Page 61 - 1960-01

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VĂ
vinulsocialismului A ŞTIINŢE! 3TTEHNICH S O V IE T IC E
Anul XIL Nr. 1579
In acest an vor fi
construite în regiunea
noastră 1.271
apartamente noi
In anul trecut, Trustul regio­
nal de Construcţii locale Hune­
doara, a dat în folosinţă un nu­
măr de 1.200 apartamente din
v.are 780 apartamente numai în
Valea Jiului.
Pentru acest an, Comitetul
executiv al Sfatului popular re­
gional a dispus construcţia u-
nui număr de 1.271 apartamen­
te noi.
Dintre acestea, 710 aparta­
mente vor fi construite la Hu­
nedoara, 135 apartamente în o-
raşul Deva, 150 apartamente în
Valea Jiului, 108 apartamente la
Brad, 54 apartamente la Cugir,
40 apartamente la Simeria şi 74
de apartamente în alte centre.
In interiorul ziarului
¦; f ' '•.' f .... •; •,
* In centrul atenţiei —
creşterea şi dezvoltarea sec­
torului socialist al agricultu­
rii — Conferinţa organizaţiei
de partid a raionului Haţeg.
(pag. 2-a)
• Colţul învăţătorului —
Teme şi mijloace de muncă
în activitatea extraşcolară la
geografie.
(pag. 3-a)
Tovarăşele Hermina Călăianu, Mafia Boăncă şi Elena Ro­
şu, lucrează la I.A.R.T. Deva, la etichetarea conservelor. Ele
se străduiesc să dea lucru de calitate. Lună de lună îşi de­
păşesc norma cu 10— 15 la sută.
laiă-le în clişeu, 'după ce au terminat de etichetat un
'nou lot de conserve pentru export.
----- ------- ------------------------------- ~5*sag---------- ------
LA ATELIERELE CENTRALE DIN GURABARZA
însemnate succese în producţie
Colectivul Atelierelor centrale
din Gurabarza a încheiat anul
1959 cu un bilanţ rodnici pla­
nul anual de producţie a fost de­
păşit cu 41,74 la sută şi s-au
realizat economii lă preţul de
cost în valoare de 1.295.000 lei.
La baza acestor realizări în­
semnate a stat aplicarea’ în via­
ţă a planului de măsuri tehnico-
organizatorice precum şi munca
entuziastă a întregului colectiv
p'entru sporirea productivităţii
muncii şi reducerea preţului de
cost.
Condítü cit mai optime
de muncă
La' Atelierele centrale din Gu-
rabarza se lucrează ó cantitate
apreciabilă de tîmplărie, mâi a-
les modele de turnaré. Pentru
aceasta, există în dotaré maşini
de geluit, •circulare, tejghele etc.
In primele luni ale anului tre­
cut toate aceste maşini şi utila­
je au fost concentrate într-o
Q NOUA M A R E V I C T O R I E
Lansarea cu succes a unei
Vineri 22 ianuarie 1969
1IRI, M REGIUNEA NOASÎRA
In sprijinul ofelariior
Ieri după-amiază, cîteva
sute de ceferişti din oraşul
Simeria s-au întrunit într-un
miting, cu care prilej s-au an­
gajat să colecteze însemnate
cantităţi de fier vechi.
In cadrul mitingului, tine­
retul din sectorul de vagoane
s-a angajat să colecteze în
acest an 100 tone de fier ve­
chi, muncitorii de la revizia
de vagoane din Simeria-triaj
100 tone, dintre care 75 tone
în trimestrul I, iar personalul
serviciului de planificare s-a
angajat să strîngă pînă la l
Mai a.c., 500 kg. fier vechi.
Participanţii la miting şi-au
exprimat hotărîrea de a spri­
jini eforturile ofelariior hune-
doreni în lupta lor pentru
sporirea producţiei de metal.
O noua
întreprindere
In sala clubului „Gh. Apos­
tol“ din Petroşani a avut toc
ieri o adunate la care au par­
ticipat tov. Wilhehn Neaga,
secretar al Comitetului raio­
nal de partid Petroşani, tov.
Wiliam Suder, director gene­
ral al Combinatului carboni­
singură încăpere, unde din cauza
spaţiului restrîns muncitorii se
stinghereau unul pe altul în
timpul lucrului. Pentru a se a-
sigura o desfăşurare normală
a lucrului s-a construit un pa­
vilion nou cu etaj, care a fost
dat în folosinţă la 23 August.
.Aici au fost mutate tejghelele,
o maşină de găurit şi un strung
iar vechiul atelier a fost trans­
format în sală a maşinilor pro-
priu-zise. In felul acesta, s-au
creat condiţii optime de lucru
pentru tîrnplari, iar productivi­
tatea muncii a sp'orit simţitor.
In acelaşi pavilion, la parter,
s-a înfiinţat un atelier electric
pentru bobinaj. înainte de ă lua
fiinţă acest atelier, bobinărea
motoarelor se făcea în condiţl?
cu fotul necoresp'unzătoare, din
care cauză productivitatea' mun­
cii la lucrarea respectivă era
scăzută.
Prin crearea de condiţii opti­
me de muncă, în cele două ale-
liere, au sporii simţitor produc­
ţia şi productivitatea muncii.
fer Valea Jiului, membrii Co­
mitetului executiv al Sfatului
popular raional Petroşani ş.a.
Adunarea a avut drept scop
înfiinţarea întreprinderii de
locuinţe şi localuri. Astfel,
toate locuinţele care au fost
administrate de către între­
prinderile şi organizaţiile eco­
nomice din raionul Petroşani,
vor trece în cadrul acestei în­
treprinderi.
Pentru îmbunătăţirea tran­
sportului în oraşele raionului
Petroşani, toate autobusele
care aparţineau autobazei
I.R.T.A. vor fi trecute la
I.G.O. Petroşani.
Spectacol pentru
mineri
Ansamblul clubului minier
din Petrila a prezentat ieri,
în faţa minerilor din localita­
te, un spectacol muzical. A-
vînd un repertoriu bogat, le­
gat de munca şi viaţa mineri­
lor, spectacolul s-a bucurai
de o caldă apreciere.
unări generale
pentru dări de
seamă în G .A .C .
In cursul zilei de ieri au a-
vut loc adunările generale
pentru darea de seamă în gos­
podăriile agricole colective
din satele Pricaz şi Beriu.
Cu acest prilej s-a făcut bi­
lanţul activităţii desfăşurate
de către consiliile de condu­
cere şi de membrii gospodă­
riilor agricole colective în
cursul anului 1959 pentru în­
deplinirea sarcinilor prevăzu­
te în planurile de producţie.
Din dezbaterile ce au avut
loc, a reieşit faptul că rea­
lizările obţinute¦în aceste uni­
IN DOUA DECADE;
758 tone cărbune
peste plan
Minerii sectorului I de la ex­
ploatarea carboniferă Aninoas-a,
au păşit în acest an hotărîţi
să-şi depăşească cu mult sar­
cinile de plan. Aplicînd o serie
de măsuri tehnico-organizatori-
ce, intensificînd întrecerea so­
cialistă şi organizînd mai bine
munca în brigăzi, ei au reuşit
să extragă în cursul primelor 20
de zile din acest an 758 tone
de cărbune peste plan.
La acest succes au contribuit
în mare măsură brigăzile con­
duse de Adalbert Boyfe, Vasile
i Mănăilă şi loan Oprean.
Reducerea consumurilor
specifice
Una din sursele importante
pentru realizarea de economii
ia Atelierele centrale din Gura­
barza a constituit-o anul trecut
îmbunătăţirea activităţii în tran­
sporturile C.F.I. şi auto.
Pentru a se ajunge ca trenu­
rile să fie remorcate în cit mai
bune condiţiuni, pentru ca forţa
de tracţiune a locomotivelor să
fie utilizată din plin şi cu un
consum cit mai redus de com­
bustibil, s-a mers, pe linia cali­
ficării a cit mai multe cadre.
Astfel, în cursul anului 1959 a
fost calificat un marte număr
de mecanici, Impiegaţi etc. ajun­
gând să satisfacă întrutotul ne­
cesităţile. Intrarea lor în produc­
ţie s-a făcut simţită prin spori­
rea tonajului trenurilor remor­
cate şi reducerea' simţitoare a
consumului specific de combus­
tibil convenţional.
" GH. GOMŞUŢA
(Gmiinuare in pag. IJI-a)
4 pagini 20 bani cu mai multe trepte în direcţia
tăţi, sînt mult superioare ce­
lor obţinute în anii trecuţi, că
a crescut considerabil nivelul
de trai, material şi cultural al
colectiviştilor.
Scrisori deosebite
Cu poşta de ieri, la comi­
tetul organizatoric regional
A.V.S.A.P. Hunedoara, facto­
rul poştal a adus scrisori deo­
sebite. Din diferite ţări ale
lumii, s-au primit 111 Q.S.L.-
uri. Este vorba de scrisorile
de confirmare prin care ra­
dioamatorii din regiunea noa­
stră, membri ai radioclubului
regional A.V.S.A.P., au inter­
ceptat şi emis semnale radio­
fonice.
Printre cei care au primit
asemenea scrisori sînt radio­
amatorii : Gh. Daradici din
Deva, cu 49 scrisori din R.P.
Ungară, R. Cehoslovacă, Fin­
landa, Anglia, Italia etc., şi
Apostol Gheorghiu din Alba
lulia, care a primit 29 scri­
sori din R. P, Polonă,
U.R.S.S., Iugoslavia, Suedia,
Izrael şi alte ţări.
DUMITRU IAN6U,
corespondent
Studiul unui tratat
de istorie
La muzeul regional din o-
raşut Deva a început ieri stu­
diul asupra machetei tratatu­
lui de istorie străveche şi ve­
che a Romîniei, volumul I.
Cu această ocazie, colectivul
de studiu, sub • îndrumarea
prof. Octavian Floca, va face
anumite observaţii pe care a-
poi le va susţine în cadrul
unei şedinţe lărgite cu condu­
cerile muzeelor regionale din
ţară, care va avea loc în luna
februarie la Bucureşti.
u9L M e fm L í?
n raionul Orăştie
Faza intercomunală a Festi­
valului bienal „1. L. Caragiale"
este în plină desfăşurare. Du­
minică, 17 ianuarie a.c., au a-
vut loc întreceri şi în centrele
Beriu şi Balşa din raionul Orăş­
tie. Pe scena căminului cultural
din Beriu s-au prezentat forma­
ţiile de teatru din Orăştioara de
los, cu piesa „Logodnă furtu­
noasă", Căstâu, cu piesa „Deş­
teaptă pămîntului“ şi Beriu, cu
piesa „Fata tatii cea frumoasă”.
La concurs s-au prezentat şi
clte doi recitatori din satele a-
Noi tineri purtători ai insignei
„Prieten al căriii“
In ziua de 20 ianuarie a avut
loc la laminorul blumi-ng 1.000
de la C.S. Hunedoara, examina­
rea a 6 tineri de către comisia
concursului „Iubiţi Cartea“. In
urma examinării, tinerii Vasile
Borda, lăcătuş, Remus Golceriu,
electrician, Sever Burghesin, lă­
cătuş, Vasile Cuc, manevrant şi
Ştefan Gîţan, muncitor la ajus-
taj, au primit insigna de „Prie­
ten al cărţii“.
Colectează fier vechi
Brigăzile de muncă patrioti­
că de la secţia I-a furnale a
Combinatului siderurgic din Hu­
nedoara, îndrumate de comite­
tul U.T.M., desfăşoară o susţi­
nută muncă pentru colectarea
fierului vechi.
De la începutul lunii şi pînă
la 19 ianuarie, acestea au pres­
tat 250 ore de muncă voluntară,
colectind 68 tone de fier vechi.
S-au evidenţiat tinerii din bri­
găzile de muncă patriotică con­
rachete balistice mal puternice
Oceanului Pacific
AIOSCOVA 21 (Agerpres). — TASS ANUNŢA: IN servată în timpul zborului în atmosferă şl a fost
reperată la căderea în apă de către staţiile de
SEARA ZILEI DE 2Q IANUARIE DIN UNIUNEA SO­ radiolocaţie şi de staţiile optice şi acustice in­
stalate pe nave.
VIETICA A FOST LANSATA IN DIRECŢIA OCEANU­
Potrivit datelor furnizate de măsurătorile efec­
LUI PACIFIC O RACHETA BALISTICA CU MAI tuate, s-a stabilit că abaterea punctului de că­
dere ai rachetei lată de cel stabilit prin calcui
MULTE TREPTE. a fost mai mică decît 2 km., ceea ce a confirmat
înalta precizie a sistemului de ghidare a rachetei.
ACEASTA ESTE PRIMA DIN SERIA DE LANSARI
Racheta a fost lansată exact la timpul stabi­
PLANIFICATE IN CADRUL PROGRAMULUI DE REA­ lit. Zborul rachetei în ansamblu şi funcţionarea
tuturor treptelor ei s-au desfăşurat potrivit pro­
LIZARE A UNEI RACHETE BALISTICE MAI PUTER­ gramului stabilit.
NICE CU MAI MULTE TREPTE IN VEDEREA LAN- Sistemele şi aparatura de măsurat de pe bor­
dul rachetei au asigurat pe întregul traseu de
SĂRII DE SATELIŢI GREI AI PAMINTULUI ŞI zbor transmiterea datelor necesare către staţiile
terestre şi de pe bordul navelor.
EFECTUĂRII DE ZBORURI COSMICE SPRE PLANE­
In cursul zborului rachetei a fost verificată
TELE SISTEMULUI SOLAR. de asemenea funcţionarea unor aparate ştiin­
ţifice şi au fost efectuate măsurătorile necesare.
Iată amănuntele:
Penultima treaptă a acestei rachete împreună In vederea obţinerii unor noi date experi­
cu macheta ultimei trepte, deplasîndu-se exact mentale, vor continua încercările unor rachete
pe traiectoria stabilită prin calcul, dezvoitînd o balistice puternice cu mai multe trepte. Rache­
viteză de peste 26.000 km. pe oră, a atins la tele vor cădea în limitele zonei anunţate în co­
20 ianuarie, ora 20,05 ora Moscovei, suprafaţa municatul agenţiei TASS din 8 ianuarie 1960.
Oceanului Pacific, în regiunea stabilită, situată
la o distanţă de punctul de lansare de aproxi­ Lansarea cu succ<^s a puternicei rachete ba­
mativ 12.500 km,, măsurată de-a lungul supra­ listice sovietice cu mai multe trepte asigură pro­
feţei terestre. gresul continuu al ştiinţei sovietice pe calea
Penultima treaptă a rachetei, după ce şi-a spre cucerirea spaţiului cosmic şi studierea pla­
îndeplinit misiunea, pătrunzînd în păturile dense netelor sistemului solar.
ale atmosferei la o altitudine de 80-90 km.,
continuîndu-şi zborul, s-a distrus şi ars parţial. -------------------- IN PAG. IV-a __________________
Macheta ultimei trepte a rachetei, adaptată
pentru a trece prin straturile dense ale atmos­ PUTERNICA IMPRESIE PRODUSA DE LAN­
ferei, a atins suprafaţa apei în apropierea punc­
tului de cădere stabilit prin calcul. SAREA RACHETEI SOVIETICE IN OCEANUL
Nave speciale ale flotei sovietice aflate în re­ PACIFIC.
giunea în care s-a presupus că va cădea racheta
au efectuat valoroase măsurători telemetrice pe
ramura descendentă a traiectoriei zborului.
Macheta ultimei trepte a rachetei a fost ob­
Planul de produefie pe 1960 n
dezbaterea colectiviştilor
Gospodăria agricolă colectivă 227.723 lei din care peste 60.000 aduse de animalele de producţie'.
„Unirea“ din Alba lulia nu a lei i-au realizat din vînzarea Prin produsele care le dau ele
împlinit nicii măcar un an de produselor agricole contrac­ aduc gospodăriei şi colec­
activitate, dar în acest răstimp tate cu statul. Aceste reali­ tiviştilor venituri maxi. Toc­
multe au realizat harnicii co­ zări însemnate scoase în evi­ mai de aceea colectiviştii au
lectivişti. Lucrînd pămîntul cu denţă de darea de seamă anua­ prevăzut în planul de producţie
pricepere şi întreţinînd culturi­ lă şi de discuţiile codecti- pe anul 1960 dezvoltarea'secto­
le după toate indicaţiile agro­ rului zootehnic şi în special a
tehnice, colectiviştii au obţinut Adunarea generală fermei de vaci. Numărul vacilor
producţii superioare celor obţi­ a colectiviştilor va trebui să ajurigă la 29 care­
nute de ţăranii cu gospodării din Alba lulia te tar al oilor la 270 capete. Co­
•individuale. Ei au recoltat la lectiviştii au considerat că creş­
hectar 2.200 kg. porumb, 1.435 viştilor oglindesc faptul că terea porcilor şi a păsărilor va
kg. orz şi peste l 300 kg. ovăz. membrii gospodăriei colective fi foarte rentabilă p'entru gospo­
Gospodărindu-se bine, membrii „Unirea“ au mari posibilităţi de dărie. De aceea, ei au prevăzut
gospodăriei colective din Alba a smulge pămîntului mai .multe a se procura 10 soroafe de pră-
roade, de a mări averea obş­ silă şi 300 păsări. Pentru adă-
i lulia au realizat venituri de tească şi de a spori zi de zi ve­ postirea acestor animale se vor
niturile lor şi ale gospodăriei. construi un grajd pentru 50 ca­
pete, o maternitate pentru 25
Ţinînd seama de toate posi­ scroafe şi o puerniţă. Pentru
bilităţile existente şi de expe­ construcţia lor colectiviştii vor
rienţa căpătată în primul an de folosi fonduri proprii ,în valoa­
muncă în comun colectiviştii re de 76.000 lei.
din Alba lulia au întocmit un
plan de producţie pe anul în curs După cum a reieşit din discu­
oare prevede largi perspective de ţii, colectiviştii vor traduce în
mintite precum şi din satul Se- dezvoltare'a gospodăriei. întoc­ viaţă sarcinile plenarei C.G. al
reca. Spectacolul s-a bucurat de mit fiind de un colectiv format P.M.R. din 3-5 decembrie. Ei
un frumos succes, fiind mult a- din membrii Consiliului de con­ sînt hotărîţi să obţină mai mul­
preciat de către ţăranii munci­ ducere', colectivişti fruntaşi, şefi tă carne, lapte şi ouă la un preţ
tori din Beriu. de echipe, ajutaţi efectiv de că­ de cost cît mai scăzut. Pentru
tre inginerii agronomi planul de
In aceeaşi zi, pe scena cămi­ producţie al gospodăriei prevede realizarea’ acestor obiective ci
nului cultural din Balşa, s-au dezvoltarea tuturor ramurilor de
prezentat la concurs formaţiile producţie şi obţinerea unor pro­ vor cultiva" cu porumb pentru si­
ducţii agricole superioare celor
de teatru din Mada şi Galbina. realizate în anul trecut. Aşa de loz 14 hectare căruia îi vor a-
pildă, de pe cele 60 hectare cul­
Aceste formaţii au reuşit să in- tivate cu grîu colectiviştii şi-au pliea aceleaşi lucrări de întreţi­
propus să obţină 1.800 kg. la
terprr*'""' - alesele cu care hectar. De asemenea şi-au pro­ nere ca şi p'orumbului boabe pen­
pus să obţină la hectar 2.500
s-au înscris la concurs. Specta­ kg. porumb, 16.000 kg. sfeclă de tru a obţine o producţie de cel
zahăr şi 1.500 kg. floarea-soa-
colul ar fi fost însă mult mai relui. In adunarea generală pen­ puţin 40.000 kg. la Hectar. Vor
tru prelucrarea planului de pro­ însiioza 560 tone porumb' asigu-
apreciat, dacă s-ar fi prezentat ducţie coleclivştii au discutat şi
au analizat temeinic posibilităţi­ rînd fiecărei vaci de lapte 15
la concurs şi echipele de tea­ le gospodăriei de a obţine re­ tone nutreţ murat.
tru din Balşa, Ardeu şi Voia. colte şi mai bogate decît cele
prevăzute îri planul de produc­ O problemă importantă care
ţie. Ţinînd cont de avantajele
mari pe care le aduce cultura a fost dezbătută în adunarea ge­
sfeclei de zahăr, colectiviştii au
prop'us ca în acest, an — prin nerală a colectiviştilor a fost
praşile aplicate la timp, prin în-
grăşarea suplimentară şi recol­ creşterea veniturilor gospodări­
tarea fără pierderi — să se rea­
lizeze o producţie de 20.000 kg. ilor colective. O sursă importan­
Ia hectar. Tot în adunarea gene­
rală colectiviştii au hotărît că tă pentru creşterea veniturilor o
de la cultura cartofilor să se obţi­
In prezent, organizaţia de ba­ nă nu 12.000 kg. la hectar ci constituie contractările de produ­
ză U.T.M. cît şi comisa con­ 15.000 kg.
cursului literar „Iubiţi Cartea“ se agricole. In acest an co­
de la laminorul bluming, des­ Atenţie deosebită vor acorda
făşoară o muncă susţinută pen­ colectiviştii din Alba lulia dez­ lectiviştii vor vinde statului pe
tru atragerea de noi tineri în voltării sectorului zootehnic. Nu
există colectivist din Alba lulia bază de contract 11.000 kg. grîu,
acest cpncurs. De la începutul care să nu cunoască avantajele
12.000 kg. porumb, 16.500 kg.
lunii şi pînă în prezent, s-aiu în­
cartofi, 25.000 litri lapte şi 200
scris pentru a participa la con­
kg. lină. »
cursul „Iub’iţi oartea“, un nu­
măr de 60 tineri utemişţi. In anul aoesîa' colectiviştii au
prevăzut să obţină venituri în
valoare de 317.185 lei. După cum
au pornit să lucreze încă de la
începutul anului, cu siguranţă
că veniturile pe care le vor ob­
duse de Gheorghe îofdache şi ţine vor fi mult mai mari. In a-
Petru Puţinelu.
cest scop e necesar ca fiecare
kc
colectivist să participe zi de zi
Şi la laminorul bluming 1.000,
la lucru în gospodărie, să mun­
tinerii utemişti s-au angajat să
colecteze însemnate cantităţi de cească intens şi să gospodăreas­
fier vechi. In perioada 1-19 ia­
nuarie, ei au colectat şi predat că cu grijă avutul obştesc. Con­
ta l.C.M. 30 tone de fier vechi.
In ace'Qtâ muncă s-au eviden­ siliul de conducere, ajutat în
ţiat tinerii din schimbul de ti­
neret nr. 1 condus de ing. De- permanenţă de către organizaţia
zideriu Oîah.
de bază, va trebui să lupte pen­
tru a da viaţă prevederilor pla­
nului de producţie şi hotărîrilor
adunării generale.