Page 17 - vl_47
P. 17
Profesiune si vocatie
multe coli lipite, plăci de lemn, chiar cartoane pentru o perioadă mai recentă, îmbrăcămintea coperţilor
din: piele tăbăcită vegetal, pergament, material textil, acoperite uneori cu diferite tipuri de metale
prelucrate pentru un decor mai sugestiv, iar la anumite cărţi sunt asamblate elemente metalice menite
să menţină volumul închis (încuietorile).
Cărţile moderne pot fi înţelese prin împărţirea lor în câteva subdiviziuni, date de
modificările tehnologice din domeniul fabricării hârtiei, din cel al mijloacelor de constituire a textelor
şi ilustraţiilor, dar şi din cel al mijloacelor de constituire a volumelor (legarea cărţilor) prin folosirea
materialelor nou apărute.
B. Relaţia componentelor cărţilor cu mediul ambiant
Mediul ambiant poate fi înţeles doar ca ansamblul de factori fizico-chimici şi biologici ce pot
acţiona asupra componentelor materiale ale unei cărţi. Dar, fiindcă am avut ocazia să constat că
adesea, dincolo de toţi aceşti factori, asupra cărţilor au acţionat şi mentalităţile specifice zonelor de
provenienţă, consider important să subliniez că însăşi „modul de utilizare” poate afecta sau proteja
viitorul acestor mărturii materiale ale spiritului unui grup sau chiar popor.
Factorii fizico-chimici sunt un ansamblu de elemente care acţionează separat, dar şi
împreună asupra componentelor cărţilor.
Aceste elemente sunt: lumina, variaţiile de temperatură şi cele de umiditate, precum şi
componentele poluante ale aerului.
Trebuie observat aici şi faptul că toţi aceşti factori fizico-chimici acţionează în directă
legătură cu modul în care „factorul uman” este conştient şi responsabil de necesitatea bunei
păstrări a cărţilor. Aici trebuie subliniată importanţa contextului cultural în care aceste cărţi şi-au trăit
propria istorie, fiindcă sub acest aspect s-au observat diferenţieri ale simptomelor curente. Astfel,
chiar în cazul cărţilor bisericeşti, am putut constata diferenţe dintre cele din arealul ortodox şi cel
catolic, dintre cel urban şi cel rural. Iar aceste diferenţe proveneau în cea mai mare măsură din chiar
modul în care aceste cărţi erau „utilizate”.
C. Aşadar, cum trebuie să ne protejăm cărţile faţă de factorii fizico-chimici şi biologici?
Lumina, atât de importantă pentru chiar consultarea conţinutului unei cărţi, acţionează
asupra celulozei (componenta de bază a oricărei hârtii), îngălbenind-o până la îmbrunare, fapt care
este simptomul creşterii acidităţii şi fragilităţii acesteia. Pentru a diminua acest efect trebuie să nu
depozităm cărţile în locuri foarte luminoase, şi mai ales să nu le expunem direct acţiunii solare. În plus,
chiar lumina artificială poate provoca mari degradări ca urmare a unor expuneri intense şi de lungă
durată.
Temperatura şi umiditatea sunt doi factori extrem de legaţi. Creşterea temperaturii scade
umiditatea, şi creşterea umidităţii poate duce la scăderea temperaturii pe termen lung. Ambii factori
acţionează intens, prin exces sau deficienţă, asupra celulozei. În plus, variaţiile rapide de temperatură
şi umiditate sunt chiar şi mai nocive, provocând tensionări în corpul cărţilor, date de dilatări şi
restrângeri necontrolate, aşadar deformări ce pot afecta însăşi posibilităţile de acces la volumele
respective.
Individual, fiecare dintre aceşti factori acţionează astfel: uscăciunea, chiar la temperatură
scăzută, afectează celuloza care se usucă excesiv, rigidizând-o şi făcând-o fragilă, chiar casantă,
fenomen care are loc şi prin expunerea cărţilor la temperaturi ridicate.
Umezeala prea mare, în condiţii de temperatură relativ normale pentru noi, permite apariţia şi
dezvoltarea mucegaiului.
Vox Libri, Nr. 2 (47) - 2018 15