Page 14 - vl_52

Profesiune și vocație

Autorul își începe lucrarea cu următoarele precizări:
Am încercat, pe cât am putut, să fac o prezentare generală,
urmând intrucțiunile experților medicali. Sănătatea oamenilor
se bazează, în primul rând, pe tolerabilitatea alimentelor [...]
dacă nu sunt fierte în mod corespunzător, produc dureri de
stomac și de abdomen [...] și provoacă ulcere. [...] Pe de altă
parte, dacă mâncarea este pregătită corespunzător, ea este
distribuită bine și plăcut [...] Aceasta este starea de sănătate.
Oricine are grijă de el însuși în acest fel nu are nevoie de niciun
3
remediu .
S-a irosit multă cerneală atât în privința tratatului, cunoscut azi doar datorită
unor còpii târzii, cât și în privința autorului, pe care unii îl cred a fi fost fie
ambasadorul lui Teodoric cel Mare, regele ostrogoților, fie solul împăratului
bizantin Anastasius la Curtea regilor franci – niciuna dintre ipoteze nefiind însușită
4
în totalitate până azi . Este posibil ca prima să fie mai aproape de adevăr, în sensul că,
după ce a părăsit Bizanțul – benevol ori obligat, trimis în exil –, Anthimus să fi ajuns
mai întâi la Curtea ostrogotă de la Ravenna, iar numai după aceea la cea francă a
Merovingienilor. Iar când semnalăm un presupus exil, avem în vedere evenimentele
întâmplate în vremea împăratului de la Constantinopol, Zenon, care, după ce l-a
învins pe uzurpatorul Basilicus, a primit soli din Occident, inclusiv de la Romulus
Augustulus, fiul lui Orestes. Zenon însă trebuie să facă față unor comploturi acasă, la
el în imperiu. În acest context, probabil ca participant la un complot, se poate vorbi
despre trimiterea lui Anthimus în exil, dar, cu toate acestea, rămânem la nivelul
5
supozițiilor în cazul său .
Nefiind un descendent aristocratic roman, unul care să ţină la eleganţa limbii
native, Anthimus a împănat textul cu termeni uzuali ai timpului și spațiilor geopolitice
în care a trăit, motiv pentru care, în tratatul său, se întâlnesc cuvinte ori expresii
6
germanice, grecești ori celtice . Unde a învățat Anthimus latina? În Italia ostrogotă și

³ Anthimi de Observatione Ciborum ad Theodoricum Regem Francorum Epistula, edited and translated by
Eduard Liechtenhan, Berlin, Academy of Sciences, 1963, p. 86.
⁴ John Wilkins, Robin Nadeau (eds.), A Companion to Food in the Ancient World, Wiley Blackwell, 2015, p. 380.
⁵ Jiri Šubrt, Hagiografic romance: novelistic narrative strategy in Jerome's Lives of Hermits, în Marilia P. Futre
Pinheiro, Gareth Schmeling, Edmund P. Cueva, The Ancient Novel and the Frontiers of Genre, 2014, p. 205–214,
la p. 210 și 213.
⁶ Veerle Pauline Verhagen, The Non-Latin Lexis in the Cooking Terminology of Anthimus' De Observatione
Ciborum, Universiteit Leiden, 2016, p. 1.
Vox Libri, Nr. 3 (52) - 2019 12