Page 66 - vl_55-

Profesiune si vocatie
,
,

Descrierea eșantionului
La sondajul nostru privind programele de educație financiară în bibliotecile publice din
România din cadrul Proiectului Alfabetizarea financiară prin intermediul bibliotecilor publice
(FINLIT), din cele 41 de județe ale României, au răspuns 24 de biblioteci județene, ceea ce
reprezintă o arie de interes pentru educația financiară în bibliotecile publice județene din
România de 58,54%. Interesul bibliotecilor județene pentru a livra utilizatorilor cursuri de
educație financiară este foarte important deoarece acestea pot disemina în rândul bibliotecilor
locale din fiecare județ rezultatele proiectului FINLIT, chiar dacă în acest stadiu de sondaj
bibliotecile locale nu au manifestat un interes deosebit.
În România au răspuns la acest chestionar 122 de biblioteci publice, ceea ce reprezintă
5,53% din totalul bibliotecilor publice din întreaga țară. Cel mai mare număr de biblioteci care
au reușit să valideze răspunsurile sondajului sunt din județul Hunedoara, respectiv 23,5% din
totalul răspunsurilor. Pe categorii de biblioteci locale, din totalul de răspunsuri (122), 24% l-au
reprezentat bibliotecile județene, 12% bibliotecile municipale (orașe mari), 15% bibliotecile
orășenești (orașe mici) și 49% bibliotecile comunale (mediul rural).
Prin urmare, considerăm eșantionul reprezentativ pentru a defini aria de interes a
bibliotecilor publice, la nivel național, pentru educația financiară.
I. Situația livrării de cursuri de educație financiară în România
La întrebarea „dacă bibliotecile au mai organizat cursuri de educație financiară”, 39%,
adică un număr de 45 de biblioteci au răspuns DA, iar 51% din cei interesați de sondaj au răspuns
NU.
Cele mai multe dintre bibliotecile care au mai organizat sesiuni de informare financiară,
respectiv 30%, au livrat sesiuni tematice la propunerea utilizatorilor sau la propunerea unor
bănci. 27% au livrat un training unic ( pentru adolescenți, după modelul fundației Orizonturi și al
Băncii Comerciale Române – BCR), 27% au livrat cursuri lunar și anual în cadrul programului
Biblionet (Bani IQ și Banii pe net), iar 15%, ocazional, la propunerea trainerilor din bănci sau
atunci când au fost solicitări din partea publicului.
La întrebarea „care a fost forma formării”, din 45 de respondenți 40% au răspuns
E-learning – învățare on-line; 35% au organizat ateliere tematice; 32% au livrat cursuri; 15%
jocuri educative, 8% webbinarii și tot 8% au făcut educație financiară sub formă de consultații
individuale (coaching), conferințe video 5% și tot 5% au utilizat metode de învățare combinată.
Această întrebare a avut posibilitatea de răspunsuri multiple, de aceea procentajul utilizării
diferitelor forme de formare depășește per total 100%.
Organizarea cursurilor de educație financiară a fost realizată de către bibliotecar în 90%
din cazuri, experți din partea băncilor 35%, iar altele (ONG-uri, companii private etc.) 5%. De
asemenea, această întrebare a avut posibilitatea de răspunsuri multiple.
La întrebarea „care a fost partenerul extern care a colaborat la realizarea cursurilor”,
răspunsurile au fost: 82% banca, 19% companie de asigurări, ministerul de Finanțe 9% și, în
aceeași măsură (9%) – alte tipuri de instituții.
Grupurile țintă pe categorii de vârstă au fost: până la 16 ani, deci copii și adolescenți
pentru 52% dintre biblioteci, s-au adresat tinerilor între 17-24 ani 45% din trainingurile
organizate de biblioteci, pentru populația matură 25-29 ani, 30-44 și 45-54 ani, aproximativ
38% dintre bibliotecile respondente, iar pentru categoria de peste 55 ani au fost livrate sesiuni de
educație financiară de către 25% din biblioteci. Grupurilor marginale (romi, șomeri etc.) precum

Vox Libri, Nr. 2 (55) - 2020 64