Page 60 - 1960-01
P. 60
Pag. 4 : DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1578
xdlurtele şiitu » lüílm eie şiiri » xdtiraeU ştiri Actualităţi din Uniunea Sovietică
\ Mefodă chimică
O interesantă metodă aplicată
la Fabrica de confecfii din Vilnius de prelucrare primară
a inului
La Fabrica de confecţii „Le- Aplioarea noii metode a acce
Ecoul international al recentei initiative de pace a U.R.S.S. CYRUS EATON: lin" din Vilnius s-a introdus o lerat confecţionarea îmbrăcămin La Institutul central de cer
metodă de confecţionare a îm tei şi a îmbunătăţit calitatea cetări al industriei fibrelor libe-
„Ruşii ne-au venii brăcămintei fără ace şi aţă. Pie muncii. Durabilitatea îmbinării riene a fost elaborată o origi
sele îmbrăcămintei se fixează ou clei este mult superioară ace nală metodă chimică de prelu
}} Cel mai puternic adept al dezarmării generale<( în întâmpinare“ ou ajutorul unei pelicule subţiri lei cu aţă. îmbrăcămintea are crare primară a inului care per
de cauciuc înmuiate în spirt. un aspect mai frumos şi mai e- mite simplificarea considerabilă
NEW YORK (Agerpres). — Trecând sub o rolă care înlocu legainl. a obţinerii fibrelor şi îmbunătă
ieşte aau! maşinii, pelicula lipeş ţirea calităţii lor.
LONDRA (Agerpres);. TASS rienţelor cu arma nucleară sovietic de a nu relua experien Intr-un interviu publicat în zia te ţesătura. Procesul de unire a Această inovaţie a permis e-
transmite: „Hruşciov promite să nu reîn- ţele cu arma nucleară „este în rul „Ghic/ago Daily News" pieselor îmbrăcăminţii se încheie liib’erarea a 40 de croitori care Potrivit tehnologiei existente,
ceapă primul experienţele“. In contrast izbitor cu declaraţia lui cuîi09outul financiar şi indus la presă unde locurile „cusături au trecut în alte sectoare de paiele de in stnt tratate 25—30
„Anglia salută declaraţia lui legătură cu aceasta, ziarul ara Eisenhower, că S.U.A. se consi triaş american Gyirus Eaton de lor“ sîrit încălzite ta o tempera muncă. Producţia de costume zile în cursul cărora în acestea
Hruşciov cu privire la reduce tă că, acum, şeful guvernului deră libere de a reîncepe expe clară că apropiata vizită a pre tură de 160 de grade oare face într-un schimb a crescut cu pes se produc schimbări biologice.
rea torţelor armate ale ruşilor sovietic „va veni la conferinţa rienţele, anunţînd în prealabil şedintelui Eisenhawer îri Uniu ea pelicula să se topească, u- te 50 Ia sută. După aceea se obţin fibrele de
cu 1.200.000 oameni“ — a scris, la nivel înalt în calitate de cel aceasta“. nea Sovietică „îi va deschide o- nind definitiv ţesătura. In care trebuie albite, iar fire-
la 15 ianuarie, comentatorul di mai puternic adept al dezarmă chii mai mult ca oricînd" şi va te toarse obţinute ulterior din fi
plomatic al ziarului Yorkshire rii generale“. In oadrul conferinţei de pre întări pacea în întreaga lume. Exfracjia fifeiului după m e to d a la zi brele de in trebuie de asemenea
Rost. Callficînd noua iniţiativă să care a avut loc Ia Ministe- supuse unei albiri suplimentare.
de pace a Uniunii Sovietice ca Comitetul englez pentru apă- rul Afacerilor Externe al Angli- Eaton îndeamnă Statele Uni La zăeămîntul unic de la Ia- faţa ei va atinge cîteva zeci de
un eveniment de importanţă po rarreoao păcii a dat publicităţii, la ¦eit, p__u__r.tătorul d.e cuvaînti al.0m.i te să întreprindă , acţiuni, mai rega din Republica Autonomă kilometri pătraţi. Datorită noii metode elabora
litică colosală, presa engleză 15 ianuarie, o declaraţie în care nisterului a fost rugat din nou concrete pentru realizarea unui Komi (nordul părţii, europene a te de institut, paiele de in sini
acordă acestei teme locul prin subliniază că N. S. Hruşciov „a să comenteze cuvîntarea lui N.S. acord cu Uniunea Sovietică, „In U.R.S.Ş.) se extrage ţiţei greu, Proiectul prevede dpuă va tratate cu o soluţip specială du
cipal în paginile sale, publicînd dat un răspuns la toate născo Hruşciov. El a declarat: „Fireş pre punerile lor, arată el, ruşii folosit Ia fabricarea uleiurilor riante de mecanizare a lucrări pă care se obţin fibre care nu
comentarii şi articole. cirile cu privire la forţele arma ne-au venit în mare măsură în rezistente Ia îngheţ. Dar, întru- lor în carieră. Potrivit uneia din mai necesită albire.
te sovietice şi a arătat că Uni te că noi salutăm ştirea despre întîmpinare, dar noi nu am pro cît prin metodele obişnuite se ele, pentru excavarea pământu
Ziarul Western Mail, care a- unea Sovietică se află în fruntea cedat la fel“. reuşeşte să se extragă numai 5 lui, îmbibat cu ţiţei s e . prevede In regiunea Smolensk — cea
păre Ia Cardiff, subliniază în- tuturor în domeniul dezarmării". faptul că Uniunea Sovietică in Ia sută din ţiţei, marea majo folosirea unor excavatoare gre mai mare regiune producătoare
tr-un articol redacţional că, în Subliniind în continuare că ritate a acestuia îmbibîndu-se în le, iar pentru transportarea lui de in din Uniunea Sovietică, a
tenţionează să efectueze o nouă nisip şi rămînînd în pămînt,.s-a — vagoane basculante de 95 to fost construită prima secţie unde
hotăr.ît ca aicj să se organizeze ne. Cel de-al doilea proiect pre se aplică noua tehnologie.
timp ce preşedintele Eisenhower In declaraţie se subliniază că reducere a forţelor sale armate se pronunţă cu hotărîre pentru extracţia ţiţeiului după metoda vede folosirea unor excavatoare
la zi. cu multe cupe şi transportoare Un proiect de irigare
ameninţă cu reînceperea expe- promisiunea şefului guvernului clasice“. o politică de coexistenţă paşni cu benzi în lungime de 50 km. a pămlnturilor
In acest scop, în prezent se
„Uniunea Sovietică şi-a adus contribuţia că, Eaton declară: „Altă posi elaborează proiectul unei carie Pămîntul va fi transportat la secetoase de pe malnl
bilitate nu există. Alternativa ar re pentru extracţia ţiţeiului du sting al Volgăi
pă metoda la zi, avînd adînci- fabrica de înnobilare ce se va
la îmbunătăţirea situaţiei internaţionale“ fi distrugerea generală şi am mea de 150 metri, lungimea 2 A fost elaborat proiectul iri
avea ce pierde“. km., lăţimea — 1 km. în viitor, construi alături de carieră, Aici, gării unei suprafeţe de 1.360.000
cariera va li mărită şi supra- ha. şi de alimentare cu apă a
„Chemarea elocventă ou pri din nisipul excavat se va extra unei suprafeţe de 880.000 ha. de
!ATENA (Agerpreis). : TASS lumii, de a trece la măsuri con „un eveniment important şi sen vire la dezarmarea generală, pămînturi secetoase de pe ma
ge ţiţei, precum şi alte mine lul sting al Volgăi, pe cursul ei
transmite' î crete de dezarmare este spriji zaţional", ziarul burghez „Elef- adresată de primul ministru inferior.
reuri.
.Gomentîrid rezultatele sesiunii nit cu căldură de către popoare theria“ declară : „Se poate spune Hruşciov Organizaţiei Naţiuni Pompe puternice, acţionate de
energia ieftină produsă de hi
Sovietului Suprem al U.R.S.S., le lumii, Anexartitos Typos scrie fără exagerare că lumea păşeş lor Unite continuă el, arată o- drocentrala Stalingrad, vor a-
duce în stepă apa mării artifi
ziarul „Avghi“ menţionează că că a sosit timpul să se treacă la te într-o epocă istorică". In a- menirii calea pe oare trebuie ciale formată de barajul acestei
centrale. Printr-un sistem rami
succesele Uniunii Sovietice au dezarmare şi la destinderea în ceastă ordine de idei, ziarul cri s-o urmeze pentru a se salva“. ficat de canale, pompele pot
pompa zilnic 14.000.000 m.c. de
permis să se reducă efectivul cordări! în Balcani. tică guvernul grec pentru faptul Zilnic 2 5 0 de aparîam enle
apă. ,' ¦ ! . ...
forţelor armate şi că această ac Apreciind reducerea efectivu că se cramponează de „războiul Tratativele dintre penfru locuitorii M oscovei După părerea specialiştilor,
ţiune are „o uriaşă importanţă lui forţelor armate sovietice ca rece“.
de pe fiecare hectar de pămînt
pe plan internaţional“. „Avghi“ -a S - guvernul francez şi irigat din regiunea de dincolo
de Volga se pot obţine pînă la
subliniază 'că Uni,, • a Sovieti După eşecul fra fa fjv e lo r de la Londra reprezentanţii In anul curent locuitorii Mos In zona suburbană a Mosco 25 chintale de cereale, faţă de
că şi-a adus eoni) .ia la Îm
bunătăţirea' situaţiei internaţio în problema Ciprului Federaţiei Mali covei vor primi zilnic in medie vei, pe malurile mării Moscova
nale şi ă atmosferei pentru tra
tative la nivel înalt.- 1 PARIS (Agerpres). — Presa 250 apartamente, sau trei blocuri şi al celorlalte bazine de apă
franceză acordă un larg spaţiu
Griticlnd afirmaţiile unor ziare LONDRA (Agerpres). — ce“ iar „Avghi" relevă că „im comentariilor privitoare la tra cu patru etaje. In total, .anul se va crea o zonă de recreare
burgheze cu privire la caracte Eşecul tratativelor de la Lon pasul a rezultat de pe urma in tativele dintre guvernul francez
rul „propagandistic" al iniţiati dra în problema Ciprului, care, sistenţei britanice de a încerca şi reprezentanţii Federaţiei Mali, acesta In capitala sovietică se . cu pensiuni, restaurante,' cine-
vei de pace a Uniunii Sovietice, după cum s-a mai anunţat, au să transforme Ciprul într-un alt oare au început luni la Paris.
ziarul „Avghi" scrie î „Dacă luat sfîrşit în după-amia'za zi Honu-kong“. De asemenea să-p- Ziarul de dreapta „l’Auirore“ îşi vor construi 91.000 apartamen rrtiilografe, plafe şi ¦terenuri de
Occidentul consideră acţiunile lei de 18 ianuarie fără să se a- tămînalu! „Alithia“ scrie că „mi exprimă îngrijorarea faţă de fap
sovietice drept propagandă, de jungă la nici un acord, este co siunea pe care poporul cipriot a tul că 'dacă reprezentanţii Fe te. sport.
ce oare nu procedează la fel, nu- mentat pe larg de presa cipri încredinţat-o arhiepiscopului Ma- deraţiei Mali vor obţine o mai
şi reduce şi el efectivul armate otă, greacă, turcă şi engleză. karios constă în a nu consimţi mare independenţă, şi alte co In acest an vor continua lu - . In 1960, .în Uniunea Sovieti
lor, nu lichidează bazele de ca Ziarul cipriot „Haravghi“ lonii franceze vor manifesta crările de construcţii în raioane că se vor construi aproximativ
re dispune în alte ţări ?". Ce- scrie că „amînareă proclamării la noi concesii“. Revistă cere deschis aceeaşi dorinţă.
rînd puterilor occidentale să independenţei Giprului la o dată lui Makarios să nu se încline în le periferice ale oraşului — în 2.400.000 locuinţe în care se vor
treacă de la declaraţii propagăn- ulterioară se datoreşte intransi faţa forţei sau a presiunilor. partea de sud-vest, nord-est, muta aproximativ 10.000.000 de
d.'-r,tice la fapte concirete, ziarul genţei britarrico asupra proble nord-vest. Concomitent se va oameni. In afară de aceasta, col
mei bazelor“, . , v-v începe reconstruirea citorva ra hoznicii şi intelectualii de la sa
ioane centrale din Moscova. In
apropiere de Kremlin s-a înce te îşi vor construi în acest an
SEgas-"" ............. put construirea unui mare ho aproximativ un milion de case
tel ca clteoa mii de camere. proprii.
Demonsirafii de protesf împotriva
declară: „Soldaţii să devină a- Presă greacă, aproape în una renaşterii fascismului 3-6 chintale cît se obţin în pre
gricultori, muncitori, oameni de nimitate, face răspunzător pen in Germania occidentală zent în această zonă secetoasă.
ştiinţă şi atunci în faţa omenirii tru eşecul, conlerinţei guvernul Se aşteaptă oa de pe pământu
se' vor deschide noi căi spre englez şi încăpăţînarea de caro BONN (Agerpres)'. — După BERLIN (Agerpres). rile irigate şi alimentate cu apă
prosperitate". a dat dovadă în cursul tratati cum relatează ziarul „Die Welt“, La 18 ianuarie, în raionul să se recolteze anual aproxima
velor. Ziarul „To Vima“ scrie la Saarbrücken au avut loc un Gh'adattenburg (Berlinul occi tiv 8.000.000 chintale de grîu şi
Arătînd că Apelul adresat de că „conferinţa a fost întreruptă măre miting şi o demonstraţie dental) a avut loc un miting de secară, să se obţină peste
Sovietul Suprem parlamentelor în urma intransigentei britani
şi guvernelor tuturor statelor
de protest a populaţiei împotriva protest împotriva activizării for 1.000.000 chintale de carne,
3C , (U&ftoşUofr, JCod&a renaşterii fascismului în Germa ţelor antisemite şi neofasciste, 100.000 chintale lînâ lină, o
nia occidentală.- Au participat la cşre au participat aproxima
mare cantitate de legume şl
social democraţi, creştin demo tiv 3.000 de persoane — studen
fructe. ;
sji <5, Cţiiwfeaci a n iu u t la (Delhi craţi, membri ai sindicatelor, nu ţi, asistenţi şi profesori de la
meroşi reprezentanţi ai organi instituţiile de învăţămînt supe Se prevede crearea 3 şlsL
zaţiilor de tineret şî studenţeşti. sisteme de irigare şi alimentarei
'MOSCOVA (Agerpres). — dra Prasdă şi a guvernului aces rior din Berlinul occidentali. Po
TASS transmite: tei republici prietene. Participanţii fa demonstraţie ou apă. Trei din acestea vor fi
purtau pancarte şi lozinci, clie- liţia a ataoţat pe studenţii pur-
In ’dimineaţa zilei de 19 ia Pe aeroportul Vnukovo se a- mînd la lupta1 împotriva fascis
nuarie, aii părăsit Moscova, ple- flau Averki Aristov, Nikolai Ig mului. O delegaţie de demon lînd pancarte ou numele foştilor puse în funcţiune în anii sap-
dnd pe bordul unui avion Tu- natov, Otto Kuusinen, Anastas stranţi a remis reprezentanţei
104, la Delhi, într-o vizită de Mikoian, Nurvtdin Muhitdinov, vest-germane din Saarbrücken o nazişti activi oare ocupă în pre tonalului.
bunăvoinţă, Kliment Voroşilov, Mihail Suslov, Nikolai Svernik, declaraţie de protest Împotriva
preşedintele Prezidiului Sovietu Piotr Pospelov, Aleksei Kosi- prezenţei foştilor nazişti în apa zent funcţii de .conducere în Ger Progresul fehnic
lui. Suprem al U.R.S.S., Frol ghin, Dmitri Poleanski, miniştri, ratul administrativ şi în orga
Kozlov, prim-vicepreşedinte al mareşali ai Uniunii Sovietice, nele de justiţie ale R.F. Germa mania' occidentală — miniştrii
diplomaţi străini, numeroşi re ne.
Consiliului de Miniştri al prezentanţi ai oamenilor muncii Obenlănder şi Schroder, secre în agricultura
din Moscova. Peste 1.000 de locuitori ai o-
UlR.S.S., şi Ekaterina Furţeva, raşului au luat parte la ceremo tarul de Stat Globke şi alţii. Au
? nia depunerii de coroane la mo
deputat al Sovietului Suprem al numentul victimelor fascismului. fost arestaţi zec'e studenţi de la Ucrainei
In cursul zilei de ieri, delega
lJ.R.S.S. Ei aii plecat în India ţia sovietică a sosit la Delhi. Universitatea din Berlinul occi
la invitaţia preşedintelui Rajen- ¦ ------ - - - - - * » * * • * & ------ _L— . . dental. ,' Prin numărul specialiştilor,
agricultura Ucrainei s-a apro
La 17 ianuarie’, peste' 50.000 piat mult anul trecut de nivelul
persoane au luat parte la o de
monstraţie în faţa clădiri! am industriei.
basadei R.F. Germane din Lon In prezent, în liecare colhoz
dra', organizată în semn de pro şi sovhoz lucrează în medie cîte
Automatizarea şi şomajul in S.U.A. test îiripotriva activizării elemen 6 agronomi, zootehnicleni, me
telor naziste şi antisemite în
dici veterinari şi alţi specialişti.
NEW YORK (Agerpres). — sine prea mult timp liber (N.R. le .contracte nu au cuprins clau Germania occidentală. In comparaţie cu anul 1953, nu
Creşterea şomajului în S.U.A. — plătit) ar Ii dezastruoasă pen ze de acest fel.
mărul total al specialiştilor agri
ea urmare a automatizării pro tru moralul muncitorilor şi al Acţiunea patronatului se des coli a crescut numai în colhozuri
ducţiei constituie tema unei co întregii naţiuni“. făşoară însă în alte direcţii. Represiuni împotriva de 11 ori.
respondenţe publicate într-un nu De altfel, în legătură cu in „France Observateur“ informea In prezent, cînd colhozurile
mişcării patriotice
măr recent al revistei „France tenţia de a introduce tehnica ză că au fost create aşa-riumite au devenit stăpînii tehnicii şi
Observateur“. După cum se in nouă — este vorba în primul fonduri din care se oferă mun din Camerunul britanic Noua mişedre patriotică din agricultura : 'R.S.S. Ucrainene cînd liecare din ele dispune în
citorilor concediaţi un fel de pentru obţinerea In următorii 2—3 ani a unei recolte de cerea
dică în această corespondenţă, rînd de automatizare — corpo
medie de 30 tractoare, combine
pe baza statisticilor americane raţiile americane caută să-şi cre compensaţii. „Aceste sume, ara LONDRA (Agerpres). le de cel puţin 3.200 kg. la ha., a luat o puternică dezvoltare.
tă revista, nu corespund însă Comitetul organizaţiilor afri-
„Din 1953 pînă în iulie 1959, eze condiţii care să le permită deloc salariilor primite şi cu a- cane de la Londra a dat publi IN CLIŞEU : Verificarea seminţelor de primăvară in labo şi multe alte maşini, în artefu-
tît mai puţin beneficiilor reali cităţii o declaraţie în oare se
producţia a crescut în ansamblu să concedieze pe muncitori după zate de societăţi de pe urma au spune că autorităţile din Game- ratorul de control din Konstantinovskaia. > rile agricole din Ucraina se în
tomatizării“. Un astfel de sistem runul britanic au întreprins re
cu 10 Ia suta în timp ce numă bunul lor plac. In al doilea se de „pomeni“ a fost iniţiat de presiuni poliţieneşti împotriva ............................- .......................... ....... fiinţează posturi noi de ingineri
societatea Armour. populaţiei care luptă pentru u-
rul salariaţilor a scăzut cu 10- mestru al anului 1959 cînd s-au nifiioarea ou statul independent O nouă hidrocentrală pe En !sei mecanici. In anul 1959, la ce
Aceste acţiuni, scrie revista, Camerun creat recent.
12 la sută“. început tratativele pentru reîn au lost concepute de societăţi In declaraţie se spune că sco rerea colhozurilor, au venit să
pentru a evita soluţiile produse pul autorităţilor engleze este
In anumite sectoare ca, de noirea contractelor colective în de sindicate care, influenţate de de-a împiedica unificarea po S-a terminat întocmirea schi de două ori mal înalt decît ba
exemplul Uniunii Sovietice unde porului Camerunului şi de a ţelor de proiect pentru hidrocen rajul hidrocentrale! Bratsk de
pildă în industria îmbrăcămin- principalele industrii, societăţile se reduce timpul de muncă iară prelungi regimul colonialist din trala Saian — cea de-a doua pe Angara (126 metri). Proiec lucreze Ia sate aproximativ
ca salariul să sufere, cer adop Camerunul de Sud, sub pretex mare centrală electrică care ur tanţii preconizează realizarea
lei, în construcţii, în birouri au încercat să introducă clauze tarea dc către Congres a unei mează să se construiască pe unei construcţii simplificate de 6.000 de ingineri şî tehnicieni-
legislaţii corespunzătoare „îna cursul superior al fluviului sibe baraj, ceea ce va permite să se
săptămîna de lucru a scăzut la restrîngînd drepturile sindicate rian Emisei, în ţinutul muntos economisească aproximativ 2 mi mecanici. :-
Saian. Nona hidrocentrală va lioane metri cubi de beton.
40 de ore, la 37 de ore iar a- lor de ă împiedica concedierile aproviziona bazinul carbonifer In cursul septenaîuluî se pre
Kuzneţk şi întreprinderile indus Puterea primei centrale a cas
cum se menţine între 37 şi 35 rezultate dc pe urma automati cadei de pe Enisei — a hidro vede să se desăvîrşească meca
de ore, salariul suferind fireşte zării. Caracteristică în această
micşorarea corespunzătoare. privinţă a fost situaţia din side nizarea tuturor lucrărilor de
Posibilitatea unei reduceri a rurgie. Amploarea luptei duse cîmp şi să se ridice considerabil
numărului orelor de lucru pro de muncitorii oţelari, precum şi nivelul mecanizării în sectorul
porţional cu creşterea producti din alte sectoare împotriva a- inte ca reducerile de personal tul „tutelei". triale din ţinutul Krasnoiarsk. centralei de la Krasnoiarsk — zootehnic. In acest scop, în re
vităţii, cu menţinerea salariului cestor clauze a stîrnit însă te să nu ia şi mai mare amploare“, Arestările, întemniţările fără (Prima centrală de pe Enisei — va' putea fi sporită pînă la publică vor ii pregătiţi 200.000
la vechiul nivel nici nu este meri îri cercurile oficiale. Aîlîn- in cercurile muncitoreşti se sub judecată, deportările şi ailte re de la Krasnoiarsk — se con 6.000.000 kw. Aici s-a prevăzut de specialişti cu studii superioa
luată în considerare de patronat' du-se în plină campanie electo liniază că „mecanica şi tehnica presiuni nu pot însă înăbuşi struieşte la 36 km. mai sus de să se monteze hidroturbine de
care a lansat o teorie sui gene- rală in vederea alegerilor prezi nu trebuie să ducă la şomaj şi năzuinţa poporului din Camerun oraşul Krasnoiarsk). cîte 500.000 kw. fiecare. Schi re şi medii — de 1,4 ori mai
ris în' această privinţă. Părerea denţiale din 1960, guvernul re mizerie ci să folosească celor spre unitatea patriei sale, care Enisei va fi zăgăzuit de un jele de proiect ale acestor ma mulţi decît în ultimii şapte ani.
societăţilor, scrie „France Ob publican a sfătuit societăţile să care Ic creează, adică muncito în anul 1916, a fost împărţită baraj de beton avînd înălţimea şini gigantice au şi fost întoc Majoritatea acestora vor lucra
servateur“, este că „o asemenea renunţe deocamdată la restrîn-
rilor“. _înt__re___A_n_g_l_i_a__ş_i__F_r_a_n_ţ_a_.___________u_n_e_i__c_a_s_e__d_e__7.0 etaj_e_.__E_l__v_a,__fi____m_i_t_e.________________._____ în agricultura.
măsură care ar atrage după gerea libertăţilor sindicale. Noi-
Redacţia jl admiotstiaţia ztarufuJ :~stx. 6 Martie nr. a. Jelefooj AjÖJ.WVi 7b. !axa plătită la numerar conform «proNSrU Djreçjlgoll General« P.T.T.R. « f, 236.320 din 6 T flgjetäbri« 191Q- - , .Tioand» Jnţrenrlnderea g ş g g a l g g „1 Mai" Deva