Page 17 - vl_55-
P. 17
Aniversari, comemorari, evenimente
,
,
asta l-a făcut cumva „acceptat” printre ceilalți băieți. Dar continua să citească, avea un fel de
„viață dublă, niciodată nu vorbeam cu ei despre ce citesc, sau ce gânduri aveam... ”
„Nu mai țin minte când sau ce am scris prima dată în viața mea.” La Şcoala Generală Nr.
11 era deja destul de bun, „luam de fiecare dată 10 la română”... începuse să scrie pentru colegi
diverse scrisorele cu care voiau să-și impresioneze iubitele... „îmi plăcea la nebunie să fac asta,
și chiar îmi puneam sufletul!...”
Era deja la liceu, avea 15-16 ani,
când a auzit de Cenaclul lui Eugen Evu.
Doamna profesoară de limba română i-a
spus şi l-a trimis acolo. Practic, datorită
Cenaclului, datorită domnului Evu și
altor colegi din Cenaclu, a început să
citească mai „planificat”, mai organizat,
iar scrisul i s-a îmbunătățit.
A publicat în „Vitralii Hunedorene”,
„Kilometru Zero”, „Provincia Corvina”,
„Poesis”, „Convorbiri literare”,
„Semne”, „Opinii culturale” etc. Scria
poezie, dar și eseu. A fost invitat în câteva
emisiuni la radio (Radio Color, Radio
Sica, cele care erau atunci). A participat la
trei concursuri de poezie, a câștigat la
două dintre ele, unul a fost „Constantin
Conachi” la Tecuci, celălalt la Brad. A
activat în trupa de teatru de amatori de la
Clubul „Siderurgistul”.
Clasele a IX-a și a X-a le-a făcut
la Liceul Industrial Nr. 1. Deși era deja
printre cei mai buni la învățătură, nevoia
de bani a părinților și sfaturile lor l-au
împins spre Școala Profesională, la
cocsari: „a fost decizia tatălui meu și a
unui «frate» de-al lui care era cocsar și-i
spunea ce mulți bani câștigă”. După
primele luni de muncă, a plecat de acasă,
la cămin.
Locuind în cămin, a reluat liceul, la seral, pentru că ziua muncea. După seral, armata.
Făcea sport pe atunci, așa că l-au luat la jandarmi. A terminat sergent, la eliberare i-au propus sa
rămână în cadrul armatei sau în poliție, dar a refuzat.
Datorită seralului, a făcut armata mai târziu, s-a eliberat la 22 de ani și jumătate. Încă
locuia la cămin, încă lucra în cocserie.
Peste un an, la 23 de ani și jumătate, s-a căsătorit şi are un băiat, Sebastian.
„Au fost câțiva ani în care am scris și am citit enorm, în care am legat multe prietenii, în
special cu cei din Cenaclu.”
Vox Libri, Nr. 2 (55) - 2020 15