Page 15 - vl_54

, ,
Aniversari, comemorari, evenimente

Mircea Baron

Gânduri la despărţirea

de Chimu Lazăr

n dimineaţa zilei de luni, 6
aprilie 2020, un mesaj
Îprimit pe telefon îmi dădea o
veste tristă: bunul nostru
coleg şi prieten, dr. Ioachim Lazăr, care în
15 mai ar fi împlinit 78 de ani, a plecat
dintre noi, spre o lume fără întoarcere.
Revenindu-mi din şocul provocat
de o asemenea teribilă veste, primul gând a
fost să sun pentru a mi se confirma că
lucrurile stau astfel, iar apoi să mă întreb
cum se putea ajunge la înmormântare. De abia în acel moment mi-am dat seama că în
timpurile cumplite pe care le traversăm
fireasca datorie de a putea conduce pe
ultimul drum un prieten apropiat nu se poate
îndeplini, regulile impuse şi distanţa până în
satul său de suflet, Crişan, din Ţara Moţilor,
unde a fost înmormântat, obligându-ne să
facem acest gest doar în gând.
De aceea, acum la despărţirea de
doctorul în istorie Ioachim Lazăr – Chimu,
pentru cei apropiaţi lui – credem că se cuvine
să spunem câteva lucruri de suflet despre un
coleg şi prieten, dar, în egală măsură, despre
o personalitate a culturii hunedorene a
ultimelor decenii.
De Chimu Lazăr, cel care acum a
trecut în eternitate, m-a legat o prietenie de
lungă durată, izvorâtă din afinitate culturală
şi, poate, dintr-o posibilă legătură de rudenie,
bunicul meu matern şi mama lui Chimu fiind

Vox Libri, Nr. 1 (54) - 2020 13