Page 67 - vl_55-

,
Profesiune si vocatie ,

și categoriei de bibliotecari din bibliotecile publice locale – pentru care s-au ținut traininguri în
bibliotecile județene, li s-au adresat abia 5% din categoria bibliotecilor care au livrat astfel de
cursuri.
Pe categorii de informații (subiecte acoperite de cursurile livrate), în toate domeniile
enunțate: Gestiunea bugetului personal/ Economisire/ Creditare – grad de îndatorare/ Investiții-
Depozite/ Asigurări/ Finanțe și securitate/ Antreprenoriat/ Altele, au fost furnizate cu
precădere informații la nivel de bază, foarte puține (maximum 5%) au fost informații de nivel
avansat. Un răspuns care completează aria de acoperire a subiectelor este: Plăți on-line.
Dintre bibliotecile care au livrat deja diferite forme de curs, 73% sunt interesate să
înceapă din nou o pregătire în domeniul financiar, iar 27% nu mai doresc să înceapă o pregătire
pentru a livra cursuri de educație financiară. Comentarii: „Din păcate nu sunt sigură că avem
spații în care să desfășurăm cursurile, dar personal aș vrea să urmez un asemenea curs mai ales
dacă obțin și un certificat ...”
Dintre bibliotecile care au livrat deja cursuri de educație financiară 32 răspund, dar
susțin, în proporție de 60%, că trebuie să invite specialiști pentru a livra aceste cursuri, de
asemenea 30% afirmă că pot organiza prin forțe proprii asemenea cursuri, iar 10% spun că ar
dori să țină cursuri de educație financiară dar în acest moment nu au resurse materiale și umane
suficiente. Comentarii din partea bibliotecarilor: „în limita timpului disponibil”.
II. Nevoia de alfabetizare/educație financiară în România
Un număr de 74 de biblioteci publice din România au răspuns că nu au livrat cursuri de
educație financiară, dar dintre acestea 61% afirmă că au constatat existența nevoii de educație
financiară în comunitatea în care își desfășoară activitatea.
55% dintre bibliotecile respondente susțin că nevoia de educație financiară este
reflectată prin prisma observațiilor bibliotecarilor și utilizatorilor; 52% afirmă că au sesizat
această necesitate de informații financiare din cererea utilizatorilor. 25% dintre biblioteci arată
că ofertele de la susținătorii de cursuri și de la parteneri au fost o altă modalitate de a recepționa
nevoia de educație financiară, și tot atâtea (25%) au constatat acest lucru din discuțiile cu
publicul. Aplicarea de chestionare, diagnozele locale, interviu și focus grupul sunt alte metode
care au fost aplicate mai puțin, utilizarea lor variind de la 10% la 3% .
Dintre cei 41 de respondenți din cadrul bibliotecilor care nu au mai făcut educație
financiară, dar au observat nevoia de alfabetizare/educație în comunitatea pe care o deservesc, la
întrebarea dacă ar fi interesați să participe la o formare de formatori de educație financiară, 93%,
adică 38, au răspuns că DA, sunt interesați.
În ceea ce privește capacitatea bibliotecii de a livra astfel de cursuri, 32 afirmă că sunt
pregătite pentru a organiza cursuri de educație financiară, dar susțin în proporție de 82% că
trebuie să invite specialiști pentru a livra aceste cursuri, 12% susțin că pot organiza prin forțe
proprii asemenea cursuri, iar 6% afirmă că ar dori să țină cursuri de educație financiară dar în
acest moment nu au spațiu și fonduri bănești suficiente.
Întrebați ce categorie de vârstă cred că ar fi grupul țintă, din 37 de respondenți 67% au
răspuns că tinerii între 17 și 24 de ani, 50% consideră că grupul de copii și adolescenți până la 16
ani, pentru intervalul de vârstă 25-44 de ani 40%, pentru grupurile cuprinse între 45 și 54 de ani
38%, iar pentru populația de peste 55 de ani 22%. Au fost menționate de către 4% din
respondenți, fără a ține seama de vârstă, grupuri marginale, șomeri și categoriile vulnerabile
(întrebare cu răspunsuri multiple).

Vox Libri, Nr. 2 (55) - 2020 65