Page 59 - 1960-01
P. 59
Pit*. 1578 DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 8
Cînd toff membrii brigăzii
muncesc conştiincios
Depăşirile de plan pe bare tamentele pe care trebuie să lei. Anul trceuit, Petru Ardelea In raionul Brad
brigada lui Ioan Moga le-a ob- le lucreze, întocmesc şi oalcu- nu cu cîştigul realizat în bri
ţinut în lunile trecute au fost Iul Gîştigului ce poate ii reali- gadă, şi-a cumpărat mobilă Faza intercomunală a festi- nă calitate, apreciat de public*
mari. Unii le-au pus însă pe zat. Tot atunci le spun că ter- vatului bienal de teatru din ra- Artiştii amatori, din Băiţa şi
nouă şi, ca nou căsătorit, plă- rcinuil Brad a început tot dumi
nică 17 ianuarie a.c. In această Ormindea au dovedit că pot fi.
seama timpului frumos din minînd mai repede apartamen- nuieşte să-şi ridice în acest an zi, pe scena căminului cultural prezentate spectacole bune. A-i
din Bă iţa a fost programată în cest lucru nu l-au făcut oolec-f
toamnă. tul, cîştigul va creşte. o casă. Radu Dumitru şi el trecerea formaţiilor de teatru, tivele de .teatru din Grăoiuneşti,
recitatorilor şi cititorilor artis Gîinelul, Sălişte, Hărţăgani şi
Felul cum a muncit brigada — Echipele se ajută între nou căsătorit, şi-a cumpărat tici din Bă iţa, Ormindea, Cră- Vălişoara, Care nu s-a.u prezen
ciuneşti, Cîinelul, Sălişte, Hăr- tat la concurs, deşi s-au înscris.
lui Ioan Moga în prima decadă ele ? mobilă şi radio, Marin Sandu ţăgami şi Vălişoara, Unele colective ca cele din Să
a anului, a atras însă atenţia — Fără îndoială că da. Nu lişte şi Hărţăgani nici nu şi-au
celorlalte brigăzi de construc- există om în brigadă pe care mobilă şi radio, Ioan Cioacă La concurs însă n-au p,antici pregătit piesele de teatru.
tori de pe şantierul nr. 6 din să nu-1 intereseze felul cum pat decât formaţiile artistice de
Petroşani. Cu toate că gerul decurge lucrul întregii brigăzi, mobilă, eu mi-am luat mobilă amatori din Băiţa şi Ormindea. Pentru neprezentarea la con
Celelalte nu s-aiu prezentat. Ar curs a formaţiilor amintite o'
etc. După creşterea salariilor tiştii amatori din Ormindea au parte din vină aparţine şi orga
adus la concurs două cititoare nizaţiilor de partid şi sfaturilor
şi reducerea de preţuri care a artistice şi o recitatoare, iar cel populare comunale care nu au
din Băiţa au adus două recita dat atenţia cuvenită acestei ac
a dat de lucru membrilor bri- Nu numai odată, comunistul avut loc anul trecut, nu exis toare, două cititoare artistice şi ţiuni. Dar cea mai mare viină 6
pie-sa „îndoiala“. Reciitatoarea poartă secţia de învăţămînt şi
găzii răp'indu-le timp cu pre- Dumitru Ardeleanu a trecut să tă unul în brigadă care să Elizâ Ursa a interpretat poezia cultură a sfatului popular raio
„Moartea lui Fulger“ de George nal Brad şi casa raională decu l
gătirea locului de muncă, în- lucreze cu cîte o echipă rămasă nu-şi fi cumpărat mobilă, haine, Goşbuc, iar cititoarea artistică tură.
greunîndu-le aprovizionarea cu în urmă. Fiecare ştie că munca Olara Zal Ier a .prezentat un
materiale, sarcinile de plan au în brigadă cere unitate, spirit articole de gospodărie. fragment din „România pitoreas Gonsideră oaPe aceste organe
că“ de Al. Vlahuţă. Faţă de cei că modul în care s-a deschis
— Se vorbeşte muilt despire festivalul biienal de teatru „I.li
lalţi artişti de acest fel, cele Gairaigiale“ în raionul Brad pro-:
fost depăşite şi de această colectiv şi ajutor tovărăşesc! prietenia şi unitatea oare exis două concurente din Băiţa s-aii mite o bună reuşită ?'
dovedit a fi mai bine pregătite,
dată. Ziilele ţreaute de pildă, nu mai tă între oamenii din brigadă. OM PROGRAMUL
califieîndu-se pentru faza raio
aveam fier-beton pentru arma Cum s-a realizat asemenea uni nală. ¦nM *
Cum se organizează rea zidurilor despărţitoare. Fie tate ? In Ziua de 31 ianuarie a.c., artiştii amatori ai Casei raionale de cul Colectivul de teatru din Băiţa
tură din Alba iulia vor prezenta ia căminul cultural din Mihalţ un pro
munca rarul beton ist fiind aglomerat — In primul rînd prin mun gram artistic. In vederea acestei deplasări, ei se pregătesc intens. In fiecare a prezentat un spectacol de bu-
că. Succesele şi greutăţile au miercuri şi vineri, corul face repetiţii.
. . . , , . . ¦_ _ ... , cu lucrul, nu putea asigura cimentat colectivul. Cînd am
întrebat fund despire modul im6diaft acest Material, fără de hotărî! de pildă ca după ziua In clişeu : Intr-o seară, la o repetiţie de cor la Casa raională de cul
de lucru să mai rămânem încă tură din Alba Iulia.
aum îşi organizează munca in ________ ____________________ _ o oră pentru a curăţi locul de
brigadă, Ioan Moga a relatat:
— Am doisprezece oameni în COUVO rbire CU tOV. lO atl
brigadă. Pentru ca ei să nu se . ..... muncă şi a-î aproviziona, pre
stînjenească în timpul lucrului, Moga şeful Utieibngazi gătind totul pentru oa a' doua
zi lucrul să înceapă din plin, Bibliotecile de casă — spri*j••in
i-am împărţit pe echipe de cîte de constructori şantierul
patru oameni. Fiecare echipă nr< g Petroşani chiar din primul moment, ma preţios în munca noastră
joritatea au fost de acord. Get
primeşte în lucru un aparta
ment şi începem simultan Iu- doi-trei care nu au primit din
diferite motive propunerea, s-au
eră rite de tenouire şi construi- calre mutnoa în brigadă supus totuşi acestei hotărîri a Colectivul bibliotecii raionale casă şi cititorii acestora pentru
•re a zidurilor despărţitoare. In- nu pL1tea continua. Atunci, brigăzii rămînînd şi ei o oră
după timpul de lucru şi înde- din Sebeş foloseşte multiple me a vedea care sînt cărţile cele
plinindu-şi ou conştiinciozitate
cepînd astfel, toţi odată, se echipele şi-au lărgit frontul obligaţiile. In timpul liber ne tode pentru a atrage un număr mai îndrăgite. Biblioteca raio
strîngem deseori la club, ju
imprimă de obicei ritmul celor lucru pentru oa cineva căm şah, ne distrăm împreună cit mai mare de cititori. O me nală a avut grijă tot timpul să
şi discutăm chestiuni de pro
mai harnici’ şi mai pricfep’uţi. ?in brigadă să poată ajuta ducţie. Uneori mergem în vi todă care a dat rezultate bune reîmprospăteze fondurile de cărţi
zită unul la familia celuilalt,
In general, apartamentele se fierarului botanist să termi- vedem cum trăieşte fiecare. Eu, este şi aceea a înfiinţării unor bi ale bibliotecilor de casă, ţintnd
cu Demefer Carol, sîntem can
terniină aproape simultan. ne lucrul. Mult se ajută între didaţi de partid. Ne pregătim blioteci de casă, încredinţate ce cont de cerinţele cetăţenilor. 22 IANUARIE 1960
împreună pentru a intra în
—r Vreţi să spuneţi că toţi ei tovarăşii Dumitru Ardelea- rîndul comuniştilor. Angaja lor mai pasionaţi, cititori. Ele Succesele dobîndite de către PROGRAMUL 1 : 7,30 Muzică uşoa
mentul nostru, angajamentul
au aceeaşi pregătire şi înde- nu, Petru Binder, Ioan Gioacă întregii brigăzi, este de a de sînt înfiinţate pe străzi, în di bibliotecile de casă se datoresc ră ; 8,30 Melodii populare romtneşti i
păşi în fiecare lună din acest an
minare ? şi Fabian Ignat. au 20 la sută sarcinile de plan. ferite case, în aşa fel ca oa şi faptului că cei mai buni res E lIE M H T B B R anC E 9,-20 Muzică de estradă j 10,30 -„Trai
Imbunătăţindu-ne continuu
— încă nu pot spune atest — Se pare că gerul nü vă munca, devenind pe zi ce tre menii muncii să nu se deplase ponsabili au fost stimulaţi mo 22 IANUARIE 1960 sta cu .poveşti“ : „Puterea cuvîntulul
ce un colectiv tot mal unit,
lucru. Invăţînd însă unul de la va opri să depăşiţi din nou vom reuşi să şi depăşim acest ze prea departe pentru a împru ral şi material. Ei au fost popu DEVA: Poemul mării; ALBA dat" de P. Pavienko; 11,03 Teatru
celălat, oamenii din brigadă sarcinile de plan. IULIA-: Razia ; Dragostea nu
muta sau citi o carte. larizaţi la staţia de radioficare, se cumpără; BRAD : Dimineaţă Ia microfon: „In numele revoluţiei"
mohoritâ; TLIA: Răsfăţatul;
vor ajunge la fel de buni con- — De oprit nici nu poate fi In anul care a trecut au func iar cu ocazia diferitelor şedinţe HAŢEG : Fatima; HUNEDOA de Mihail Şatrov j 13,05 Muzică sim
R A : Soarta unui om ; ORĂŞ
structori, buni cunoscători ă vorba. Noi am luat din timp ţionat în ora. comune li s-au TIE : Prea tirziu ; Fata din fonică ) 14,30 Gonccrt dc prînz; 15,37
K iev; PETROŞANI: Primă
unui mare număr de opera- măsuri pentru preîntîmpinarea şui Sebeş 22 ase acordat premii în vara; Abuz de încredere; Buchet de melodii populare romîneşti;
SE B E Ş : fa ta cu ulciorul;
huni. Deocamdată, unu au mai unui eventual îngheţ. Mai întîi menea biblioteci D in experienţa obiecte. Vreau SIM ERIA: Mama vitregă; BA- 16,16 Vorbeşte M oscova!; 17,25 Sîntă
RU M ARE: Nauris'i LO N EA:
puţină experienţă în mun’oa' dé am aoop'erit golurile de zid şi La aceste bi a c tiv iş tilo r c u ita r a ii să mai arăt O întîmplare extraordinară j soprana Lia Hubic; 18,35 Muzică u*
TEIUŞ : Cerul infernului; ZLAT-
constructori. De aceea' m-am spaţiile rămase libere între fe- blioteci s-au In că un sprijin pre N A : Pe drumurile Romlniei; şo a ră ; 20,20 „Noapte bună copii"'*
gîndit 'să-i împart după pregă- restre, am instalat sobe, am scris 958 cititori ''',,í|Hllll[!lllll!^^^ltltIil^I^IÉÍI0!lWílIll^lfl!^í^il!IllíUIIIIDlil,,,,’¦ ţios în organi APOLDU DE S U S : O cursă o-
bişnuitâ; CALAN: Vîrsta dra „Grocodilul şi ariciul", legendă din
gostei. - - ' : -
tire şi aptitudini. Pentru a nu asigurat transportul mortaru- care au citit 6.463 reviste, .bro zarea şi desfăşurarea activităţii M adagascar; 21,15 Ii mulţumesc par
—O—
se isca discuţii, în echipa pe lui într-o cameră ferită de în- şuri şi cărţi. bibliotecilor de casă am primit tidului — vorbesc acad. dr. Ştefan1
W L etM m m m m f e
care o conduc direct, am luat gheţ. După cum se vede, mor- Sub îndrumarea bibliotecii ra din partea comitetului de femei S. Nicolau şi Dan Iordăchescu, so
doi muncitori maî slab’ califi- tarul este pregătit într-o staţie PENTRU 24 ORE:
ionale, responsabilii caselor de din oraş. list al Teatrului de Operă şi Balet i
Vreme schimbătoare cu cirul va
câţi şi am dat pe unul dintre centrală de unde, prin cionduc- angajament. g h . stoigovigi citit {în special femei) organi In anul acesta dorim ca mun riabil, temporar acoperit; vor Cădea 22,28 Concert dat în sala Adunării
cei buni altei echipe. De aceea, te subterane, porneşte spre rdi- zează diferite acţiuni cu cartea ca desfăşurată .la bibliotecile de
precipitajii locale Sub formă de nin Generale a O.N.U. cu prilejul zilei
soare şi lapoviţă. Temperatura varia
ritmul de muncă este aproape ferite puncte ale şantierului, c a : recenzii, citiri în colectiv, casă să fie şi mai fructuoasă. bilă : ziua va urte între 0 Ia mirtus Drepturilor Omului. r,
In acest scop vom ţine o şi mai 6 grade, iar noaptea va coborî între
uniform. Spre etaje, transportul este fă -, •• -*¦-.*r*>*Sw-Kijy* seri de basme etc. Astfel, mul strînsă legătură cu responsabilii PROGRAMUL I i : 14,107 Suita vocal-
S:-ţ te biblioteci d s : casă', au- devenit acestora şi îi Vom ajuta în aşa minus ,12 la minus 8 grade. Vînt po simfonită „Tabăra de iarnă" de Pro-
Atunci, cum sînt'Stimulaţi eut tot mecanizat Aşa că! in trivit dirt sectorul vest. kofiev; 15,40 Gîntcce patriotice; 16,50
e x c u rs ie adevărate focare de cultură. De Qurs de limba ru să : 17,50 Cronica
oamenii pentru-ca să munceas- iarna nu ne îngrijorează, exemplu,’ bibliotecă de casă con PENTRU URMĂTOARELE economică: Pentru folosirea mai efi
3 ZÎLE cientă a investiţiilor; 18,30 „Flutură
că repede şi bine? — Gam ce câştig realizaţi! dusă de gospodina Aurora lulea fel ca numărul cititorilor să fie cravatele roşii", program de cîntec'e;
a difuzat anul trecut 574 cărţi. cu mult mai mare faţă de anul Vreme schimbătoare, cu temperatu 19.00 Actualitatea în ţările socialiste;
— Intre echipe s-a pornit o ^ nM ? . Piscurile înzăpezite ale mun Cei mai activi cititori ai aces trecut. ra In scădere. 20.00 Prelucrări de folclor de compo
ţilor ce înconjoară Valea Jiu tei biblioteci au fost Maria Mo zitori japonezi: 21,15 Muzică u$oâră de
întrecere socialistă ou angaja- lui atrag tot mai mulţi turişti ga, gospodină, Elena lulea, PARASGHIVA RADAGINA Aurel Giroveânu şl Sile Dinicuj 21,45
din localităţile miniere Lupeni, muncitoare, Vasile Fărcaş, mun 0 - responsabila bibliotecii raionale Album artistic j 22,15 Din muzica co
mente concrete. In afară de ă- după încadrare, realizează cîş- Vulcan, Lonea, Aninoasa etc. citor, şi alţii. rală a înaintaşilor n oştri; 22,35 Uver
ceasta, Cînd le repartizez apar- tiguri lunare între 1.000-1.500 ! Excursiile acestora sînt organi din Sebeş turi şi potpuriuri din operete; 23,15
Concert de noapte.
RECENZIE zate de către filiala din Petro O activitate bună aii 'desfăşu
şani a O.N.T, „Carpaţi“. Zile rat şi bibliotecile de casă con
Revista „Arbitrajul de stat“
nr. 4-6/1959 le trecute, această filială a or duse de Florica Vanţa, toana ttoyi
In numerele apărute în ulti fondurilor alocate investiţiilor. ganizat cu un grup de munci Pădurar, Herţa Schuman, Ana
mul semestru al anului trecut In oroblema cunoaşterii mo
r4—6/1959), revista „Arbitrajul mentului exact în care o livra tori din Valea Jiului o excursie Radu şi altele care au înscris BULETINE DE ŞTIRI: 5,00; 6,00;
7,00; î 1,00; 13,00; 15,00; 17,00;’ 19,00
de două zile la cabanele Parîn- între 30 şi 62 cititori.
20,00; 22,00; 23,52 (programul I) 14,00:
gul şi Straja. Cei 80 de partici Pentru ca bibliotecile de casă
16,00; 18,00: 21,00; 23,00 (programul II);
panţi la această excursie, au să desfăşoare o activitate bo
de stat“, publicaţie a Arbitraju re este considerată oa efectuată, trecut cu această ocazie şi pro gată şi permanentă, colectivul AaA V v\AÁÁAÁ/NAá A A \Á A /^^ V vWW
lui de stat de pe lîngâ .Consiliul se studiază într-un articol tre bele G.M.A. la schi şi turism. bibliotecii raionale ţine o strinsâ ANUNŢ
de Miniştri, a publicat studii şi cerea produselor asupra bene Printre participanţii la această legătură cu responsabilii, îi aju
articole referitoare la probleme ficiarului în cadrul contractelor excursie au fost muncitori de la tă în organizarea unor acţiuni Direcţia regională C.F.R. Timişoara recrutează candidaţP
economico-juridice din domeniul economice dintre organizaţiile filatura Lupeni, U.R.U.M. Pe cu cartea, îi îndrumă tot timpul. pentru şcoala de impiegaţi de mişcare. Examenul de admitere $e.*
disciplinei de plan şi contrac socialiste, determinîndu-se mo troşani, uzina electrică Vulcan Biblioteca noastră a organizat <va ţine la Grupul şcolar C.F.R. Timişoara din strada C. Rădu-
tuale, interesînd în primul rînd mentul acestei treceri în legă şi de la alte întreprinderi din de asemenea diferite consfătuiri <leâcu nr. 1, la data de 1 februarie 1960.
organizaţiile economice de stat tură ou prevederile condiţiilor Valea Jiului. cu responsabilii bibliotecilor de \ ^ Se primesc humai bărbaţi, cu vîrsta între 18—35 ani îm-L
şi cooperatiste. fundamentale. ------------ —— sssa s-------------------- ( pliniţi şi diploma de maturitate sau bacalaureat.
\ Durata şcolii este de 12 luni.
Se ştie că la. 1 ianuarie 1960 ’Alte materiale publicate în De ce nu funcţionează cercul <, Cererile de înscriere însoţite de actele de mai jos, se vor<
a intrat în vigoare regulamentul numerele menţionate ale revistei
privind recepţia, expediţia şi pri „Arbitrajul de Stat“ se ocupă de
mirea mărfurilor, precum şi sta sistemul de aprovizionare şi des
bilirea răspunderii expeditorului, facere în unităţile cooperaţiei
Cărăuşului şi destinatarului în meşteşugăreşti, de livrarea de de artă plastică ? „depune la Grupul şcolar C.F.R. Timişoara pînă îa data de 31 •
circulaţia mărfurilor între orga produse care nu au preţ fixat, ianuarie a.c.
nizaţiile socialiste, regulament de diferenţa de fraht pentru tran ¦ Certificat dé naştere (copié legalizată);
aprobat prin H.G.M. nr. 941/ sportul prin G.F.R. a materialu La Casa raională de cultură facă această dorinţă legitimă. sînt pierdute ? De ce secţia ra — Certificat de studii (original) ;
1959. Principiile noi pe care a- lui lemnos etc. din Orăştie îşi desfăşoară acti Rezultatul acestui efort a fost ională de îtivăţămînt şi cultură,
ceâté ‘acte normative le aduc în vitatea numeroase cercuri. Ger- însă aproape nul. De ce ? Gauza care cunoaşte această stare de — Dovadă eliberată de fefatul popular, de starea materială <
circulaţia mărfurilor sînt expu Revista a tratat pe larg pro oul de croitorie, spre exemplu, este una singură. Lipseşte in lucruri, se împacă cu o astfel de
se într-un material apărut în nr. blemele ce decurg din recenta condus de tovarăşa Amlaher structorul, omul calificat ca,re să atitudine în muncă ? a candidatului şi a părinţi Io»*.
6/1959 al revistei „Arbitrajul de modificare a legii pentru orga Dore, maistră croitoreasă la coo ajute, să îndrume elementele ca
stat'', în comparaţie cu dispozi nizarea şi funcţionarea Arbitra perativa „Filimon Sîrbu", secţia re Vin la cerc. Dar oaie nU se In regiunea noastră sînt ne — Autobiografie.
ţiile légale anterioare, relevîndu- jului de Stat şi a regulilor pro confecţii, a cîştigat numeroşi a- găseşte în oraşul Orăştie acest numărate oâdre didactice care
Se problemele ce Se pun cu pri cedurii arbitrate. De asemenea, matori. La acest cerc frecven om ? Ba da,' se găseşte! E a- participă cit entuziasm şi pa Pe timpul şcolarizării) elevii vor primi ô bursă de 500^
vire lâ răspunderea celor trei s-a preocupat îndeaproape de tează cursurile, care se ţin de devărat că e unul singur, dai el siune la activitatea culturală,
fattori cé iâu parte ia circulaţia cauzele care dau naştere la li două ori pe săptătrtînă, peste 50 se găseşte. Şi se găseşte în câire, fără a aştepta invitaţii, se lei lunar şt Calare. Masa se primeşte la cantina Grupului şco-S
mărfurilor, precum şi practica tigii între organizaţiile socialiste de gospodine şi femei salariate persoana tovarăşei profesoa alătură cu dragoste artiştilor
arbitrată formată în această şi mijloacele de prevenire a lor, din oraşul Orăştie. Numărul re Erica, Cernea - (ie la amatori, fiind în majoritatea ca Iar contrâcost. S
precum şi de metodele de sem participantelor la cerc creşte Şcoala medie „Aurel Vlai- zurilor în fruntea acestora. Da
materie. nalare a deficienţelor c.u carac mereu. cu“, singura . dintre profeso că profesori de educaţie fizică Informaţii suplimentare se pot primi lâ Staţiile C.F.R., res-^
Alte probleme de interes prac ter generalizat. rii din Orăştie calificată în arte (profesorii de educaţie fizică
De asemenea, bine funcţio plastice, Atunci, de ce nu vine sînt scutiţi de activitate cultura .pectiv la Grupul şcolar C.F.R. Timişoara) telefon interior 125/
tic $6 referă la noile principii de Intr-o serie de articole s-au nează şi cercul de balet. La a- tovarăşa Cernea ? Tocmai aCCst lă), ca Va.siil.e Murguleţ şi Emil
întocmire a devizelor lucrărilor âdîncit aspecte ale contribuţiei cest cerc participă 71 de copii lucru nu-.I putem înţelege. Deşi Trttţa'din Alba llllia pot şi par <şi 129 şi de la Serviciul de personal C.F.R, Timişoara, telefona
de construcţii-montaj în aplica Arbitrajului de stat la sprijini ai oamenilor muncii din oraş. a fost invitată- de nenumărate ticipă în fieda.re miercuri şi vi
rea H.C..M. nr. 744/1957, pe ba rea economiei planificate, ia Tov. Maria Barbu, instructoare ori să conducă acest Cerc, to neri la repetiţiile de cor de la <interior 123, >
za cărora se realizează sarcina lupta pentru reducerea preţului coregrafică, lucrînd ou mult tuşi, tovarăşa Cernea n-a bine Ca-sa raională de cultură, atunci
ce se pune în prezent în secto de cost, la sprijinirea speciali tact pedagogic, a reuşit să asi voit să răspundă invitaţiilor. de ce oare tovarăşa Cernea, ca
rul Construcţiilor, aceea a redu zării şi cooperării întreprinderi gure o frecvenţă de 100 la sută. Dar la ce chemări pe linia mun re este obligată să participe la
cerii preţului de cOst la lucră lor, notrivit directivelor trasate Aici, copiii, împărţiţi pe grupe cit culturale răspunde tovarăşa activitatea culturală, nu o face ?
rile de construcţii, Tot în do de cel de-al doilea Congres al de vîrstă, înălţime şi aptitudini, Cernea ? Răspunsul este soifrt:
meniul construcţiilor, revista a P.M.R. se deprind ou elementele princi la nici una. In acest CaZ, se pu Tovarăşa Cernea poate să-şi
publicat materiale în care se a- pale ale dansului clasic, ritmic, aducă o contribuţie substanţială
nalizeazâ unele probleme rezul- Numerele recenzate ale revis ¦la activitatea culturală a Casei
tînd din trecerea unor unităţi tei riiai conţin, pe lîngă o bo
gată practică arbitrată, constînd ne o întrebare firească: Cum raionale de cultură din Orăştie.
de construcţii de la M.C.M.C. în variate soluţii ale organelor popular etc.
la sfaturile populare regionale arbitrale, şi modificări ale con A9ouUînd dorinţa amatorilor justifică tovarăşa Cernea cele 6 Cercul de artă plastică o aşteap
şi al Capitalei, orecum şi pro diţiilor fundamentă le, precum şi de airtă plastică, dea se deschide ore de activitate culturală care tă şi o primeşte cu toată dra
bleme privind' autoritatea măsu instrucţiuni date de primul ar la Casa raională, de cultură şi este obligată să le facă în fie gostea. Rămîne doar să’-şi în
rilor luate dé Banca de investi bitru de stat.' -Ultimul număr un cerc plastic, conducerea ca care •săptămînă ? Cum justifică drepte paşii spre casa raională
ţii în virtutea dreptului său 'de (6/J959), conţine şi tabla de ma sei raionale de cultură a încer primirea integrală a salariului, de cultură. Sîntem siguri că $
control asupra: întrebuinţării terii pe întreg anul 1959. cat de mai multe ori să satis- cînd 24 de ore în fiecare lună va fa,c§. 1 ¦ l-Qţ