Page 56 - 1960-01
P. 56
Pag. 4 D k l'MU L SOCI A llS MU LUI N r . 157 7
m&KBamgmxm
Puternicul ecou mondial al hotărî ¦E " -ui&nxete şdtuu « jullimale slip! •juliinxelB ştlrx
Sovietului Suprem al U. R. S. S.
„Planurile Rusiei lor trei puteri în problema in Relevînd că mulţi delegaţi la Puternice proteste împotriva Sianiik: D. Eisenhower
trebuie salutate“ terzicerii experienţelor atomice. sesiune au vorbit despre uria provocărilor fasciste din R. F. Germană va vizita U. R. S> S.
şele distrugeri provocate Uniu Neutralitatea
LONDRA (Agerpres). — Totodată însă, în presa ame nii Sovietice şi despre suferin BRUXELLES’ ’(Agerpres)’. — consacrat provocărilor fasciste este singura cale între 10-19 iunie
Ziarul „Sunday Dispatch“ ricană se fac destule încercări ţele îndurate de poporul sovie La 16 ianuarie, într-una din şi antisemite ce au loc în R. F.
scrie într-un articol redacţional de a denatura sensul hotărîrilor tic în cursul ultimului război mon cele mai mari săli din Bruxel Germană. a Cambodgiei MOSCOV A ( Agerpres). —-
că hotărîrea guvernului sovietic Uniunii Sovietice. Scopul unor dial, corespondentul subliniază les, a avut loc un mare miting TASS transmite:
cu privire Ia reducerea forţelor declaraţii de acest fel este dez că uriaşele jertfe aduse de de protest împotriva provocări Autorii articolului — cores PNOM-PENH (Agerpres). —
armate sovietice „a dat o nouă văluit involuntar de ziarul U.R.S.S. „nu trebuie să fie ui lor antisemite şi fasciste. Au pondenţii de la Bonn ai revistei După cum anunţă corespon După cum s-a mai anunţat,
speranţă“ tuturor oamenilor. „New York Journal American“. tate în timpul apropiatelor în- luat parte aproape 2.000 de per — subliniază că în condiţiile ac dentul agenţiei China Nouă, în- N. S. Hruşcîov, preşedintele
Intr-un articol redacţional zia tîlniri internaţionale dintre Est soane, reprezentînd cele mai di tualei situaţii politice din R.F.G., tr-o cuvîntare rostită la Kom- Consiliului de Miniştri al
„Planurile Rusiei de a redu rul afirmă cu încăpăţînare că şi Vest“. ferite. pături ale populaţiei. în această ţară a apărut primej pong-Ciang, primul ministru al U.R.S.S., l-a invitat pe preşe
ce forţele sale armate cu „indiferent de ceea ce spune sau „Este necesar, a' declarat în dia reală a renaşterii grupărilor Cambodgiei, Sianuk, a declarat dintele Statelor Unite, D. Eisen
1.200.000 de oameni, menţio ce face Iiruşciov, pentru State Declaraţiile lui Ollenhauer ouvîn tarea sa senatorul liberal politice fasciste. „In guvern, că neutralitatea este singura hower, să facă o vizită oficială
nează „Sunday Times“, trebuie le Unite este foarte importantă Hougardy, ca guvernele tuturor scriu autorii articolului, ocupă cale justă care îngăduie Cam în Uniunea Sovietică, ta data
salutate“. ţărilor să interzică definitiv din nou posturi importante nu bodgiei să se ocupe de construc pe care o va crede potrivită.
provocările fasciştilor şi să-i pe meroşi foşti nazişti. Ministrul ţia paşnică. Cambodgia, a de Preşedintele D. Eisenhower a
„Observer“ cere Occidentului depsească pe inspiratorii şi con Afacerilor Interne, Schröder a clarat Sianuk, va continua şi de acceptat cu satisfacţie invitaţia
ducătorii lor“. El a subliniat fost nazist, oa şi Oberländer, acum înainte politica sa de neu lui N. S. Iiruşciov.
şi în special Statelor Unite să menţinerea pe o poziţie de for BONN (Agerpres). — TASS. necesitatea de a se aminti în ministru p'entru problemele per tralitate.
•ajungă cît mai repede Ia un a- ţă“. Luînd cuvîntul la conferinţa permanenţă tineretului grozăvii soanelor strămutate. In Minis In urma schimbului de mesa
cord în problema încetării ex organizaţiei locale din Dortmund le fascismului „pentru ca el să-şi terul Afacerilor Externe, o trei Politica de neutralitate pe ca je personale, care a urmat între
perienţelor nucleare. „Eveniment extrem a organizaţiei P.S.D.G., preşe dea bine seama ce aduce ou sine me din Cei 500 de funcţionari preşedintele Consiliului de Mi
de important“ dintele P.S.D.G., Ollenhauer, a fascismul“. superiori au activitat sub con re o promovează Cambodgia, a niştri al U.R.S.S., N. S. Hruş-
„Un pas spre dezarmare“ Ministrul de stat Henri Rolih, ducerea lui Ribb'entrop. Şefii de ciov, şi preşediniele D. Eisen
fost preşedinte al Senatului Bel poliţie din 11 oraşe din Ruhr subliniat primul ministru Sia hower, s-a căzut de acord ca vi
NEW YORK (Agerpres). — MOSCOVA (Agerpres). declarat că .raportul prezentat giei, a relevat cu nelinişte reîn sînt foşti S.S.-işti. Sute de foşti zita preşedintelui Eisenhower în
TASS transmite: vierea nazismului şi antisemi judecători nazişti ocupă din nou nuk, nu este pe placul unor Uniunea Sovietică să aibă loc
Corespondentul agenţiei Fran de N. S. Hruşcîov, preşedintele tismului în Germania occidenta'- posturi importante“. Alţi naziş între 10— 13 iunie I960.
lă. In această ordine de idei, el ti, continuă revista „Newsweek“, ţări şi de aceea ele pun la cale
Hotărîrea Uniunii Sovietice ce Presse consideră că recenta Consiliului de Miniştri al a subliniat că din guvernul conduc numeroase partide mă
de a efectua o nouă reducere a sesiune a Sovietului Suprem al U.R.S.S., la sesiunea Sovietului R.F.G. „continuă să 'facă parte runte. Vremurile nazismului re comploturi împotriva ei. Dar,
persoane ca Oberländer, minis învie în demonstraţiile elemen
-forţelor sale armate este co U.R.S.S. este „fără îndoială is Suprem al U.R.S.S. nu poate fi trul p'entru problemele persoane telor revanşarde şi în 'euvîntă- graţie politicii de neutralitate,
lor strămutate, — care s-a fă rile foştilor generali hitlerişti la Cambodgia a devenit mai unită
mentată cu însufleţire de pre torică“, reprezentînd un eveni privit ca un gest de propagan cut cunoscut în treout ca nazist adunările veteranilor războiului.
înverşunat“. în lupta împotriva acestor com
să. „New York Herald Tribune“ ment extrem de important în si dă. Ollenhauer a subliniat că „...Adenauer n-a tras con ploturi.
Participanţii la miting au a- cluziile necesare din lecţiile
subliniază într-un articol redac tuaţia internaţională actuală. „dezarmarea este o necesitate“. doptat în unanimitate o rezolu ce au fost predate fascişti
ţie' în care condamnă ou aspri lor nemţi, şi le urmează dru
ţ io n a l că dezarmarea este lozin- me uneltirile naziştilor şi adre mul".
sează guvernelor tuturor ţărilor
. {Şă sovietică pe 1960. Ziarul îşi Preşediniele Sukarno despre vizite cererea „de a zăgăzui valul de ( Din raportul lui N. S. liruş-
exprimă părerea că discursul lui lui N.S, Hruşcîov în Indonezia provocări fasciste.
N. S. Hruşcîov înseamnă „un ciov la sesiunea Sovietului Su
pas spre o dezarmare care va MOSCOVA (Agerpres). TASS cu înţelegere şi mai profundă a prem al U.R.S.S.). In memo ria lu i K a r l Liebknecht şi a R ozei Luxem burg
putea fi controlată şi verifica .transmite scopurilor noastre naţionale şi a
tă“. Corespondentul din Gene speranţelor noastre. Tradifionala demonstraţie
va al ziarului „New York Ti Răspunzînd la' întrebarea:
mes“, referindu-se la declaraţi „Gate sînt sentimentele dv. şi Noi, oamenii din Asia şi Afri a oamenilor muncii din B erlin
ile unor diplomaţi occidentali, ce gîndiţi-în legătură cu apro ca, a arătat în continuare pre
scrie că cuvîntărea şefului gu piata vizită a lui N. S. Hruş- şedintele Sukarno, nu vom par BERLIN (Agerpres). — A. litarismului, pentru asigurarea
vernului sovietic deschide noi eiov în Indonezia pusă de ticipa fizic la conferinţe la ni Tiupaev, corespondentul agenţiei păcii, aduc la îndeplinire porun
posibilităţi pentru lichidarea im corespondentul ’din Indonezia al vel înalt, dar cu sufletul vom TASS transmite : cile lui Karl Liebknecht, Roza
pasului creat în tratativele ce- ziarului „Pravda“, preşedintele participa, fără îndoială. Nenu Luxemburg şi ale tuturor eroilor
Sukarno a declarat: Ga preşe mărate 'milioane de oameni care La 17 ianuarie, a avut loc în mişcării muncitoreşti germane
Berlinul democrat, în faţa Mo răpuşi de reacţiune.
Crearea unui comitet dinte al Republicii Indonezia cer pace şi securitate vor parti WASHINGTON (Agerpres). numentului socialiştilor de la
pentru apărarea sînt profund satisfăcut de fap cipa la conferinţă. Părerea noa Revista „Newsweek“ a publi cimitirul din Friedrichsfeld, tra H. Matern s-a ocupat în cu-
tul că di. Iiruşciov a găsit po stră, speranţele noastre, cererile cat articolul „Spectrul zvasticii“, diţionala demonstraţie a oameni vîntaroa sa de o serie de pro
regimului democrat sibil să accepte invitaţia noas- noastre trebuie să fie în min- lor muncii din Berlin, consacra bleme internaţionale. >
dinVenezuela tră. EI se vă bucura de o pri- tea participanţilor lă conferinţă, tă memoriei cunoscuţilor fruntaşi
ai mişcării muncitoreşti germa Subliniind că popoarele lumii
CARACAS (Agerpres). — mire foarte călduroasă din par- trebuie să se simtă în toate efor- ne, Karl Liebknecht şi Roza Lu doresc destinderea încordării in
Agenţiile de presă relatează tea poporului indonezian şi, cu turile de a întări şi menţine pa- xemburg, răpuşi de reacţiunea' ternaţionale, dezarmarea şi pa
că partidele politice şi organi siguranţă, se va întoarce acasă cea. germană în anul 1919. cea,- vorbitorul a arătat, in a-
cfeastă ordine de idei, însemnă--
zaţiile de masă din Venezuela La demonstraţie au luat parte tafea extraordinară pe care o
peste 150.000 persoane, între au recentele măsuri.- ale guver
au hotărît să înfiinţeze un co Telegrama adresată de Loáis oare numeroşi locuitori ai Ber nului sovietic în domeniul re
linului occidental. In fruntea pri ducerii forţelor armate.
mitet pentru apărarea democra- | mei coloane de manifestanţi- se
aflau membri ai Biroului Poli Faţă de evoluţia situaţiei in
ţiei şi întărirea luptei împotriva Saillant lui Dag Hammarskjoeld tic al G.G. al P.S.U.G., O. Gro- ternaţionale, a declarat H. Ma
comploturilor antiguvernamen tewohl, H. Matern, A. Neumann, tern, este timpul ca nu numai
tale. PRAGA (Agerpres.). TASS lor din toate ţările, oare cer să E. Miickenberger, H. Warnke, Republica Democrată Germană,
se pună capăt definitiv şi pretu A. Norden şi alţi conducători ai dar ambele state germane să
Cu prilejul constituirii comite transmite i tindeni experienţelor ou arma P.S.U.G. şi membri ai guvernu dea dovadă de iniţiativă în sco
tului, partidele politice, Confe Louis Sadillânt, secretar gene nucleară şi ca energia atomică lui R. D. Germane. pul destinderii încordării în re
deraţia muncitorilor, Federaţia să fie folosită numai în scopuri laţiile dintre cefe două statei
ral al F.S.M., a adresat lui Dag La monumentul luptătorilor germane şi asigurarea păcii. Â
Hainmairskjoield, secretar generai clasei muncitoare germane, au sosit timpul oa" cefe două guver
fost depuse coroane de flori din
muncitorilor din industria petro- j aii O.N.U., o telegramă în oare, paşnice. partea colectivelor de întreprin ne germane să ajungă la o în
deri şi instituţii, din partea di
liferă, Federaţia muncitorilor a- în numele F.S.M., exprimă îngri feritelor organizaţii, din p'artea ţelegere ou privire la limitele!
ostaşilor armatei populare na- înarmării şi efectivul forţelor ar
gricoli, asociaţia ziariştilor, or jorare în legătură ou planurile NEW YORK (Agerpres). mate’, pentru a se pune capăt
ganizaţiile studenţeşti şi asocia Franţei 'de a efectua experienţe Agenţia Reuter anunţă că la Hermann Matern, membru al înarmării atomice în Germania
ţiile patronale au trimis preşe cu bomba atomică în Sahara. San Francisco a avut loc o de Biroului Politic al C.G. aii occidentală.
dintelui Betancourt o declaraţie F.S.M. cere ca D. Hammairsk- monstraţie împotriva înarmări P.S.U.G., a rostit o auvîntare.
joeld să intervină urgent pe El a spus că oamenii muncii din In ultima parte a auvîntării
Republica Democrată Germană, sale, H. Matern a cerut înche
în care sînt condamnate acţiu Îîngă preşedintele Franţei, de lor şi experienţelor atomice. De desfăşurînd lupta împotriva mi ierea tratatului de pace ou Ger
mania şi transformarea Berlinu
nile complotiştilor îndreptate îm Gauile, pentru oa acesta, în con monstranţii purtau lozinci pe lui occidentali într-un oraş li
potriva bazelor constituţionale formitate ou recomandările Adu care se putea citi : „Jos războiul, ber, demilitarizat.
ale guvernului. In declaraţie se nării Generale ă O.N.U., să re daţi-ne pacea“. Demonstranţii
arată că organizatorii recentelor nunţe la efectuarea experienţelor s-au oprit în faţa clădirii consu
comploturi şi acte de sabotaj eu bomb’a atomică. Gu acest pri latului francez, pentru a-şi ex
lej, se spune în telegramă, prima protestul împotriva pla
sînt cei care au profitat şi s-au F.S.M. exprimă din nou voinţa nurilor Franţei de a experimenta GALEA LUI ADENAUER. (Desen dc Kukrîniksî din „Pravda)
îmbogăţit în timpul dictaturii. oamenilor muncii şi a sindicate bomba atomică în Sahara.
UN ÎNCEPUT p r o m iţ ă t o r înţelegerii între popoare. Trebuie liştii şi colonialiştii sînt nevoiţi a barajului de fa Assuan. Este Oamenii muncii din patria
ŞI PLIN DE SPERANŢE să menţionăm, de asemenea, în să-şi ia tălpăşiţa din tot mai interesant de reţinut faptul că noastră salută cu căldură succe
această ordine de idei, că în multe ţări unde reuşiseră să în cuvîntul rostit la mitingul sele realizate de oamenii de
Scurt bilanţ la început şefilor guvernelor U.R.S.S., Sta tei tov. N. S. Hruşcîov în Indo tr-un viitor apropiat o delegaţie subjuge masele populare. Este festiv de Ia Assuan, Nasser a ştiinţă sovietici în „apropierea“
telor Unite, Angliei şi Franţei, nezia şi, fireşte, invitaţiile adre de oameni de stat şi politici din mai presus de orice îndoială că arătat că „ajutorul pe care ni şi cunoaşterea spaţiului cosmic
de an a fost acceptată Ia insistenţele sate conducătorului guvernului Uniunea Sovietică va vizita In exemplul Camerunului va îi ur l-a oferit Uniunea Sovietică — vis de veacuri al oamenilor*
opiniei publice din ţările respec sovietic de a poposi în India şi dia. Delegaţia va fi condusă de mat într-un viitor apropiat şî de pentru construcţia primei părţi
Anul 1960 şi-a făcut „debu tive şi de către guvernele occi Birmania în drum spre sau dins către K. E. Voroşilov, preşedin alte state care în prezent se mai a barajului a fost dictat numai N u putem încheia comenta
tul“ în întreaga lume. Deşi a dentale. Nu se pot anticipa, fi pre Indonezia. Este cunoscut tele Prezidiului Sovietului Su află încă sub dominaţie colo de sentimentele de prietenie care riul nostru fără să amintim
trecut o perioadă relativ scurtă reşte, rezultatele ce se vor ob faptul că poporul sovietic nu prem al U.R.S.S. nială. leagă naţiunea arabă de Uniu
din noaptea simbolică cînd anul ţine la conferinţa din mai de la treşte o sinceră şi caldă prie nea Sovietică. La acordarea a- măcar de recenta hotărîre a
vechi şi cel nou s-au întîlnit Paris. Oricum, însă, şi istoria a tenie faţă de popoarele indone D upă o amînare determinată | Y n concludent şi edificator cestui ajutor nu au fost impuse Uniunii Sovietice de a-şi reduce
pentru o clipă, pentru ca apoi confîrmat-o în numeroase rîn- zian, indian, birman, care, prin- de motive de boală a fost exemplu de felul cum în nici un fel de condiţii şi nu în mod unilateral forţele arma
să se despartă pentru totdeau duri, asemenea evenimente sînt tr-o luptă eroică şi perseverentă, s-au făcut nici un fel de rezer te în decurs de 1-2 ar.i cu încă
na, cînd omenirea întreagă a utile şi necesare pentru regle au înlăturat jugul exploatării co fixată din nou data vizitei pe ţeleg ţările socialiste ajutorarea ve“. De aceea, nu e întîmplător 1.200.000 de oameni. Această
păşit cu speranţe şi idealuri de mentarea pe cale paşnică a li loniale şi au păşit pe făgaşul care Giovanni Gronchi, preşe ţărilor slab dezvoltate ni-i ofe faptul că tot mai multe ţâri, hotărîre are o însemnătate uria
pace într-o nouă etapă istorică, tigiilor internaţionale, pentru a- unei vieţi independente, libere, dintele Republicii Italia, o va ră începerea recentă a constru chiar şi dintre cele capitaliste şă în condiţiile începutului mar
putem încă de pe acum afirma propîerea şi cunoaşterea recipro prospere. Dar nu numai atît. face în Uniunea Sovietică:. 6-11 irii barajului de la Assuan (re dezvoltate, solicită ajutor econo cat în destinderea situaţiei inter
cu certitudine ca primele eveni că mai bună a popoarelor, pen Guvernul sovietic, în dorinţa sa februarie. Opinia publică italia giunea egipteană a R.A.U.), de mic din partea Uniunii Sovie naţionale şi este de natură să
mente internaţionale ale anului tru triumful spiritului coexisten de a ajuta aceste popoare să-şi nă aşteaptă cu interes şî nerăb către Uniunea Sovietică. Intr-a tice şi a celorlalte ţări socia convingă încă o dată omenirea
1960 sînt, în general, promiţă ţei paşnice în relaţiile dintre clădească mai repede o economie dare această vizită, considerîn- devăr, deşi constituie o chestiu liste. că de partea Uniunii Sovietice
toare. O scurtă trecere în re state cu orînduiri sociale diferi proprie, le-a acordat un însem d-o, în mod legitim şi firesc, ca ne vastă, vom alege esenţialul stă iniţiativa în lupta pentru a-
vistă a celor mai importante te. Abordarea realistă şi de că nat ajutor material. Exemplul un eveniment de o însemnătate din această problemă care a stîr- A cest început de an a umplut sigurarea unei păci tţainice în
dintre acestea este edificatoare tre conducătorii occidentali a cel mai recent şi mai grăitor deosebită pentru întărirea tra nit numeroase comentarii în pre de o mare satislacţie şi lume. Reducîndu-şi în mod uni
si concludentă. problemelor ce se vor afla pe este acela că la Bhilai (India) diţionalelor legături de prietenie sa internaţională. După cum se lateral forţele armate, Uniunea
ordinea de zi a conferinţei de a fost dat în folosinţă un im dintre poporul italian şi popoa ştie, barajul de la Assuan, toate mîndrîe inimile tuturor prieteni Sovietică merge în mod Ierni pe
N e vom referi, mai întîi, la la Paris, ceea ce înseamnă, cu portant agregat industrial con rele Uniunii Sovietice. îmbunătăţirile pe care le aduce lor Uniunii Sovietice. Ea a bu linia propunerilor prezentate la
un eveniment care, deşi a alte cuvinte, succesul deplin al struit cu ajutorul specialiştilor poporului egiptean, constituie o curat pe toţi cei ce urmăresc O.N.U. cu privire la dezarmarea
întîlnirii la nivel înalt, va face sovietici. De asemenea, şi Bir Acest eveniment se înscrie, problemă vitală pentru economia cu nerăbdare şi interes progre generală şi totală.
avut loc în ultimele zile ale a- ca anul 1960 să fie, cu adevă mania şi Indonezia au primit fără îndoială, printre evenimen Egiptului. De aceea, nu e în- sele care se fac în domeniul cu
nului 1959, are o însemnătate rat, un an de cotitură în rela din partea Uniunii Sovietice a- tele de mare însemnătate ale a- tîmplător faptul că numeroase ceririi spaţiului cosmic, unde Opinia publică mondială pri
deosebită pentru ...anul 1960, ţiile internaţionale, începutul jutor material, în condiţii avan nului în curs şi este o dovadă firme străine s-au oferit să con Uniunea Sovietică deţine o netă meşte în aceste zile cu deosebi
fiind, putem spune, evenimentul unei etape noi în destinderea în tajoase, pentru prosperaren e- în plus că anul 1960 a început tribuie la construirea acestui im superioritate pe plan mondial. tă satisfacţie noua acţiune de
politic central al anului în care cordării şl triumful politicii de conomiei naţionale a acestor sub semnul continuării destinde portant obiectiv industrial. Dar, Este vorba de comunicatul a- pace a Uniunii Sovietice.
am păşit recent. Este vorba des pace. Rămîne de văzut în ce ţări. rii ce s-a făcut simtită în anul (fiindcă există un „dar“ esen genţiei TASS cu privire la pre
pre conferinţa Ia nivelul cel măsură speranţele opiniei publi 1959. ţial) oferta firmelor occidentale gătirea unei rachete perfecţio Toate evenimentele înmănun-
mai înalt al conducătorilor celor ce mondiale iubitoare de pace E neîndoios faptul că vizita pe iîngă că era legată de unele nate în vederea lansării de sa chiate în comentariul nostru a-
patru mari puteri, a cărei dată se vor înfăptui integral sau, lui N. S. Hruşcîov în Indonezia '17' om aminti, în continuare, clauze politice, era şi foarte cos teliţi grei ai Pământului şi efec rată în mod grăitor ca începutul
definitiva a fost de acum fixată: si invitarea sa în India şi Bir ® că în noaptea anului nou tisitoare. Preşedintele Gainal tuării de zboruri spre planetele anului 1960 este dominat de e-
16 mai 1960, locul — Paris. cel puţin, parţial. mania constituie noi prilejuri de 100 de tunuri au anunţat pro Abdef Nasser s-a adresat atunci sistemului solar. Aceasta în venimente .călăuzite de dorinţa
Aşa dar, după discuţii care au clamarea independenţei unui nou Uniunii Sovietice, cerînd spriji seamnă trecerea într-o etapă destinderii internaţionale, de o
durat mai bine de doi ani de U n alt eveniment de pace întărire a prieteniei dintre Uni stat, Camerunul, care pînă de nul specialiştilor sovietici. De nouă a cuceririi spaţiului cos mai mare cunoaştere şi apropie
zile, iniţiativa de pace a Uniu care s-a înscris pe agenda curînd era Ia cheremul colonia aici, laptele sînt cunoscute. Pro mic, prin folosirea, aşa după re a popoarelor. Aceasta nu poa
unea Sovietică şi aceste ţări, de liştilor. Acest eveniment semni iectul sovietic, foarte economi cum se precizează în comuni te decît să bucure pe oamenii
nii Sovietice, privind convocarea anului 1960 este anunţarea vizi ficativ se înscrie pe linia inten catul TASS, a unor rachete şi muncii din întreaga lume, dor
unei conferinţe la nivel înalt a întărire a' păcii, colaborării şi sificării luptei de eliberare na cos, a fost acceptat de către mai puternice decît cele prece nici de o pace trainică, sincer
ţională a popoarelor coloniale şi dente pentru lansarea de sate interesaţi în triumful spiritului
dependente, conîirmînd faptul guvernul R.A.U. şi recent a în liţi grei ai pamîntului. coexistenţei paşnice.
că, în ultima vreme, imperia ceput construcţia primei părţi M. CONSTANTIN
Redacţia si «dirtlndraţia ziarului; sţr. 6 Martie nr. 9. felelon: 1881189; 75. laxa plătită in numerar Conform aprobării Direcţiunii Oenerale P. I.I.R. nr. 236.32U din 5 noiembrie 1949. — tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai" — Deva
