.
In legătură cu acest din ur bat înfăţişarea morală a celui tin. Ea insă nu este singura. cu cea personală. In această M artin a înlocuit preocuparea
pentru respectarea legilor sta
mă lucru ţinem să subliniem pe carc-l discutăm. El pretin O parte din oamenii de la de „confuzie" dislinqi totuşi un a tului cu mijloace brutale. O
o chestiune, care, fără a m ini de că s-a purtat cam aspru cu pou. luînd ca exemplu ceea ce numit sens : cum că din avu bună parte insă din cei luaţi
maliza cîluşi de puţin gra vita oamenii. E un fel dc-a spunei esle nedemn şi necinstit la şe tul obştesc se poate lua oricit de piept, brutalizaţi, in ju ra li
tea faptelor lui Martin, vizea sînt şi alţi conducători dc u n i ful depoului, şi-a permis să şi oricum fără să dai cuiva so sau chiar bătuli. au preferat
ză întreaga colectivitate dc la tăţi pe care-i caracterizează execute în unitate, in timpul coteală. Menţionăm că o ase această ..soluţie" în locul
depou şi cu atit mai mult or- asprimea dar sînt principiali, serviciului, diverse lucrări dc menea mentalitate o găseşti în sancţiunilor administrative. Ia
qanizaţia de partid de aici, ca judecă drept şi acţionează prin interes personal. Apucătura a capul unui membru al Com itetu tă cum unii oameni pol: să co
ic numără pcsle 240 de mem mijloace corespunzătoare. De căpătat caracter destul de larg. lui municipal dc parlid Petroşani. boare pînă la cele mai de jos
bri ai partidului. Despre ce aici pină la insultarea şi bate Dar nu numai atit. I-au urmat „Şunihăreh" de acest fel fac trepte ale demnităţii, cum. pot
osie vorbo ? Fenomenele de rea oamenilor e un drum lot exemplul chiar şi unii membri şi unii membri de parlid care. să-şi vîndă personalitatea pen
spre care vorbim nu sînt acte alît dc lung ca de la princi de parlid. Nici cu aceasta lu atit înainte de plenară, cît si
instantanee, nu s-au născut şi pial la neprincipial. Atitudinea crurile nu sc Icrmină. Unii din în timpul ei, cereau cu insis tru o suf.ă-două de lei. Acest
fapt trebuie să pună semne de
dezvoltat peste noapte, ci — lui fată de oameni a mai fost ei îşi permit să decreteze fap tentă luarea celor mai drastice întrebare organizaţiei de par
aşa cum s-a subliniat in ple discutată în cadru organizat pe tul ca ceva obişnuit, ceva nor măsuri împotriva Ini M arlin. tid din complexul C.F.R.
nară — au o „istorie", s-au vremea cînd ea nu avea încă mal. ca parte integrantă a Esle o chestiune care line
dezvoltat in timp îndelungat, formele acestea brutale M i s-a muncii curente. Pentru ed ifi strins lot de mentalitate, de. ★
sini — astfel spus — un pro părul de fiecare dată că s-a care redăm pc scurt din cu- cinsle, sinceritate, demnitate
ces. Aici este locul să desprin mai îndreptat, pentru ca după vînlu) tovarăşului Aurel M a i şi corectitudine. Plenara a scos pe M artin
dem măcar cilcva din im plica puţin timp să revină la bm la- eu. mecanic de locomotivă, om Dincolo dc aceste cîteva pă Elemer din biroul şi com iletul
ţiile ce le conţine această par li lalea care il caracterizează. care lucrează in depoul Petro reri a rămas insă neclintită de partid şi l-a exclus din rin-
te a activităţii lui M arlin De-a lungul anilor, partidul a şani din anul 1946 durile partidului. propunind PUBLICITATE.» PUBLICITATE
Nu a observat nimeni pe ce ridicat mereu exigcnjcle fală — Şi eu am „şuiubări 1“ mult poziţia fermă a organizaţiei de deslituîrea sa din funcţia de
pistă merge şeful depoului ? dc membrii săi, ceea ce m-a «i pentru locomotivă şi pentru partid, capabilă să combată şi şef al depoului.