Page 79 - vl_55-

va schimba cursul evenimentelor, starea de echilibru.
Structura naraţiunilor este cea a povestirii orale, cu dialogul în enunţul naratorului, ca în
următorul exemplu: „Şi în cancelarie au început discuţiile… mai întâi legate de ora la care să se
ţină şedinţa… la 14 după amiază după terminarea orelor, a propus Hermina, lidera de sindicat,…
sunteţi de acord… Da!… da!… au spus 2-3 colegi… Cei mai mulţi, mai ales Gelu, de
matematică, s-a declarat împotriva orei 14, pe motiv că… eu termin la unu şi să stau o oră
degeaba…că n-am nici lucrări de corectat…” (p.111).
Întâmplările narate sunt pilduitoare. Viaţa e mereu dominată de neprevăzut. În povestirea
Clasicii marxism-leninismului naratorul, acum apreciat profesor, este chemat la partidul
comunist şi învestit cu sarcini politice, trimis la diverse şedinţe de instruire la judeţ. Printre alte
însărcinări este şi aceea de a-l însoţi pe tovarăşul Dănilă, activist venit în control de la Bucureşti,
ins veşnic nemulţumit că documentele de partid sunt ţinute necorespunzător şi cere sancţionarea
severă a întregului birou de partid ( p. 50).
Trimis de Inspectoratul şcolar la Botoşani cu elevii săi la olimpiada naţională de limba şi
literatura română, ca o recunoaştere a muncii sale la clasă, muncă atestată de multe premii şi
menţiuni judeţene şi naţionale obţinute deja, îşi încurajează elevii participanţi, chinuiţi de
gândul că s-ar putea să nu reuşească. Trăirile participanţilor, metodologia de desfăşurare sunt
sumar prezentate.
Conflictul se escaladează chiar la început într-un cu totul alt domeniu. Un gălăţean,
important inspector şcolar, se îndrăgosteşte de profesoara Diana, eminentă absolventă a
Clujului, care subtil îi respinge propunerile cu ajutorul colegului corector. În final Îndrăgostitul
îi reproşează acestuia: „Ce mi-ai făcut, domnule coleg?! Ai acţionat împotriva mea şi mi-ai
compromis planul”, evident acela de a seduce pe frumoasa absolventă a Universităţii clujene.
(Olimpiada de la Botoşani)
Emina din povestirea Păsărica, soţia primarului din oraş, trăieşte o adevărată dramă în
aşteptarea inspecţiei pentru obţinerea gradului didactic I. Ajutată de colege, a stabilit toate
amănuntele, cu precădere meniul pentru onorata comisiei. Temuta comisie îi acordă nota 10 pe
lucrare, urmând să asiste, o simplă formalitate, la lecţia cu tema Primăvara. Preşcolarii trebuie
să împodobească un pom cu păsărele din hârtie. Fiecare cu păsărica lui! Când aude cuvântul,
îngrozită, Mădălina s-a băgat sub măsuţă plângând înspăimântată. Calmată, fetiţa le explică
plângând că „mami mieu, îmhi... mi-a spus, îmhî… să nu las pe… înhî… nimeni să umble...
Înhî... la păsărica mea!”.
Maria, profesoară apreciată, ajunsă directoare adjunctă, evoluează progresiv de la „ce
ar fi să…la ameninţări şi pedepse chinuită că nu poate afla cine a poreclit-o Muma Pădurii”,
ceea ce va afla la sfârşitul povestirii. Ina, fetiţa unei colege, nu-i permite s-o ia în braţe. „Nu
vreau să vin la tine, că mami i-a spus lu' tati că tu eşti Muma-Pădurii.”
Un profesor de muzică, suplinitor (vezi Acordeonul), refuză să mai cânte la acordeon în
ziua de 8 Martie, spre disperarea profesoarei Adămesc, directoarea şcolii, aflată într-un continuu
război cu o activistă, absolventă a şapte clase, de la comitetul PCR al oraşului.
Gioni Pascuţă, profesor, în audienţă la inspectorul general-adjunct îl defăimează pe
directorul şcolii, pe care-l numeşte prieten, ca fiind incompetent, pentru a-i lua locul.
Directorul unei şcoli, Pavel Susan, profesor de istorie, director de mai mulţi ani, e
destituit pentru o imaginară neglijenţă politică. I-a spus marelui poet Mihai Benciu, venit în
documentare, că „la noi în oraşul muncitoresc s-a cam terminat cu lupta de clasă”.

Vox Libri, Nr. 2 (55) - 2020 77