Page 36 - sr

Biobibliografie Stelian Radu

§ Concepțiile diferite care s-au afirmat succesiv în acțiunea de ocrotire a naturii și a peisajului au

luat în considerare, în primul rând, pădurea, cel mai masiv ecosistem terestru, care a realizat cel
mai complicat echilibru biologic și care se înscrie printre cei mai importanți factori naturali
pentru viața materială și spirituală a omenirii. Cultivarea strict științifică a domeniului forestier
și repararea neîntârziată a abuzurilor comise în trecut față de pădure este o obligație vitală,
stringentă a omului de azi, pentru a reda naturii ultragiate un lot decisiv de potențialități, care să
asigure viața mulțumită și continuă a omului pe pământ.
Acad. Emil Pop,
în revista „Ocrotirea naturii”, t. 17, nr.1/1973.
§ Întreaga ambianță de emotivitate pe care o sugerează incinta sacră a Dacilor se datorește tocmai
pădurii care o înconjoară. Preconizarea unor defrișări, sub pretextul unor degajări vizuale, ar
putea transforma cadrul de inegalabilă sugestivitate al acestor așezăminte, unic în Europa prin
pitorescul său originar, în peisajul banalizat al unui șantier arheologic. Pe lângă acest
considerent nu trebuie pierdut din vedere nici riscul declanșării unor procese erozive, favorizate
de energia reliefului și regimul abundent al precipitațiilor, prin care inițiativa grăbită a unor
„degajări” ar putea pricinui pierderi ireparabile celui mai scump leagăn al poporului nostru.
Orice intervenție menită să modifice peisajul natural al cetăților dacice ar putea să devină, fără
să o voim, un atentat nechibzuit la conservarea autenticității acestor monumente istorice.
Sarmizegetusa va trăi vie în conștiințele noastre atâta timp cât va dăinui codrul care de milenii i-a
oferit adăpostul ocrotitor.
Octavian Floca, Nicolae Boșcaiu,

Articol de fundamentare
al Parcului Natural Grădiștea de Munte-Cioclovina,
în „Sargetia”, vol. X, 1974.

Dr. ing. Stelian Radu
lângă un
stejar multisecular
în Pădurea Caraorman
din Delta Dunării, 2003

34