Page 22 - confucius8

Biblioteca Județeană Clasa CONFUCIUS
WULBS „Ovid Densusianu” @ Liceul de Arte "Sigismund
Universitatea “Lucian Blaga” din Sibiu Hunedoara-Deva Toduță" Deva

face individul să-și piardă fața. Aceeași față pe între haină și statut social exista o relație
care consumatorul chinez o transformă, deosebit de strânsă care, în China
transgresând apartenența la rasă, o contemporană, se traduce prin obsesia pentru

reconstruiește cu migală prin tot soiul de marcă. îmbrăcămintea, această alteritate a
tehnici mai mult sau mai puțin superficiale, fără corpului, este purtătoare de sens cultural și
a mai înțelege ce îi este tipic și moral. Fața, ca și putere. Totodată, ea poate personaliza,
corpul, pendulează între aparență și esență. diferențele dintre haine devin diferențe între

Apare întrebarea: mai pot oare moralitatea și corpuri și personalități.
virtutea să fie păstrate și să transpară pe un chip Cu cât o economie este mai dezvoltată,
maleabil, reciclabil conform trendului cu atât dorința de exprimare a sinelui este mai
consumist? în societatea chineză da, deoarece mare (Inglehart, Weyel apud G.O. Faure, T.

valorile simt contextuale, la fel și moralitatea și Fang 198), iar corpul este „obiectul” predilect al
aspectul fizic, ceea ce face posibilă coexistența afișării de sine. Corpul, regândit nu în opoziție
valorilor paradoxale. cu cultura (populară), ci ca parte proeminentă a
în cultura tradițională chineză, subiecte ei (Elizabeth Grosz, apud Jaggar et al. 80), este

cu privire la corp și sexualitate erau considerate construit prin consum care, în cultura chineză
tabu, rușinoase, adică duceau la pierderea feței nu e doar satisfacere a nevoilor de bază, ci
(HM). La fel și hainele scurte sau transparente înseamnă identificare, statut, recunoaștere
făceau ca îndeosebi femeile care le purtau să nu socială. Mărcile de lux devin coduri sociale,

mai aibă față, să fie considerate imorale. indicatori ai succesului. Astfel, consumismul
Cuvântul „sexy” ('|4^) nu exista în limbajul pentru construcția identității este legat de
comun chinez și era înțeles ca fiind sinonim cu conceptul de față. Responsabilizarea feței este
„nerușinat”, atitudine care nu ține seama de încă o valoare prioritară însă se modelează în
față (T. Fang, G.O. Faure 11). în funcție de context și de trend, precum și fața -

societatea contemporană chineză, deși grija partea fizică a corpului. Sexualitatea începe să
față de păstrarea feței a rămas, corpul și nu mai fie un tabu, iar valori precum afirmarea
sexualitatea încep să capete o libertate din ce în de sine și modestia trebuie asumate în contexte

ce mai mare, îndeosebi în marile centre urbane. adecvate, astfel este păstrată integritatea feței.
Moda, trendul (0\F rnj) ocupă un loc central în în decursul istoriei Chinei, nu o dată
economia și societatea chineză. Hainele devin corpul și practicile lui au fost interpretate ca
mijloc de comunicare, utilitatea lor practică se simbol. Dacă renunțarea la înfășarea picioarelor

diminuează în timp ce accentul cade pe este un fapt considerat în general ca simbolizând
conotația culturală. îmbrăcămintea se dezlegarea corpului și a Chinei de trecut, pași
transformă într-o tehnică complicată a mari spre viitor, operațiile estetice la ochi,
corpului, „prin intermediul acestei tehnici, o extrem de în vogă la ora actuală în toată Asia,

serie de concepții individuale și sociale capătă pot oare simboliza o dorință de lărgire a
expresie (...) prin îmbrăcăminte ne exprimăm orizontului până la confundarea estului cu
corpul și ne creăm pe noi înșine” (Jennifer vestul sau, mai degrabă, de căutare a sinelui prin
Craik 16). în societatea chineză tradițională, ochii celuilalt? Rămâne de văzut.

20
Catetele Confucius