Page 32 - sr

Biobibliografie Stelian Radu

Aceste tablouri apocaliptice n-au scăpat neobservate de scriitorii și silvicultorii
patrioți. „Păduri întregi, abătute la pământ se scoborâseră din munți la vale și nu așteptau
decât să intre pe dinții ascuțiți ai fierăstrăului de pe malul drept al Bistriței”, consemna
C.H. „La Brezoi, pe malul Lotrului, funcționa o fabrică de cherestea” – cea mai mare din
Europa dinaintea Primului Război Mondial – un adevărat „abator al pădurilor” (G.B.).
„Frigurile exploatării au cuprins pe cei cărora puțin le pasă dacă puhoaiele vor pune
stăpânire peste ținut … Munții sunt despăduriți de podoabele lor, iar dărnicia naturii este
irosită tot mai fără băgare de seamă… De pe fiecare văiugă nu contenesc, iarna și vara să
se scurgă trunchiurile descojite; sus munții ajung pleșuvi, numai stânci și ruguri” (I.S.).
„S-a despădurit nu numai cu nesocotință, ci și cu sălbăticie. Munți întregi au rămas
pleșuvi, iar povârnișurile lor, altădată umbrite de păduri mărețe, acum măcinate de zăpezi
și geruri, s-au prefăcut tot mai mulți în povârnișuri aride”(C.P.).

Ü
Dr. ing. Stelian Radu
lângă un fag multisecular
din Rezervația Iauna,
Craiova, 2004

Ü

Dr. ing. Stelian Radu
lângă un exemplar
de stejar de plută
(Quercus suber)
într-o pepinieră din Franța

„În evoluția pădurilor și economia forestieră a unei țări vine o epocă – consemna
Marin Drăcea în 1925 – în care poporul respectiv, cu o furie și o inconștiență, uneori de
proporții uriașe își jefuiește și își mutilează singur patrimoniul său forestier, moștenit de la
generațiile anterioare”. Și din nefericire suntem nevoiți să constatăm cu durere în suflet ca
o astfel de epocă nefastă și prelungită parcurgem și astăzi. Defrișărilor și degradărilor li
se adaugă alte numeroase agresiuni mortale asupra pădurilor: doborâturile produse de
vijelii sau zăpezi moi – tot mai frecvente și masive în ultimele decenii, secetele prelungite,
inundațiile, alunecările de teren, diferite boli și dăunători, schimbările climatice și ale
regimului proprietăților și nu în ultimul rând poluarea atmosferică. Câte pacoste pe capul
bietelor păduri !
Defrișările, exploatările barbare, fragmentarea pădurilor virgine, ca și impactul
negativ al celorlalți factori de stres, au determinat în timp extincția (dispariția) multor
specii de păsări și mamifere din fauna țării, specifice pădurilor întinse și netulburate de
activități umane.

30