Page 54 - 1960-01

Pag. 2
Adunările săteşti şi generale
ale cooperaţiei
( Urmară din pag. l-a)
Cernii Inferioară, Negoi şi Rîu
Bărbat, raionul Haţeg. Uneori,
nu se aduce la cunoştinţa mem­
brilor cooperatori prin dările de
seamă principalele probleme ce-i
interesează. Astfel, în satul Zei-
cani, raionul Haţeg, membrii
cooperatori nu cunoşteau cum a
fost repartizată cota parte afe­
rentă lor din beneficiile coope­
rativei din anii precedenţi. U-
nele adunări săteşti nu sînt te­
meinic pregătite, sălile în care
se ţin nu sînt încălzite, iar agi­
taţia vizuală lasă de dorit. Nici
unele organe ale sfaturilor popu­
lare comunale nu sprijină aceas­
tă importantă acţiune. Astfel, în
raioanele Ilia. Hunedoara.şi Ha­
ţeg, unele sfaturi populare co­
munale nu au defalcat pe safe.
pînă în prezent, sarcinile de
plan la achiziţii şi contractări
pe anul 1960, ceea ce a făcut
ca membrii cooperatori să nu
poată discuta aceste cifre de
plan.
Avînd în vedere că în a-
ceastă perioadă se desfăşoară
acţiunea de contractare a ce­
realelor pe anul 1960, organiza­
ţiile de partid şi sfaturile popu­
lare sînt chemate să dea tot
sprijinul adunărilor săteşti şi
generale ale cooperativelor.
Pentru înlăturarea deficienţe­
lor mai sus amintite, în adună­
rile săteşti şi generale care vor
avea loc în viitor, este necesar
ca dările de seamă să prezinte
în spirit critic şi autocritic acti­
vitatea desfăşurată de organele
'de conducere respective. Să fie
evidenţiat în aceste dări de sea­
mă, aportul membrilor coopera­
tori în majorarea şi achitarea
părţilor sociale, efectuarea de
transporturi voluntare, construc­
ţia şi amenajarea de unităţi
prin muncă voluntară, precum
şi alte activităţi obşteşti. Dările tre cooperative şi membrii coo­
de seamă vor trebui să oglin­
dească şi munca organizatorică
de masă, munca cultural-educa-
tivă desfăşurată de cooperativă
Importante depăşiri de plan
Zilele trecute, în toate întreprinderi­ obţinute de muncitorii din tura im­
le şi cooperativele meşteşugăreşti din
raionul Alba, au fost organizate
schimburi de onoare. Meşteşugarii de
la cooperativa „Progresul" din Alba
Iuiia, în cadrul acestor schimburi, au
obţinut depăşiri de plan între 17 şi
19 la sută, evidenţiindu-se comuniştii
Gligor Moise, Ernest Mureşan şi
alţii.
Rezultate frumoase au fost obţinute
şi ia cooperativa „Mureşul“ unde pla­
nul în ziua schimbului de onoare a
fost realizat cu 109 la sută.
La staţia 0.F.R Alba lulia, planul
zilnic la circulaţie şi transport a fost
îndeplinit şi depăşit Ia toţi indicii.
Gele mai bune rezultate au fost
Oi'XX>ÖO(XX50ÖOOOOCXXXXXXXXXXXXXXXXXXXXKXXXXJaOOCX5»iXJ;K!OOOQQQQQOC30QaOQCiOQOafXXXXXXX30QOOQQOOQaiXlQOOOQQOa
Eu privire la
de partid Iu condiţiile »faite
Hotărîrea Comitetului Central al P.C.U.S.
1La Moscova a fost dată publi­
cităţii hotărîrea Comitetului Cen­
tral a Partidului Comunist
al Uniunii Sovietice „CU PRI­
VIRE LA SARCINILE PROPA­
GANDEI DE PARTID IN CON­
DIŢIILE ACTUALE“.
In hotărîre se menţionează
că în perioada construcţiei des­
făşurate a societăţii comuniste
în U.R.S.S., munca ideologică
a partidului şi îndeosebi dome­
niul ei hotărîtor, propaganda de
partid, capătă o importanţă ex­
cepţională. După cum se subli­
niază în hotărîre, înţelegerea
profunda a politicii partidului
'devine o necesitate vitală pen­
tru iiecare om sovietic. Acest lu­
cru este determinat de următoa­
rele :
în primul rînd, înfăptuirea cu
succes a programului construc­
ţiei comuniste, crearea bazei teh-
nico-materiale a comunismului,
întărirea ?otttinuă a puterii e-
conomice a U.R.S.S.., realizarea
belşugului de bunuri materiale
depind direct de, creşterea nive­
lului conştiinţei oamenilor mun­
cii ;
în al doilea rînd, pe măsura
dezvoltării continue a democra­
ţiei socialiste şi transformării
treptate a vieţii de stat socialis­
te în autoconduce-re obştească
comunistă, convingerea, educa­
d r it m w b !s&&TAf^r^Mu l u í Nr. 1577
ta^m um M tM tW íi^sgicgaggpgCTgag^iBWKSsj^ g ^ ^ mmunneisssssvTKíxs
ADUNĂRI GENERALE ÎN GOSPODĂRIILE COLECTIVE Pentru îmbunătăţirea
de consum Gospodăria colectivă din Biscaria poate activităţii de protecţie a
deveni o unitate socialistă puternica
şi contribuţia acesteia la trans­ A
m
formarea socialistă a agricultu­ Cu un an şi ceva în urmă, caria ar fi putut obţine venituri de capete. Pentru asigurarea Iii vederea îmbunătăţirii con­ La exploatarea minieră Lonea
bazei furajere, colectiviştii vor tinue ă condiţiilor de muncă de pildă, numărul accidentelor
rii. Tot în dările de seamă, va 213 familii din Biscaria şi-au mult mai mari, dacă s-ar fi a- cultiva 10 hectare cu porumb în întreprinderile industriale din s-a redus în anul 1959 ou 27,40
pentru siloz, de la care sînt ho- regiunea noastră, Consiliul sin­ la sută ţaţă de anul 1958, iar
trebui evidenţiată contribuţia pe unit la un Ioc pămîntul, atela­ cordat atenţia cuvenită dezvoltă­ tărîţi să obţină o producţie de dical regional a organizat luni, numărul zilelor de incapacitate
peste 35.000 kg. Ia hectar. 18 ianuarie, o consfătuire în ca­ temporară de muncă, a îost re­
care au adus-o membrii coope­ jele şi vitele de muncă şi au rii ramurilor anexe şi dacă co­ drul căreia s-a analizat activi­ dus cu 12,83 la sută. In cadrul
Pentru obţinerea unor venituri tatea de protecţie a muncii şi exploatării miniere Uricani, nu­
ratori la formarea fondului cen­ inaugurat gospodăria agricolă lectiviştii ar fi participat la mun­ băneşti mai mari, colectiviştii tehnica securităţii muncii des­ mărul accidentelor totale a scă­
au hotărît să realizeze la suta făşurată în anul 1959 în între­ zut faţă de- 1958 cu 39,59 la
tralizat al statului de produse colectivă „Octombrie roşu“. Un i că în iiumăf mai triate. de hectare teren, o producţie prinderile industriale din re- sută, iar al zilelor de incapacita­
marfă de 96.750 kg. gîurië.- te temporară de muncă cu 13,02
agricole, în comparaţie cu volu­ an întreg, noii colectivişti, în- . ir la sută. La întreprinderea 7
La îndeplinirea acestor obiec­ La consfătuire au participait utilaj greu din Hunedoara, s-a
mul mare de mărfuri industria­ vingînd greutăţile începutului, Ţinînd seama de experienţa a- tive, trebuie să participe prin direôtori de întreprinderi, ingi­ redus cu 66,67 la sută numărul
au muncit zi de zi şi au obţinut munca lor, toţi colectiviştii. Ba- neri Şi tehnicieni care răspund accidentelor şi cu 63,63 la sută
le desfăcute de cooperative la rezultate mulţumitoare, nului trecut, precum şi de lip­ zîndu-se pe experienţa anului dé protecţia muncii pe linie ad­ numărul zilelor de incapacitate
sate. Discutarea acestor proble­ surile care s-au manifestat, pla­ trecut, licliidînd lipsurile câni ministrativă, directori şi medici temporară de muncă. In cadrul
me de către membrii cooperatori Darea de seamă asupra acti­ nul de producţie pe anul 1960 s-au manifestat, colectiviştii din ai pôlictiniciior şi dispensarelor consfătuirii, au fost scoase în
vor demonstra caracterul de lar­ vităţii desfăşurată în cursul a- al acestei gospodării colective, Biscaria au posibilitate să facă médicale din întreprinderi, pre­ evidenţă şi unele întreprinderi
gă organizaţie de masă a coo­ nului trecut, a scos în evidenţă prevede obiective de seamă. !n din gospodăria lor o unitate so­ şedinţii consiliilor sindicale ra­ ca : întreprinderea minieră Bar­
peraţiei de consum. atît realizările colectiviştilor cît primul rînd colectiviştii şi-au cialistă puternică, un centru dé ionale şi ai comitetelor dé între­ za-, întreprinderea- minieră Ghe­
şi lipsurile care au împiedicat propus să obţină la toate cultu­ atracţie al ţăranilor muncitori prinderi,- activişti sindicali cu ţar, Exploatarea minieră Ani-
In aceste adunări săteşti şi intr-o oarecare măsură bunul rile producţii la hectar superi­ cu gospodării individuale, pe protecţia muncii etc. ftóása, T.R.C.L.H. şi altele, unde
generale, se aleg noile organe mers al gospodăriei şi obţinerea oare celor din anul trecut, să calea gospodăriei colective. organele sindicale şi admiini-s-
de conducere şi control ale coo­ de venituri mai mari. mărească numărul vacilor de Din referatul prezentat de to­ frátive n-au făcut tot ceea ce
perativelor. Membrii cooperatori 66.000 kg* fie r varăşul Ioan Gopîndeanu, se­ trebuiau -să facă pentru îmbună-
vechi colectat cretar al Consiliului sindicali ré­ tá'fii'é'á condiţiilor de muncă şi
sînt interesaţi ca în aceste orga­ Colectiviştii din Biscaria au lapte, al scroafelor de prăsiiă şi gional, a reieşit eă în întreprin­ reducerea numărului de acci­
Zilele trecute, la mina Lonea, derile din régiünéa noastră s-ă denté.
ne să fie aleşi cei mai buni şi obţinut producţii bune în secto­ să obţină venituri băneşti de sub îndrumarea comitetului de investit- în ahtil trecut pentru
partid, sxa întreprins o acţiune protecţia muncii sumă de
mai activi membri cooperatori, rul vegetai de la toate culturile. peste 165.000 lei la suta de hec­ de colectare a fierului vechi din 38.000.000 lei. Astfel, în între­
incinta exploatării. prinderi s-au asigurat cohdiţii
oameni iubiţi de mase, buni gos­ Aşa de pildă, griul a dat 1.662 tare teren agricol. tot mai bune de muncă prin în­
Cu multă însufleţire au mun­ zestrarea lor cu utilaje moder­
podari, cunoscători ai probleme­ kg. la hectar, orzul 1.400 kg., In sectorul vegetal, s-a pre­ cit colectivele sectoarelor I, II ne, mecanizări, automatizări etc.
şi III, gospodăria de locuinţe şi
lor cooperaţiei, care să rezolve ovăzul 1.530 kg. şi cartofii pes­ văzut de asemenea, ca de pe sectorul C.F.I. Pentru reducerea continuă a
ou competenţă sarcinile ce le te 15.300 kg. la hectar. Produc­ cele 104 ha. însămînţâte cu numărului de accidente, paralel
Astfel, numai intr-o singură cu îmbunătăţirea condiţiilor de
stau în faţa. ţii bune au obţinut colectiviştii grîu, să se recolteze în fnedie zi, a fost predată la l.C.M. Pe­ muncă, s-a desfăşurat şi o ac­
troşani, cantitatea de peste tivitate 'iristruofiv-educaitivă în
Adunările săteşti şi generale şi de Ia porumb, culturile fura­ 1.700 kg. la hectar, Ia porumb 66.000 kg. fier vechi, realizîndu- vederea cunoaşterii şi respectă­
se prin efectuarea a 800 ore de rii tehnicii securităţii muncii.
trebuie să se desfăşoare într-un jere, de la grădina de legume 2.200 kg., la floarea Soarelui muncă voluntară, economii de Prin grija organelor sindicale,
21.000 lei. s-au organizat cursuri de şco­
cadru sărbătoresc, în care scop şi de la pomii fructiferi. Aces­ 1.500 kg. şi la sfecla de zahăr larizare, . vizionari de filhne şi
S-au evidenţiat toate colecti­ diafilmé şi s-'au afişat ou re­
unităţile cooperatiste au datoria tea dovedesc superioritatea 20.000 kg. Ia hectar. vele de muncitori care au luat gularitate la locurile de muncă
parte la această acţiune. instrucţiuni privind protecţia
să folosească diferite mijloace muncii în comun pe tarlale în­ Aceste producţii sînt posibil muncii şi tehnica securităţii
MINAI VAOHALV murtcii.
de agitaţie ca lozinci, panouri, tinse şi cu mijloace mecanizate. de realizat. Este necesar însă ca Atît referatul cît Şi discuţiile
corespondent Acolo unde organele sindica­ pUffáité au scos în evidenţă mai
afişe, staţii de radioficare etc. Analizînd veniturile obţinute de pe acum, de la începutul a- le şi conducerile administrative milité deficienţe Oare există în
activitatea' dé protecţie a muncii
Din fondurile culturale, condu­ în anul trecut în sumă de nului, consiliul de conducere, ale întreprinderilor au muncit în întreprinderile din regiune.
In vederea înlăturării acestor
cerile cooperativelor să stimule­ 247.457 fei, cei care au luat cu- sub îndrumarea organizaţiei de biné în această direcţie, s-au deficienţe, s-a întocmit un plan
de măsuri câre prevede printre
ze în adunările săteşti pe acei vîntul pe marginea dării de sea­ bază din gospodărie, să orga­ înregistrat succese importante. altele instruirea de către comite­
tele sindicale şi conducerile în­
cooperatori care s-au evidenţiat mă, au arătat că ele nu sînt pe nizeze mai bine munca în bri­ treprinderifor a tuturor salaria­
în mod deosebit, prin sprijinul măsura posibilităţilor. La gospo­ găzi şi echipe.
acordat cooperativelor. Conduce­ dăria colectivă din Biscaria, ob­ Pentru stimularea colectiviş­
rile uniunilor raionale şi ale ţinerea veniturilor s-a rezumat tilor, adunarea generală a hotă-
cooperativelor, au sarcina de a doar la sectorul vegetal şi la rît ca, culturile prăşitoare să fie
veghea la respectarea democra­ transporturi. Sectorul zootehnic repartizate spre întreţinere fie­
ţiei interne şi a prevederilor sta- | fiind mai slab dezvoltat, a adus cărui colectivist şi pentru sporul ţilor privind însuşirea normelor
totului, răspunderea principală colectiviştilor venituri mici. de producţie obţinut, să se apli­ de tehnică securităţii muncii şi
pentru buna organizare şi des­ Venituri însemnate, de peste ce retribuţia suplimentară.
făşurare a adunărilor săteşti şi 50.000 Iei, au obţinut colectiviş­ Colectiviştii din Biscaria vor legislaţia protecţiei muncii.
generale, revenind conducerilor tii în special din vînzarea pro­ acorda atenţie cuvenită şi dez­ Planul dé măsuri preVe’de dé
uniunilor raionale. duselor contractate cu statul. voltării sectorului zootehnic şi asemenea ó serié de reguli Ce
Buna organizare a acestor a- Tînăra gospodărie colec­ în specia! fermei de vaci, care trebuie respectate şi măsuri ca­
dunări, va duce la întărirea pe tivă „Octombrie roşu“ din Bis­ va ajunge în anul acesta la 30 re treb’uie aplicate în cadrul între-
mai departe a legăturilor din­
prin3erilor miniere, siderurgice,-
peratori, la realizarea în cît mai de construcţii, în întreprinderile
bune condiţiuni a sarcinilor ce
stau în faţa cooperaţiei de con­ de industrie locală, în exploată­
sum.
rile forestiere şi în alte unităţi
industriale.
Á. ZÁHÁR1B
-m -
Bine ar fi dacă...
piegatului de mişcare Vasile Hălălae, In perioada de iarnă, în circumscripţia electorală nr. 10 din comuna Vinţu de Jos se cţes- ... conducérea staţiei C.F.R. ţ Este neplăcut cîndţ,. pietonii a-
care au obţinut o depăşire de 8 Ia su­ făşoarâ o intensă activitate la cercurile de citit. din Orăştie ar'lua măsurile ne­ lunecă pe trotuare sau cad Ui
tă, fiind urmaţi de tura impiegatului de cesare pehtrU că sala de aştep­ zăpadă.
mişcare Mitică Dragomirescu, cu o de­ In clişeu: Gospodinele din cercul de citit condus de deputata Sabina Repede, ascultînd tare din hälta Geoagiu să fié în­
păşire de 5 Ia sută. fragmente din romanul „Setea“ de Titus Popovici. călzită. CONSTANTIN DALTliN
La planul lucrărilor de. reparaţii cu­ Aici aşteaptă zilnic trenul nu­ corespondent
rente a vagoanelor de marfă, cale meroşi muncitori care locuiesc
normală, de Ia Atelierul de zonă in comunele Geoagiu şi Romos conducerea colectivului
G.F.R. din Alba lulia, s-ău obţinut şi care călătoresc la Cugir, pre­ sportiv „Minerul“ Deva, ar lua
depăşiri între 25 şi 35 la sută. S-au cum si aţii câtători. măsuri ca disciplina sportivă să
evidenţiat în mod deosebit echipele fie respectată şi în sala noii po-
conduse de comunştii Arfenie Drăghici, VASILE ZIJGA picăfii, deschisă în strada Mi-
Nicolae Rusu şi candidaţii de partid hait Eminescu dirî Deva.
Petru Pieşa şi Ioan Mâriari. corespondent
Aioi se fumează, să facă gă*
(După corespondenţele trimise ... sfatul popular al oraşului lăgie, iar unii „popicari de
de M. BOLDURA, P. TOMA, Brăd ar luă rhăsUri ca obligaţia tuşă“ vin chiar în Stăre de e-
I. DDMITREAN şi 0. VEREŞ). cetăţenească de a së curăţa tro­ bfietăte.
tuarele de zăpadă şi polei, să
\ fie respectată. i. vajdEAnu
corespondent
C 7<iöOOt?QQÖK;oaO\;X3g^
prkmw opapndei cii şi războiului în condiţiile ac­ ţiei socialismului în ţările de de­ Subliniind că eficacitatea pro­ căile la întărirea cauzei păcii
tuale. mocraţie populară, ale mişcării pagandei de partid se manifes­ în întreagă lume. Este necesar
mondiale comuniste, muncito­ tă în primul rînd prin rezulta­ ca şi pe' viitor să fie demascaţi-
In ultimii ani s-a produs o reşti, democratice şi de elibera­ tele ei concrete în producţie, ho­ cu hotărîre adepţii imperialişti
schimbare fundamentală în ra­ re naţională. Critica ideologiei tărîrea stabileşte ca sarcini prin­ ai continuării „războiului rece“,
rea maselor devine într-o mă­ remarcabile în toate sectoarele portul de torţe pe arena mon­ burgheze şi a revizionismului cipale ale propagandei prin viu toţi aceia care urmăresc menţi­
sură tot mai mare metoda prin­ construcţiei comuniste. dială în favoarea socialismului. contemporan a devenit mai ac­ grai. ş i . prin tipărituri să ser­ nerea şi intensificarea încordă­
cipală de reglementare a acti­ Datorită luptei active şi consec­ tivă şi mai aprofundată. In mun­ vească mobilizării maselor Ia rii internaţionale şi' ă ctirsei
vităţii vitale a societăţii sovie­ Arătînd în continuare că U- vente a Uniunii Sovietice şi a ca ideologică s-a acumulat o traducerea cu sücces în viaţă înarmărilor.
tice ; niunea Sovietică cunoaşte un celorlalte ţări socialiste, a tu­ experienţă multilaterală, au cres­
nou şi puternic avînt în toate turor popoarelor iubitoare de cut cadrele de propagandişti, s-a a planului septenal şi a între­ Conţinutul principal al propa­
în al treilea rînd, formarea o- domeniile construcţiei, hotărîrea pace, s-a conturat o slăbire a întărit considerabil baza mate­ gului program de construire a gandei de partid trebuie să con-
mului nou cu trăsături de ca­ subliniază că viata aduce în fie­ încordării internaţionale, coexis­ rială a propagandei de partid. comunismului în U.R.S.S., să ste în studierea profundă şi ex­
racter, deprinderi şi morală co­ care zi noi şi noi victorii ale tenţa paşnică a statelor- cu orîn­ pună în lumină superioritatea plicarea amplă a operelor cla­
munistă, lichidarea rămăşiţelor ideologiei comuniste, care a pus duiri social-economice diferite Totodată, în Hotărîrea C.G. orînduirii socialiste şi a ideo­ sicilor marxism-leninismului, a
capitalismului în conştiinţa oa­ astăzi stăpînire pe minţile a su­ este un fapt real, s-au deschis al P.C.U.S. se arată şi lipsurile logiei marxist-leniniste, pildeie problemelor teoretice $i sarci­
menilor constituie în prezent una te de milioane de oameni şi a căi spre o pace trainică pe pă- existente în propaganda de par­ remarcabile de muncă şi viaţă nilor practice trasate în hotărî­
din principalele sarcini prac­ devenit un tactor activ în lupta rnînt. tid, trasîndu-se în acelaşi titop comunistă, să formeze oameni rile congreselor al XX-lea şi ai
tice ; pentru pace, democraţie şi socia­ sarcini concrete pentru lichida­ ai societăţii comuniste, educaţi XXI-lea ale partidului, ale ple­
lism. Duşmanii noştri sînt cu­ In hotărîre se arată că după rea lipsurilor care se mai mani­ în spiritul încrederii neclintite narelor C.G. al P.C.U.S., în cu-
în al patrulea rînd, coexis­ prinşi de teamă în ţaţa uriaşei congresele al XX-lea şi al XXI- festă. în cauza partidului şi poporului, vîntările conducătorilor partidu­
tenţa. paşnică a statelor cu orîn- lea ale P.G.U.S. viaţa ideologi­ în spiritul colectivismului şi hăr­ lui şi guvernului, în documen­
duiri sociale diferite nu duce torţe de atracţie şi de transfor­ că în U.R.S.S. s-a activizat Hotărîrea subliniază datoria niciei, al internaţionalismului so­ tele cele mai însemnate ale miş­
la slăbirea luptei ideologice. mare revoluţionară pe care o considerabil şi s-a ridicat pe o tuturor organelor şi organiza­ cialist şi patriotismului sovietic, cării comuniste internaţionale,
P.G.U.S. a dus şi va duce o are ideologia comunistă. In mar­ nouă treaptă. Propaganda ideo­ ţiilor de partid să îmbunătăţeas­ al înaltelor principii ale mora­ studierea istoriei P.C.U.S., a e-
luptă intransigentă pentnt ideo­ xism-leninism, în hotărîrile logiei comuniste a devenit mai că propaganda de partid, să lei societăţii noi. conoffliei politice, a îi Iozoîiei
logia comunistă — ideologia cea P.C.U.S., ale partidelor comu­ vie şi mai variată, au crescut lupte zi cu zi şi în mod perse-,
mai înaintată şi cu adevărat niste şi muncitoreşti frăţeşti-sînt eficacitatea ei, rolul ei organi­ verent pentru ridicarea nivelu­ Esté necesar să se ducă o marxiste. In Condiţiile actuale,
ştiinfifică a timpurilor noastre. întruchipate ideile înaintate ale. zator şi mobilizator. Au început luptă ofensivă activă împotriva cînd teoria marxism-leninismu-
contemporaneităţii. să tic studiate mai aprofundat lui ei ideologic şi întărirea in­ ideologiei burgheze ostile toăr- lui s-a contopit cu practica con­
In prezent s-au creat condi­ şi să tie răspîndite mai larg ope­ fluenţei asupra maselor popu­ xi'Sm-leninismului şi a propovă­ strucţiei comuniste, cînd rezol­
ţii deosebit de favorabile pen­ In lupta pentru victoria comu­ lare, să pună educarea comunis­ duitorilor ei socialişti de dreap­ varea problemelor practice alo
tru desfăşurarea cu succes a nismului — se arată mai depar­ rele lui K. Marx, F. Engels, tă a oamenilor muncii în cen­ ta şi revizionişti, să se ascută construirii comunismului consti­
muncii ideologice. te în hotărîre — partidul nos­ V. I. Lenin, hotărîrile congrese­ trul întregii munci politice de neobosit vigilenţa politică a oa­ tuie concomitent o rezolvare â
tru a îmbogăţit învăţătura mar- lor şi plenarelor C. G. al partid. menilor sovietici.
Hotărîrile istorice ale congre­ xist-leninistă cu noi idei, a ela­ P.C.U.S., au tost sorise o serie unor mari probletoe teoretice,
selor al XX-lea şi al XXI-lea ale borat în mod multilateral şi de cărţi care sintetizează prac­ Sarcina principală a propa­ Propaganda de partid este este necesar să se studieze îd
partidului, ale plenarelor G.G. al proîund problemele legităţii tica construcţiei- socialiste, pre­ gandei de partid constă în a lă­ chemată ca, pe baza faptelor mod profund viaţa, să se gene­
P.C.U.S. au stabilit programul transformării socialismului în cum şi manuale utile de mar­ muri în mod proîund şi multi­ oonorete ale luptei pentru înfăp­ ralizeze practica .construcţiei co­
dezvoltării tării noastre pe ca­ lateral ideile mărxism-Ieninismu- tuirea principiilor leniniste ale muniste şi pe această bază să
comunism, creării bazei tehnico- xism-leninism ; ziarele şi revis­ lui, în a îrlfaţişa traducerea lor coexistenţei paşnice, să educe se înveţe marxism-leninismul.
lea spre comunisto. Sprijinin- materiaile a societăţii comuniste, tele au îmbunătăţit propaganda cu succes în viaţă în cadrul pe oamenii sovietici în spiritul
du-se pe marea moştenire leni­ dezvoltării democraţiei socialis­ teoriei şi politicii partidului. luptei partidului pentru victoria mîndriei pentru marea tor pa­ Hotărîrea G.G. al P.C.U.S.
nistă, partidul a elaborat şi tra­ te, problemele legităţii dezvol­ socialismului şi comunismului trie, care păşeşte în avangarda subliniază că rezultatele propa­
duce în viaţă 'măsuri dintre ce­ tării sistemului socialist mon­ Organizaţiile de partid, folo­ în Uniunea Sovietică, î;n a în­ gandei efe partid, eficacitatea şî
dial, problemele coexistenţei sind noi forme de muncă, au ri­ torţelor păcii şi progresului, să rodul ei educativ vor fi cu tort
le mai importante în domeniile paşnice a statelor cu orînduiri dicat simţitor nivelul cunoştin­ văţa să se folosească în acti­ inspire fiecărui om sovietic nă­ mai înalte, cu cît ea va fi le­
sociale diferite. Partidul a pus ţelor economice ale cadrelor. A vitatea practică şi să se dezvol­ zuinţa fierbinte de a întări prin gată mai strîns de creaţia po­
economic, politic, ideologic, pre­ într-un chip nou problemele pă­ crescut atenţia ţaţă de studie­ te în mod creator bogăţia teore­ munca sa plină de abnegaiie porului, de viaţa lui, de prac­
rea istorici P.C.U.S. şi, îndeo­ tică acumulată de partid, în a
cum şi în domeniul relaţiilor in­ sebi, a perioadei de după Oc­ mobiliza pe oamenii muncii la puterea U.R.S.S. şi- a întregului tica construcţiei comuniste. Ară­
tombrie, precum şi a îi iozoîiei luptă pentru traducerea în via­ lagăr socialist, de a lua parte tînd că propaganda de partid
ternaţionale, a Obţinui victorii marxiste, a politicii interne şi ţă a politicii partidului, în a e- activă la măreaţa cauză a în­ trebuie să fie concretă şi orien­
externe a partidului, a princi­ duca luptători activi şi dîrzi trecerii dintre socialism şi capi­ tată spre un scop bine definit,
palelor probleme ale consiruc- pentru comunism talism, de a contribui pe toate să mobilizeze pe oamenii muri-