Page 51 - 1960-01
P. 51
Nr. 1576 drumiss Q c m m u m Pâg. 8
Mai mult interes fafă de buna Cărţi apărutei N OTA
desfăşurare a învaţâraînfulu! Brigadă arîistioă de agitaţie
de partid unele atitudini fată de criticăLiteratură tehnică
Si
în luna noiembrie 1959, în dau lecţiile pe înţelesul acesto ROSTOVŢEV S. T .: Teoria pro
toate cele cinci organizaţii de ra şi organizează convorbiri a- ceselor metalurgice.
bază din cadru! gospodăriilor a- tractive la care reuşesc să an
gricole colective existente pe ra treneze pe toţi cursanţii. Acest 556 pag. — 29,40 lei cart. Deşi brigada artistică de a- sobe .la căminul cultural, slaba
za comunei Veţel, raionul Ilia, fapt a influenţat pozitiv şi asu
au fost organizate şi deschise pra frecvenţei, care a ajuns să ALEXANDRU RAU i Elabora gitaţie de pe Ungă căminul cul muncă dusă cu cartea în co
cercuri şi cursuri ale învăţătnîn- fie aici de peste 85—90 la sută. rea oţelurilor.
tului de partid. La G.A.C, Veţel tural „Horia“, din comuna Intre- mună, lăsarea în părăsire a
şi Leşnic au fost organizate cîte Cu totul altfel se prezintă si 516 pag. — 30 lei cad.
un cerc de studiere a Istoriei tuaţia în ceea ce priveşte cali galde, qre numai un an de e- aparatului de radio de la că
P.M.R. şi cîte un curs seral anul tatea învăţămîntului şi frecven
I, la G.A.C. Filimon Sîrbu şi ţa la cursuri în gospodăria a- ŞTEFANIŢA ENAG.HE, AUREL xistenţă, despre ea 'se pot spune min etc.
Bretelin cîte un curs seral anul gricolă colectivă din satul Leş
II, iar la G.A.C. din Căoi un nic. Aici, din lipsa de preocu OPREAN: Ascuţirea sculelor multe lucruri frumoase. Prezen- Comitetul d e ' creaţie, format
cerc de politică curentă. pare de care dă dovadă biroul tind întotdeauna programe lega din tov. Victor Gherman, Maria
organizaţiei de bază, propagan aşchietoare.
Meritul organizaţiilor de bază diştii celor două forme de învă
din gospodăriile colective mai ţămînt, respectiv tovarăşii Du 256 pag. — 7,50 lei. te de realizările din comună şi Indrei şi Izidor Qîrnaţ, a depus,
sus amintite este că, în aceste mitru Munteanu şi Ioan Necşa,
forme de învăţământ, au fost se prezintă în faţa cursanţilor D.i TUTUNARU : Teoria meca scoţînd în relief , lipsurile exis tot efortul ca brigada să fie bi
cuprinşi şi studiază acum toţi nepregătiţi, organizează convor nismelor şi ,a maşinilor — tente, brigada a fost îndrăgită ne pregătită pentru data clnd
membrii şi candidaţii de partid, biri superficiale, iar cînd predau de masele de ţărani muncitori trebuia să se prezinte pe scenă.
precum şi un număr de 49 to lecţiile, fac acest lucru citind pur Mecanisme cu came.
336 pag. — 20,40 lei cart. de aici. Peste tot unde s-a de-, Ţăranii muncitori au aşteptat cu
* .* * Teoria mecanismelor şl a plasat, atîi în satele comunei cît nerăbdare apariţia brigăzii dar..*
maşinilor — ' Cinematica şi şi în comunele vecine, brigada tov. Frîncu Iosif, secretar al sfa*.
structura mecanismelor. a fost primită eu. vii aplauze şi tutui popular comunal, şi tov.
528 pag. i f 2 planşe în a- a repurtat succese frumoase. Frîncu Violeta, directoarea că
fpra textului — 33,30 lei Mare a fost bucuria membrilor minului cultural, aflind că sînt
cart. brigăzii artistice şi a întregii criticaţi de către brigadă, au
BERNHARD PA BST: Depana comune pe care o reprezenta, încercat să împiedice prezentar
cînd în cadrul celui 'de-dl V-lea rea programului, pi- au mers
rea radioreceptoarelor.
varăşi din activele fără de par şi simplu din broşuri. Şi, nu a- 228 pag. — 7,45 lei. concurs al formaţiilor a r tis tic e p în ă acolo incţt au căutat să
tid. Pozitiv este apoi faptul că cesta ar fi cel mai mare rău. In * * * Manualul inginerului e- brigada noastră a obţinut pre- scoată ţăranii muncitori din că*
organizaţiile de bază, în ma cazul cînd cursanţii ar avea asi leotricîan — voi. VIII. Elec miut III pe regiune,
min, pentru ca brigada să nu
rea lor majoritate, avînd şi spri gurat materialul bibliografic, ei Ana DrăgHlcl, veche munclioăre l i fabrica „Sebeşul" ăin Sebeş (in trificarea şi automatizarea Membrii brigăzii artistice de aibă spectatori. Luorurile nu
jinul comitetului comunal de ar putea studia individual şi ast mijloc), supraveghează buna funcţionare a secţiei ringuri. în întrbpriqderile indus agitaţie nu s-au culcai însă s-au petrecut 'însă după voia
partid, s-au orientat bine şi au fel s-ar putea prezenta la şedin triale. pe laurii victoriei. Ajutaţi de lor. Brigada artistică şi-a des
încredinţat sarcina de propa ţele de curs bine pregătiţi. Dar, împreună cu Maria Luca, maistru principal şi Ion Moraru, afuior de 1.476 pag. —- 91,50 lei comitetul comunal de partid făşurat programul cu sala plină,
gandişti ai cercurilor şi cursu din neglijenţa de care dau do maistru, care se ocupă cu întreţinerea utilajelor, ea luptă pentru a da pa perg. au muncit in continuare au iar ţăranii muncitori au aplau
rilor celor mai pregătiţi mem vadă propagandiştii mai sus a- triei cit mai multe produse peste plan, pentru economii mari. Secţia con WOLFGANG HERBERG: Con acelaşi avînt. Programele artis dat buna reuşită a acestuia.
bri de partid, cu experienţă în mintiţi, cursanţilor nu le-a fost dusă de aceşti maiştri obţine realizări inşemjiqie, depăşindu-şi lunar, planul strucţii din beton precom- tice prezentate au cuprins
această muncă. Bunăoară, cercul împărţit nici pînă astăzi mate de producţie cu cel puţin 6 la sulă. • prirnat — vbl. I. teme iot mai variate. Pen Membrii brigăzii artistice
de agitaţie din comuna
de studiere a Istoriei P.M.R. de rialul bibliografic deşi el a fost -.............. *¦¦w " . jtfSŞS i,r" l,r“ 360 pag. 1+ 1 schemă în a- tru ziua de 22 noiembrie 1959, •• ¦' . Intregalde
la gospodăria agricolă colectivă asigurat de către seminariuî per fara textului — 21,30 lei brigada a pregătit un nou text
din Veţel, este condus de iov. manent din Ilia. Aşa stînd lu cart. N.R.
Gheorghe Popa, secretarul co crurile, e şi firesc ca învăţămîn-, care a cuprins cele mai fru
mitetului comunal de partid, tul de partid să se desfăşoare la De ce na s-au de VICTOR VOICU : Instalaţii 'de moase realizări ale ţăranilor Comitetul executiv al; Statu
cursul seral de la gospodăria a- un nivel scăzut, iar frecvenţa ventilare şi de condiţiona muncitori din comună, c a : ter lui popular raional Alba, pre
gricolă colectivă din satul Fili să fie slabă. de pregătire la Şcoala medie re a aerului — Montare, re minarea cooperativizării comu cum şi comitetul comunal de
mon Sîrbu de către tov. Nicofae nei, construirea celor două sai partid, vor trebui să ia neîntâr
Nica, preşedintele comitetului e- Starea de lucruri privind des serală din Gurabarza? cepţie, exploatare. vane pentru aclăpostirea oilor, ziat măsuri împotriva acestor
xecutiv al sfatului popular co făşurarea învăţămîntului de par construirea din autovmpunere a gîtuitori ai criticii şi să sprijine
munal, cursul seral de la gos tid Ia gospodăria agricolă colec începând ou ziua de 12 ia rită faptului că nu au fost asi 244 pag. — 8 lei. şcolilor de patru ani din satele şi pe mai departe brigada artis
tivă din Leşnic este cunoscută. nuarie a.c., la majoritatea şcoli gurate mijloacele de transport * * * îndrumări cu privire la Cristeşti, Ghioncani si Neori- tică din acest îndepărtat colţ
podăria agricolă colectivă din O cunosc şi tovarăşii din biroul lor medii serale din regiunea pentru muneitorii-elevi oare lo- Ieşti etc. Textul a criticat apoi al regiunii noastre, unde s-au
organizaţiei de bază şi tovarăşii noastră s-au deschis cursurile ouieisc la Brad. Conducerea şco cultura speciilor forestiere unele neajunsuri ca r lipsa de înfăptuit atâtea lucruri frumoase
Bretelin de către tov. Trai an' de pregătire a viitorilor munci- lii medii serale a insistat pe lîn în anii regimului clemocrat-popu-
valoroase.
88 pag. — 2,40 lei.
Motriuc, secretarul sfatului popu din comitetul comunal de partid. tori-elevi, oare vor da la toam gă conducerea Atelierelor cen -a* lar. UM
lar comunal ş.a.m.d. Aceşti to De ce atunci nu se iau măsu nă examen de admitere în clasa trale Gurabarza să schimbe fr-rp/^-3
varăşi, dînd dovadă de mult simţ rile cuvenite ? Există şi în a- VlII-a. Înainte de a. fi deschise mersul trenului în aşa fel încât SPO R
de răspundere faţă de sarcina ceastâ privinţă o cauză: lipsă
încredinţată, participă cu regu de simţ de răspundere faţă de aceste cursuri, comisiile de se elevii să poată sta la şcoală BM m o m m u L M
laritate la şedinţele de pregătire una din principalele sarcini ce
ce se ţin la seminariuî perma stau în faţa tuturor membrilor lecţionare din întreprinderi şi pînă la orele 21. (Trenul pleacă ÜÜ'ÖffliSiO
nent de pe lingă Comitetul ra şi candidaţilor de partid — sar
ional de partid Ilia. Drept ur cina de a-'şi ridica permanent ni instituţii, au recrutat muncitori în prezent din Gurabarza spre 20 IANUARIE 1960 VŢT
mare, ei vin întotdeauna bine velul politic şi ideologic.
pregătiţi în faţa cursanţilor, pre- dornici de a învăţa şi ou rezul Brad la orele 20,30. Ar trebui PROGRAMUL 1 : 7,15 JoicOr'fi
V. PIjAlM populare’ tlQPpneişitâ? 7,30 -„Gin-:
----------------------------m tate.bune în producţie. De felul deai să fie întîrziait cu circa 30- „Cupa 2 4 ianuarie« tăm tinereţea", prdgraim de mu-,
zică uşoară; 8,00 !Diin presa de
cum comişitle de ;selecţionare 45 de minute).. a stă zi; 9,00 Muzică de estradă
9.30 Vreau să ş tiu !; 10,00 Me-.
au muncit, a depins şi numărul O altă bauză dare Contribuie Iodii p'oputiare ro'mfîneştî; 1T,03
Muzică uşoiără; 12,00 @urs dej
celor înscrişi. Dar să vedem ce la înregistrarea multor absenţe Din iniţiativă consiliului Constructorul. Iată rezultatele iniţiere muizi'clală i Dicţionar mu
se- întâmplă la Şcoala medie din la primele arfe, este şi aoeea că U.G.F.S. al oraşului Deva, s-a înregistrate : Rapid — Construc zical (VI)'.- Măsurarea şi nota
Gurabarza. de multe ori trenul care pleacă organizat un concurs sportiv do torul 931—928, lemne, Flamura rea duratei sunetului (a) — (re
tat cu „Gupa 24 ianuarie“. In roşie — Voinţa §48—894 lemne, luare) ; 12,35 „Viaţa nouă a!
La această1 şcoală, în ziua în din Brad spre Gurabarza la cadrul acestui concurs, sportivii Minerul — Gorviuul 992—978 satului“, program de oîntelce şi
asociaţiilor din oraşul Deva îşi lemne (meciul s-a întrerupt din jocuri; 13,05 Gonoert de muzi
ceperii cursurilor de pregătire, orele 16,12, întârzie des, astfel vor disputa întâietatea la disci motive tehnice). că uşoară; 14,00 Ganfcemt sim
plinele volei, tenis de masă şi fonic; 15,10 Din viata’ de con
nu se. cunoştea precis nici m ă-' că elevii pierd. prjma_oră, . popice. Duminică, echipele au întrecerile vor continua şi du cert ,a Capitalei; 15,40 Din orea-
avut prima confruntare. Iată o- minica viitoare. ţia de muzică uşoiară a compo
car numărul tinerilor care ’vor ? teva din rezultatele înregistrate. zitorilor noştri; 16,15 Vorbeşte
P. NAGY Moscova!;' 16,45 Gînteicle des
Ai urma cursurile. Deşi din partea Cursurile de pregătire ale vii VOLEI: Flamura roşie — Di* corespondent pre siderurgişti; 18,00 In slujba1
conducerii şcolii a existat un torilor muncitori-elevi trebuie să namo 3—0 ; Flamura Roşie — patriei; 18,30 Progra'm muziv
Intr-a consfătuire de producţie, reducerea lemnului de foc cu oarecare interes, aceasta tri-rfu- înceapă neîntârziat La între Voinţa 3—0. 20 IANUARIE 1960 oal dedicat fruntaşilor în produc
ţînd de cîteva ori grup'e de pro prinderile din Gurabarza şi îm DEVA : Marile 'fam ilii; ALBA ţie din industrie şi agrfoultu^
personalul G.F.F. din Orăştie, 20 la sută eto. fesori pentru a ajuta membrii prejurimi, sînt sute de tineri TENIS DE M ASA: S-au cla IULIA: Moştenire însîngerată; ră ; 19,45 Muzică din filme ’de
comisiilor de selecţionare, to dornici să înveţe. Membrii co sat în ordine: la fete — Şcoa Căsătoria Lorentz ; BRAD : Ani compozitori sovietici-; 20,30 Gîn-
a luat cunoştinţă de cifrele pla Pentru viitor, se prevede ca tuşi nu s-a tăcut nimic. In a- misiilor, cît şi conducerile Între la medie „Dr. Petru Groza“, de război; ILIA:' 12 rezul tă orchestra de studio a Radio-
nului pe anul 1960. Pentru ca munca să se desfăşoare pe bri fară de comisia de la Î.M. Bar prinderilor, trebuie să înţeleagă Flamura roşie şi Şcoala medie tate exacte ; HAŢEG Umbrela televiziunii; 21,00 Şcoala şi via
şefii de tren să poată urmări găzi, fapt ce va da un imbold za, care a manifestat un oare că, ou oît vor frecventa mai „Decebal“ ; la băieţi — Şoimii sfântului Petru; HUNEDOARA:
zilnic realizarea planului, s-a. mai mare întrecerii socialiste. In care interes în selecţionarea ti mulţi tineri cursurile de pregă Deva, Rapid şi Flamura roşie.
acelaşi timp, cei mai buni şefi nerilor pentru cursurile de pre tire şi apoi şcoala medie se
gătire, celelalte comisii de la rală, cu atât numărul muncito PO PICE: Pe noua arenă de
Kotărît ca aceştia să aibă asu de tren şi mecanici, au preluat Atelierele centrale Gurabarza, rilor bine pregătiţi, capabilii să popice a asociaţiei sportive „Mi
Uzina electrică.; I.S.C.M. etc., au stăpânească tehnica' înaintată, va
p ri lor în permanenţă un carne conducerea partidelor ce s-au manifestat un totali dezinteres. fi mai mare, iar rezultatele în
ţel în care să noteze realizările dovedit a fi mai. slabe.
zilnice. ¦ Printr-o mai bună organizare
Sectorul G.F.F. s-a angajat a muncii, seotorul G.F.F. din O- Conducerile întreprinderilor şi producţie vor fi mai bune.
să economisească 0,015 kg. corn- • răştie este hotărît să obţină în oomisiile de selecţionare nu spri Iată de ce comisiile de selec
bustibil convenţional la fiecare anul acesta, succese tot mai în jină în suficientă măsură nici ţionare trebuie să muncească
tonă kilometrică, să îmbunătă semnate, la fiecare loc de mun muneitorii-elevi de la ' şcoala cu mai mult simţ de răspunde nerul“ Deva, 6 echipe de popi Soarta unui om ORa ŞTIE : ţa; 21,30 Din comoara folclo
ţească amestecul în combustia că. medie serală. In primul trimes In zgomotul roţilor; Fata cu rului nostru; 22,30 Muzică co
internă prin mărirea procentu re iar cursurile de pregătire să ce din oraş şi-au disputat vi'tîie- ulciorul; PETROŞANI: Primă rală romînească ; 22,50 Muzică
lui de cărbune cu 20 la sută şi ELENA IOAN tru al anului trecut, au fost în vara' (seria I ) Abuz de încredere; simfonică imprimată, pe discuri
corespondentă f registrate multe absenţe, dato înceapă neîntârziat. tatea. Deosebit de vie a fost dis S E B E Ş ; Vizita lui N.S. Hruş- „Elcetieciord"; 23,15- Goncert
V.A. j puta dintre echipele Rapid şi
In vedere’ă generalizării expe v* -, a ciov în America; SIMERIA: de noapte.
rienţei pozitive acumulate de u- Oraşul liber; BARU MARE: PROGRAMUL I I : 14,07 Mu
nele cantine, Consiliul sindical Să se asigure o Hrană consistentă cantităţifor necesare de legume In misiune specială ; LONEA:
regional a organizat la cantina şi zarzavaturi încă din toamnă. Ultima aventură a lui D-on zică populară romînească ; 14,30
uzinelor metalurgice din Gugir, Juan; TEIUŞ: Prietenul re Emisiune literară; 14,50; Mu
un schimb de experienţă. La a- Din lucrările schimbului de găsit ; ZLATNA: Intre noi pă zică distractivă ; 15,20 Melodii
cest schimb de experienţă au experienţă, a reieşit că pentru rinţii ; APOLDU DE S U S : E- populare; 16,15 Muzică uşoară;
participat responsabilii principa şiieftină latoate cantinele viitor, este necesar să se depună des Anna ; GALAN : Vîrsta dra 16.30 „Anul Gholpin. Lucrări
lelor cantine din regiune şi unii _toate eforturile în vederea asi gostei. pentru plan de Ghbpiin inspira
preşedinţi ai comitetelor de în gurării unei hraine consistente, te după poame de Mickiovicz;'
treprinderi. mmm mmmmm 16,50 Gurs de limba1 ru să; 17,20
De menţionat că porcii şî pă lor, de felul cum e pregătită şi pru criticată 'atitudinea unor res variată şi ieftină pentru oame Răspundem ascultătorilor; 17,30
Mulţi participanţi şi-au pus sările de la gospodăria anexă, nii muncii. Pentru această, se PENTRU 24 ORE: Din muzica popoarelor; 18,05
întrebarea : de ce s-a organizat sînt întreţinuţi în mare parte cu servită masa etc. Pe baza celor ponsabili de cantine şi a unor impune ca atât conducerile'can Rapsodia simfonică „Tairais, Bul-
acest schimb de experienţă toc resturi de la cantină, ceea ce tinelor. conducerile administra !Vreme schimbătoare cu cerul ba“ de Leos Janacele; 18,30
mai la cantina U. M. Cugir ? face ca kilogramul de carne să constatate, comisia cantinei îace comitete de întreprinderi cum tive ale întreprinderilor, cît şi mai mult acoperit. Temperatura Muzică uşoară de GeMiard Ho-
Răspunsul a fost dat de fapte. coste sub 10 lei. Gomplectarea comitetele de întreprinderi, să staţionară, ziua va urca între nig şi Siegîried Mai ; 19,00
Aici, cu vreo doi ani în urmă, aprovizionărilor se face prin u- propuneri preţioase pentru ca sînt cele de la exploatările mi acorde mai multă atenţie orga minus 3 la minus 8 grade, iar Goncert de muzică populară ro
s-ă construit un local de canti nităţile O.Q.U. Alimentara, coo nizării şi gospodăririi cantine noaptea va coborî între minus mânească ; 19,30 Teatru la mi
nă model, cu săli spaţioase, ca peraţiei de consum, gospodării abonaţilor să li se servească o niere Lohea., Aniţioasa etc., care lor. In primul rînd, este necesar 7 la minus 12 grade. Local vor crofon : „Doctor în filozofie“ ;
mere pentru conservarea şi păs ca pe lîngă fiecare cantină să cădea precipitaţii sub formă de 21,04 Muzică uşoară; 22,30 Iti-,
trarea alimentelor, o bucătărie agricole de stat şi colective etc., hrană cît mai consistentă, va nu se ocupă de înfiinţarea gos- fie înfiinţată cîte o gospodărie ninsoare. Vînt potrivit cu inten nerar 1960; 23,15 Muzică popu
în faianţă, şi alte dependinţe ne- la timpul optim. Acest lucru a anexă. Staturile populare trebuie sificări din sectorul nord-vest. lară romînească.
.esare bunei funcţionări a can permis conducerii cantinei să riată şi ieftină. Gu abonaţii, în ' podanilor anexe pe lîngă canti să ia măsuri pentru ca fondul
pregătească o hrană consisten de mărfuri destinat cantinelor să. PENTRU URMĂTOARELE BULETINE DE ŞTIRI: 5,00;
tinei. Prin grija comitetului de tă, variată, şi la un preţ de cost majoritate*- tineri, se ţin perio ne, gospodării care pot crea po fie oît mai bine gospodărit, iar 3 ZILE 6,00; 7,00; 11,00; 13,00; 15,00;
întreprindere şi a conducerii ad în vederea unei bune aprovizio 17,00; 19,00; 20,00; 22,00; 23,52
ministrative, la cantină a fost redus. Astfel, cei peste 1.000 de dic instructaje asupra păstrării sibilităţi pentru prepararea unei nări, conducerile cantinelor să /Vre'miea va rămîne scjhiunbă- (programul I); 14,00; 16,00;
încadrat un personal cu o pre abonaţi, servesc zilnic 3 m ese încheie încă de pe acum con toare, favorabilă precipitaţiilor. 18,00 ; 21,30 ; 23,00 ( progra
normale sau speciale, după pre igienei la cantină, asupra păs hrane bune şi ieftine. La fabrica tracte cu gospodăriile agricole Temperatura staţionară. mul II).. Ţ
gătire corespunzătoare şi care ferinţă, la un preţ de maximum de stat şi colective pentru livra
are- o atitudine cuviincioasă fa 7 lei. trării bunurilor cantinei şi asu chimică, din Orăştie, deşi .exis rea cantităţilor necesare de le a*
ţă de abonaţi. In ultimul timp, gume şi zarzavaturi.
la această cantină s-au făcut Faptul că aici s-au obţinut re pra altor probleme. tă o gospodărie anexă, porcii /WWv
îmbunătăţiri şi pe linia aprovi zultate bune în organizarea şi Toate cantinele din regiunea
gospodărirea cantinei, în apro Toate acestea au Ieşit în evi nu sînt întreţinuţi cu resturi de noastră, au datoria să treacă cu
zionării cu alimente şi conser vizionarea, îmbunătăţirea hranei denţă cu ocazia schimbului de la cantină, acestea, fiind arun mai multă hoiărîre la rentabili
varea acestora, cît şi pe linia cît şi în deservirea abonaţilor, experienţă,, atât din referatele cate, fapt ce duce la scumpirea zarea acestora prin autogestio-
pregătirii unei hrane consistente se datoreşte conducerii adminis conducerii cantinei şi. comisiei kilogramului de carne. De ase nare, şi să renunţe complect la
şi igienice. Cantina dispune de trative a uzinei, comitetului cantinei, cît şi din discuţii. Par menea, la multe cantine (Brad, fondurile din regie. Multă aten
o gospodărie anexă proprie, de ţie trebuie acordată apoi pregă
unde anual, sânt sacrificaţi pen de întreprindere, organizaţiilor ticipanţii la acest schimb de ex Haţeg şi altele), nu se respectă tirii. hranei în condiţiuni igieni
tru hrana abonaţilor, pînă la U.T.M. şi altor organizaţii de ce, cît şi deservirii prompte şi
100 porci, sute de păsări, iar din masă, care, sub îndrumarea co perienţa au făcut chiar şi o vizi ’ numărul de calorii. Acest lucru conştiincioase. Oamenilor mun
grădina proprie se procură a- tă la faţa locului, însuşindu-şi - se datoreşte şi unei slabe asis cii trebuie să li se servească o
proape jumătate din necesarul mitetului de partid, au dat tot şi unele metode bune de muncă, tenţe tehnice din partea medi
de legume şi zarzavaturi.; concursul în această direcţie. pe care apoi, s-au angajat să cilor de pe lîngă întreprinderi, hrană consistentă, variată şi la
le aplice în practică ,şi la can cît şi secţiile comerciale ale sfa
Astfel, a fost înfiinţată o comi turilor populare. Faptul că la un preţ cît mai redus. ',
sie a cantinei din cei mai buni tinele ce le conduc.
muncitori care zilnic se intere ’ — •- 1. MANEA
sează de stadiul aprovizionări» Schimbul de experienţă a scos multe cantine, preţul mesei se
însă în evidenţă şi unele lipsuri 1menţine încă ridicat, se datoreş-
privind activitatea cantinei de te -şi lipsei de preocupare pen
la U.M. Cugir, şi în special, a tru o aprovizionare ritmică şi
'altor cantine din regiune. S-a abundentă.1De exemplu, la can
constatat de pildă, că la canti tina O.C.L. Alimentara din , Pe
na U.M. Cugir, din lipsa unor troşani, aprovizionarea se face
depozite corespunzătoare, carto şi acum de pe piaţă, din cauză
fii şi varza nu pot fi păstrate că nu a existat preocupare su
în bune condiiiuni. A fost as ficientă în vederea’ asigurării