Page 55 - 1960-01
P. 55
Nit 1577 DRUMUL SOCIALISMULUI
deducerea costului cărbunelui SPO R
Pentru colectivul de muncă al conomij de femn de esenţă taré
exploatării miniere clin Lonea, Ing. GH. FEIER, şl deci de reducerea costului In cinstea conferinţei raionale U.T.M.
anul 1959 a fost un an de fru şeful exploatării miniere cărbunelui extras. s*
moase realizări. Traducînd în
viaţă sarcinile trasate de confe — Lonea Prin extinderea susţinerii mo La Lupeni şi Petroşani, au avut loc Elevul Petroşani şi Olimpia Tg. Jiu.
rinţele regională şi raională de derne, complectată cu măgurile duminică o serie de manifestări spor După o întrecere dîrză, victoria a re
partid, minerii noştri, în frunte producţie, va contribui şi la creş privind economisirea materialu tive organizate de asociaţiile sportive venit echipei Olimpia la scorul de
cu comuniştii, au extras în âîa- terea productivităţii muncii. lui lemnos* se va îmbunătăţi $fiihţă şi Elevul Petroşăni şi Minerul 19-15.
ra plánífíüi anual, mai biné de slifiţitor calitatea' lucfărilor de Lupeni, cu sprijinul consiliului raional
25.500 tone de cărbune energe De asemenea, ţinând seama de întreţinere şi, fireşte, vor scădea U.G.F.S. întrecerile sportive s-au des Schf
tic şi au depăşit productivitatea faptul că ari de ari creşte nive făşurat in cinstea conferinţei raionale
muncii planificată cu 3,1 Ia su lul producţiei, colectivul nostru cheltuielile de întreţinere. Dé U.T.M. şi în cadrul spartachiadei de Asociaţia sportivă Minerul Lupeni a
tă. Ca urfiiare ă acestor reali de muncă esté hotărît ca şi în áltfél, péritfu reducerea cösfülüi iarnă ă firierefuiui. Pe' lîngă cei 180 organizat în cadrul acestei Întreceri
zări, planul aiiüál dé producţie acest an să acorde o atenţie deo acestei categorii de lucfäri, s-au tineri sportivi din raionul Petroşani sportive şi un concurs de schi Ia
ă fost îndeplinit cu 15 zile îna sebită îndeplinirii plariului lu luat măsuri că in locurile cu participanţi la întrecerile din cadrul probele slalom special, slalom uriaş
inte de termen. crărilor de deschidere şi pregă presiune triare, la lucrările exis disciplinelor: handbal redus, baschet, şi fond. Au participat echipele asocia
tire. Acesta este un vechi prin tente, să se utilizeze susţinerea volei şi schi, au participat şi 60 spor ţiilor sportive din raionul Petroşani.
In cadrul întrecerii, în ramura cipiu al nostru, care ne-a ajutat cu inele diri bolţari şi a aririă- tivi din oraşul Tg. Jiu (la toate dis Iată rezultatele înregistrate.
cărbunelui brun, pentru rezulta éâ obţinem rezultate frumoase ttiíílpr iriéíalíce T.H. Am şi pri
tele obţinute în semestrul I, ex şi îri trecut. mit 28 dé tórie din aceste afilia
turi, aşa că sintern siguri că a-
ploatarea Lonea a primit pentru Realizarea planului de produc césf obiectiv al planului nostru ciplinele în afară de schi). Iată pe SLALOM SPECIAL. Juniori: !:
a dôUa oara drapelul roşu de ţie nu constituie pentru noi o vă îi îri întregime îridapliriit. scurt cîteva relatări de !a ac:ste în Victor Lazăr (Parîngul Lonea) 2.
mină fruntaşă pe ţară. Această problemă. Avem suficiente posi treceri. Gheorghe Niţâ (Minerul Lupeni) 3.
apreciere a eforturilor depuse a bilităţi pentru a extrage cantita Arii amintit măi sus doar câ Peter Kiss (Şcoala profesională Lu*'
constituit un nou imbold în tea de cărbune pe care o cere teva măsuri a căror aplicare va Handbal redus peni). Seniori: 1. Adaibert Katto
munca noasfră. economia naţională. Irt conse (Minerul Lupeni) 2. Gonstantin Mun-
cinţă, atenţia noastră se îndreap duce sigur la realizarea sarcini In sala de sport a clubului Minerul teanu (Minerul Lupeni).
Sarcinile de plan pe anul 1960 tă Către contiriua reducere a lor de plan pe anul în curs. Pe din Lupeni au avi'it loc Întreceri spec-
sînt deosébit de importante, iáf costului tonei de cărbune. Pen lingă acestea însă, s-au mai taculdâse Ia handbal în 7, ătît la SLALOM URIAŞ. Juniori: 1. Vic
ducerea lor la îndeplinire ceré echipele de băieţi cit şi fete. O com tor Lazăr (Parîngul Lonea) ; 2. Ghe
luat ó serie de măsuri privind portare bună a avut mai ales echipa orghe Miţă (Minerul Lupeni). Se
Ştiinţa Petroşani. niori : 1. Adaibert Katto (Minerul
eforturi sporite obiectivului nos tru aceasta, în planul de mă buna organizate şi aproviziona Lupeni); 2. Gonstantin Muntca’nu
După dispute dîrze şi dinamice, s-au (Minerul Lupeni)’.
tru. Cu toate acestea, analizînd suri tehnico-organizatorice avem re a locurilor de muncă. înregistrat următoarele rezultate:
rezultatele obţinute în anul tre prevăzute multe obiective a că FOND 3 km. Junioare: I. Mă
Toate aceste măsuri tehrtico- LA FETE: Olimpia Tg. Jiu - E- ria Rădulescu (Minerul1 Lupeni) 2.
cut şi cunoscîiid rezervele exis ror ţintă este reducerea preţului levul I Petroşani 3—8 ; Olimpia Tg. Irina Dato (Minerul Lupeni).
orgănizatorice, precum şi măsu Jiu — Elevul II Petroşani 5—3.
tente privind creşterea produc dé cost. FOND 5 km. Senioare: 1. Te
rile politice luate de organiza L.A BĂIEŢI: Pandurul Tg. Jiu — rezia Katto (Minerul Lupeni); 2 MarJ
ţiei dé cărbune, creşterea produc Astfel, s-a propus ca în a- ţiile de bază, vor face că mine Ştiinţa Petroşani 8—28; Pandurul gareta Gerstembrein (Voinţa Petro
Tg. Jiu — Minerul Lupeni 13—12; şani):
tivităţii muticii şî reducerea pre nul 1960 să se reducă mult cori- rii din Lonea să înregistreze noi Ştiinţa Petroşani1* — Elevul II Petro
. sumul specific de material lem şani 15—11; ElevulI Petroşani — FOND 10 km. Seniori: 1. <3h
ţului de cost, minerii din Lo nos. Pentru aceasta, s-a hotărît succese, să fapofteZe şi în acest Printre muncitoarele fruntaşe din sectorul timplărie al HM . Cugir, se Pandurul Tg. Jiu 25—17. Lupaş (Minerul Lupeiii) : 2. Ioan
numără şi Oprica Augustin, controlor de calitate, responsabila comisiei def ej I.eampa( Voinţa Petroşani).
nea s-au angajat la începutul ca peste 90 Ia sută din lungi an partidului, înainte de termen mei, şi iov. Ilinca Surpenfan, lustruitoare, secretară a comisiei de femei, Volei
acestui şn să extragă peste pla mea galeriilor săpate să se sus care desfăşoară şi o susţinută activi taie pe tărim obştesc. FOND 5 km. Juniori1: 1. Petru
nul anual 20.000 tone de căr ţină cu armături moderne de îndeplinirea tuturor indicilor dé Deosebit de disputate au fost şi între Fodo? (Minerul Lupeni) ; 2. Albert
pían. cerile de volei. Meciul dintre Ştiinţa Zoltan (Minerul Lupeni).
Petroşani — Pandurul Tg, Jiu a fost
bune, să sporească randamentul fler şi bolţari. Tot pentru redu ¦*—5$©as cîştigat de localnici cu scorul de Gu; ocazia acestui concurs, au; fost
pe exploatare cu 10,9 la sută cerea consumului de lemn, un 3—0. Ştiinţa a fost superioară şi a fă selecţionaţi 45 de schiori pentru lotul
faţă de realizările medii ale a- colectiv de ingineri lucrează la Pentru realizarea şi depăşirea cu un joc spectaculos. raional Petroşani.
nului trecut, şi să obţină econo proiectul de susţinere a abata
mii la preţul de cost în valoare jelor cameră cu armături de planului pe i960 La baschet, în cadrul competiţiei or I. GIORTEA
de 1.000.000 iei. 21 IANUARIE 1960 ganizate, s-au întîlnit echipele de fete S. BALOIU
fier, care vor putea îi recupe Măsuri importante corespondenţi
In vederea îndeplinirii şl de rate, aducînd însemnate econoj DEVA : Poemul m ării: ALBA
păşirii sarcinilor de plari şl a‘ inii. Planul de măsuri tehnioo-or- cava tor tip „Progresul“, ne IULIA : Razia: Dragostea nu
ganizatoriee întocmit de condu cesar macerării pămîntului, iar se cumpără : BRAD : Dimineaţa
angajamentelor, colectivul nos Cum suitorii executaţi îri ste mohorttd: ILÍA: Răsfăţatul;
tru a alcătuit un plan de măsuri ril, cît şi cei din cărbune, con cerea întreprinderii de industrie la atelierul mecanic aii întreprin HAŢEG: Fatima ¦ HUNEDOA 'S/'W W *
tehnico-orgarrizatoriee, care a şl sumă o cantitate maro de lemn, locală „I.C. Frimu“ din Orăştie, derii, s-au luat încă de pe a- RA : Soarta unui o m : ORĂŞ-
îrtcepuf să fie aplicat. fa mina Lonea s-a studiat şi pentru realizarea şi depăşirea oum toate măsurile pentru re T IE : Prea tirziu : Fata din ANUNŢ
propus conducerii tehnice a planului pe anul I960* prevede pararea întregului utilaj. Kiev: PETROŞANI: Primăva
Astfel, în vederea sporirii pro Combinatului carbonifer al Văii printre altele, ca în sectorul fo ra (seria I ) ; Abuz de încrede Direcţia regională C.F.R. Timişoara recrutează candidaţi;
ducţiei, la sectorul II, în blocul Jiului, susţinerea acestor suitori restier, transportul de buşteni Colectivul întreprinderii „I.G. re : S E B E Ş : Fata cu ulciorul;
VIII, se va pregăti şi da în ex eu armături din fier. Aplicarea pe distanţa Uia—Şibişel, să lie Frimu“ este hotărît ca, pe lîngă SIMERIA : Mamă vitregă; BA-
ploatare un abataj frontal. A- acestei propuneri va fi urinată întărit cu încă 4 camioane. RU M ARE: NaurisJ LONEA:
ceasta, pe lîngă faptul că va a- de obţinerea unei însemnate e- economiile planificate pe anul 0 întîmplare extraordinară;
sigura îndeplinirea planului de Pentru sporirea producţiei şi TEIUŞ : Cerul infernului; ZLAT-
ridicarea calităţii produselor, ia 1960, să reducă preţul de cost N A : Pe drumurile Romîniei;
fabrica de cărămidă diri T ’pentru şcoala de impiegaţi de mişcare. Examenul de admitere se<
cu încă 200.000 lei şi să crească
productivitatea muncii cu 9 la
Au depăşit angajamentul se va pune . în funcţie un ex- sută ţaţă de 1959. ÂPOLDtJ DE SU S : Edes Ana; -va ţine la Grupul şcolar C.F.R. Timişoara din strada C. Rădu-<
CĂLAN: Vîrsta dragostei.
:O P i^ctive'ătS tri rrtestrutui i ' >îescu nr. 1, la data de 1 februarie 1960.
—o—
Intr-uria din consfătuirile de cării şi a intrai in revizuire. In întreprinderea de piarite medi priniă necesară şi s-a impulsio I Se primesc numai bărbaţi, cu vîrsta între 18—35 ani îrn-
producţie ce a avut toc la în m pmémml m
ceputul anului, maistrul Gheor- numai 19 ore şi 15 minute, ea cinale diri Orăştie are îri acest nat transportul cetinii de brad : pliniţi şi diploma de maturitate sau bacalaureat.
ghe Romoşan de ta secţia elec 21 IANUARIE 1960
trică a Uzinei »Victoria“ din Că- ) Durata şcolii este de 12 furii.
lan, s-a angajat in numele co- PROGRAMUL I: 5,30 Melo
leotivului, ca pfirttr-b măi bună a fost demontată, revizuită, cu trimestru o seamă de obiective pieliia't .din achiziţii’ şi în spe dii populare româneşti; 5,55 Sfa Cererile de înscriere însoţite de actele de mai jos, se vor<
organizare a muncii, să reducă tul medicului: Pubertatea la fe
tifriput necesar revizuirii şi mon răţată şi montată din nou pen importante, printre care: extra- - cial a cetinii •bradului alb care te ; ‘6,15 Emisiunea pentru safe; -depune la Grupul şcolar C.F.R. Timişoara pînă Ia data de 31 f
tării unei turbo-sii.fiante de la 7,15 Melodie şi ritm ; 7,30 Jaburi
96 de ore cît era prevăzut în tru pornire. Astfel, timpul pre gerea uleiului eteric de brad ş i . conţine mal mult ulei eteric. populare remîn'eşti; 8,00 Din >ianuarie a.c.
plănui de' măsuri tehnico-organi presa de astăzi; 8,30 Muzică
zatorice, la 32 ore. văzut In angajament a fost re fenicul, achiziţionarea plantelor Tot în această perioada, se pap'ulară românească; 9,20 Mu ţ — Certificat de naştere (copie legalizată) ;
zică instrumentală interpretată
Zilele trecute, turbo-suftonta dus cu aproape 13 ore. din flora spontană, .contractarea duce muncă în vederea încheie de mari solişti ;' 10,00 Drumeţii > — Certificat de studii (original) ;
a fóst oprită conform, planifi
Cu această ocazie s-au evi plantelor medicinale şi aromate rii contractelor de plante me > — Dovadă eliberată de sfatul popular, de starea materială*
denţiat echipele de lăcătuşi con etc. dicinale. Pînă ' în p'rezént s-au ;a candidatului şi a părinţilor.
duse de Stetian Giuveia, Nico- In vederea realizării sarcini contractat planté medicinale de — Autobiografie.
iae Mateşoi şi echipa de bobi lor cuprinse în aceste obiective, pe suprafaţa de 75 ha., din care Pe timpul şcolarizării, elevii vor primi o bursă de 500'
70 ha. îri sectorul socialist.
natori condusă de Aurei Şinca. întreprinderea a luat măsurile 'Iei lunar şi cazare. Masa se primeşte la cantina Grupului şco-<
E. IOAN
neoesare pentru ca de p-x- corespondentă >lar contracost. 1
ALEX, TUZA tracţia uleiurilöf să lie aprovi- l Informaţii suplimentare se pot primi la staţiile C.F.R., res
I zionată din timp cu materia
corespondent pectiv la Grupul şcolar C.F.R. Timişoara, telefon interior 128;
veseli (reluare); 11,03 Solişti >şî 129 şi de Ia Serviciul de personal C.F.R. Timişoara, telefon«
şi orchestre de muzică populară ;interior 123.
cii la rezolvarea sarcinilor eco belici şi mai ales după Congre precilm şi al radiodifuziunii şi re. societăţii, creând condiţii deo romînească care au concertat
nomice- şi politice urgente, ho- sul al XX-lea al partidului; în televiziunii în educarea comu sebit de favorabile pentru for pieste hotare; 11,30 Cotidiene;
tărirea stabileşte în acest sens acelaşi iimp se subliniază nece nistă a poporului. Hotărîrea sta marea concepţiei marxist-leni- 14,00 Concert de prînz; 15,10
un şir de măsuri — pentru popu sitatea propagării cunoştinţelor bileşte să se trateze pe larg în niste despre lume şi unui înalt Muzică populară din diferite re
larizarea mai largă a experien economice, a filozofiei marxiste. presă problemele politice, econo nivel de conştiinţă comunistă giuni ale ţării; 16,15 Vorbeşte
ţei înaintate din industrie şi a- Preconizând ridicarea rolului micei ideologice şi morale ac în rândurile tineretului studios. Moscova !; 17,30 „Tinereţea ne
gricultură, înarmarea propagan cursurilor serale în ce priveşte tuale, formele şi metodele noi, e dragă“ ; 18,30 Almanah ştiin
diştilor cu cunoştinţe economice însuşirea bazelor cunoştinţelor cele mai eficiente ale muncii or Este indicat ca începând din ţifici; 19,05 Tribuna Radio;
concrete, convocarea de consfă politice de către comuniştii şi ganizatorice şi politice de partid, anul şcolar 1961— 1962 în cla 22,45 Program de nocturne.
sele superioare ale şcolilor me
tuiri periodice ale propagandişti cei fără de partid care nu au să se îmbunătăţească în mod ra dii şi la cursurile superioare ale PROGRAMUL II: 14,07 De
lor etc. pregătirea necesară de cultură dical conţinutul şi calitatea ma instituţii lor de învăţământ mediu la cimpoi la marile ansambluri; *r-*r* r-*r* r •>r-' r*'r-' i—'r—>' ' r~*t^ t 1r~>r
generală şi teoretică, hotărîrea terialelor de propagandă, să fie de specialitate să fie introdusă 14,30 Program emis de studio
Subliniind că în condiţiile ac subliniază că în actuala etapă grupaţi în jurul fiecărui ziar, studierea unui curs popular de ul regional Graiova; 15,00 De
tuale, însuşirea ideilor marxism- în care se găseşte Uniunea So al fiecărei reviste, publicişti ta bazele cunoştinţelor politice. toate, pentru toţi (reluare) ;15,30
leninismului, înţelegerea apro vietică centrul de greutate în or lentaţi, propagandişti, populari Muzică uşoară; 16,30 Muzică
fundată a politicii partidului şi ganizarea învăţământului politic zatori pricepuţi ai teoriei revo G.C. al P.G.U.S. cere organi de cameră de tineri compozitori
lupta pentru înfăptuirea ei con trebuie deplasat în mod prac luţionare, ridicîndu-se rolul sec zaţiilor de partid să întărească rom îni;' 17,15 Versuri de Ion
stituie o cerinţă vitală nu nu tic spre învăţământul politic in ţiilor de propagandă din redac conducerea muncii ideologice şi Brad ; 17,35 Muzică din operete
mai pentru comunişti, ci şi pen dividual. metoda fundamentală ţiile ziarelor şi generalizîndu-se în primul rînd a propagandei interpretată de Iolandă Mărcu-
tru toţi oamenii muncii, hotărâ de însuşire a marxism-leninis mai profund prin presă şi publi de partid — sectorul ei hotă- lescu şi Ion .D acian; 18,05 So
rea arată că este necesar să se mului. caţii experienţa organizaţiilor de rîtor. lişti şi formaţii artistice de ama
lărgească cadrul muncii de pro partid şi a celor mai burii pro to ri; 19,00. Să învăţăm limba
pagandă, să i se dea o amploa Se pune ca sarcină organi pagandişti. Propaganda de partid, învă rusă cîntînd: „La patinaj“ de
re şi mai mare, să se dezvolte zaţiilor de pari id să acorde cea ţământul politic şi călirea ideo Novicov (partea I) ; 19,15 Lie
mai serioasă’ atenţie consecven In hotărîre se subliniază nece logică a comuniştilor şi a tu duri de Sohuberf; 19,45 Buchet
şi să se perfecţioneze formele ţei, continuităţii în învăţămîntul sitatea ridicării rolului ştiinţelor turor oamenilor muncii consti de melodii sovietice; 20,20
de propagandă cu caracter de politic, —- îneît 7 'care comunist sociale în educaţia comunistă şi tuie o sarcină de cea mai mare „Noapte bună, copii" : „Cuvântul
masă. Hotărîrea accentuează ne să-şi ridice în mod sistematic în munca de propagandă. Este importantă a tuturor comuniş magic“ de Oseeva ; 20,30 Scrii
cesitatea desfăşurării în mod di şi cu o orientare precisă nive o datorie de onoare a oameni tilor şi în primul rînd a activiş tori la microfon; 21,15 Mu
ferenţiat a muncii de propagan lul ideologic şi politic — reco- lor de ştiinţă sovietici să pregă tilor de partid cu munci de con zică populară romînească ;. 21,45
dă, ţinîndu-se seama sub toate rnandîndu-se totodată măsuri tească şi să publice în viitorii ducere. Este o îndatorire a lor Părinţi şi cop ii; 22,00 Lucrări
aspectele de trăsăturile specifi pentru perfecţionarea continuă câţiva ani o istorie a P.C.U.S. de a cunoaşte în mod profund, muzicale inspirate din lupta po
ce ale diferitelor pături ale a sistemului de învăţămînt poti- în mai multe volume, cercetări de a se ocupa- zi cu zi şi de a poarelor pentru pace ; 23,15
populaţiei, de particularităţile tic. spre a satisface pe deplin comune ale filozofilor, econo participa personal la munca de Concert de estradă.
lor naţionale. cerinţele multilaterale ale comu- miştilor şi istoricilor în cele mai propagandă, de a servi ca e-
nişiiior Şi celor fără partid, res- importante şi mai actuale proble xemplu de ridicare perseverentă MtMîk mmtmimh
Hotărîrea pune că sarcină co pectîildu-se cu stricteţe princi me ale construcţiei comuniste în a nivelului ideologic, de însuşi
mitetelor de partid să ridice n i piul liberului consimţământ in U.R.S.S., opere ştiinţifice cu pri re a marxism-leninismului. Tre PENTRU 24 ORE:
velul ideologic al învăţământu aiegorca formelor de învăţămînt. vire la căile construcţiei comu buie să se obţină ca viata, ideo
lui de partid, considerând stu niste, cu privire la legile de dez logică să pulseze din plin în
dierea creatoare a marxism-leni Hotărîrea stabileşte sarcini voltare a sistemului mondial al toate organizaţiile de partid.
nismului ca veriga hotărâtoare carierele privind îmbunătăţirea
G.C. al P.G.U.S. îşi exprimă
a întregii munci de propagandă. selecţionării şi pregătirii cadre socialismului, cu privire la miş ferma convingere că organizaţii Vremea rămîne rece, cu cerul mai
Totodată, se relevă că în cadrul lor de propagandişti, activizarea carea muncitorească, comunistă le de partid vor asigura întări mult senin noaptea. Temperatura sta
invălămînfuluf politic trebuie să caselor şi cabinetelor de învă şi democratică internaţională. rea pretutindeni a muncii ideo ţionară, noaptea între- minus 12 la
se organizeze studierea largă, ţămînt politic, elaborarea de C.C. al P.C.U.S. atrage aten logice, vor lupta perseverent ca minus 18 grade, iar ziua între mi
dife/enţiată în privinţa mefode- manuale, materiale metodologi ţia comitetelor şi organizaţiilor propaganda ideilor marxism-le nus 5 la mifnis 10 grade. Vînt din
Idr si termenelor, a istoriei ce şi didactice, lărgirea amploa de partid asupra necesităţii de ninismului să se afle la nivelul sectorul vest.
p .c .u .8 . concent rindi i-se aten - rei şi ridicarea nivelului ideo a se îmbunătăţi mai departe sarcinilor actuale, să servească PENTRU URMĂTOARELE
{ia principală asupra studierii logic al propagandei prin con munca ideologică-educativă în în mod rodnic educării comu
3 ZILE
activităţii partidului in anii Ma ferinţe. instituţiile de învăţămînt supe niste a oamenilof muncii, luptei
relui Război pentru Apărarea Un puternic accent pune hotă rior şi mediu, îmbinarea învă pentru triumful comunismului. Vreme schimbătoare, tempefătuîa în
Patriei, în anii antebelici şi post rîrea pe ridicarea rolului preseij ţământului ou munca folositoa- (Text prescurtat) scădere, apoi în creştere uşoară. ?j-i IuJuJuJ U.7 uJwJt JvJuJu/u/u/u7ufVr>/uJUi/u/lJ ta/uluiw