Page 79 - 1960-01

Pif. 1583
Să executăm cu răspundere Pregătiri pentru
lucrările pregătitoare pentru festivalul bienal
campania de primăvară!
(Urmare din pag. l-a)
însă nu se face acest lucru de-
cît într-un număr foarte mic de
gospodării colective şi sate. Or­
ganizaţiile de partid şi sfaturile
populare trebuie să intensifice
mobilizarea oamenilor muncii de
la sate pentru a transporta gu­
noiul de grajd la cîmp acum
cînd timpul este favorabil pen­
tru acest lucru şi cînd muncile
agricole nu sînt aglomerate.
Experienţa ne-a dovedit că
executarea la timp a lucrărilor
din campania de primăvară pre­
cum şi calitatea lor, depinde în
mare măsură de felul în care
sînt puse la punct tractoarele,
maşinile şi uneltele agricole. De
aceea munca de reparaţii tre­
buie organizată în aşa fel încîf
ele să se termine la data stabi­
lită, iar calitatea lor să fie la
nivelul cerinţelor. S. M. T.-urile
din regiunea noastră au reparat
pînă acum 61,4 la sută din nu­
mărul tractoarelor, 75,1 Ia sută
din plugurile de tractoare şi
67,3 la sută din semănători. La
S.M.T. Orăştie, tractoarele s-au
reparat în proporţie de 55 la
sută, plugurile în proporţie de
68,6 la sută şi semănătorile în
proporţie de 77 la sută. La
S.M.T. Alba planul de reparaţii
la tractoare a fost realizat în
proporţie de 71,1 la sută, la
pluguri în proporţie de 81,5 Ia
sută, la semănători în proporţie
de 66,6 la sută. S.M.T. Miercu­
rea a reparat 75,3 la sută din
tractoare, 96 la sută din pluguri
de tractoare şi 70 la sută din
semănători, iar S.M.T. Dobra a
reparat 35,4 la sută din trac­
toare şi 29 la sută din plugurile
de tractoare. După cum reiese
din situaţie, fruntaş pe regiune
este S.M.T. Miercurea, iar cel
mai mult rămas în urmă este
S.M.T. Dobra. Dintre gospodări­
ile de stat fruntaşe ia reparaţii
sînt ce*e din Apoldu de Sus şi
Călan, iar mai rămasă în urmă
este G.A.S. din Oarda de Jos.
Conducerile S.M.T. şi G.A.S.
au datoria să ia măsuri pentru
a asigura terminarea reparaţi­
ilor la toate tractoarele şi ma­
şinile planificate pînă fa data
stabilită în plan. Ele trebuie să
se preocupe în acelaşi timp de
asigurarea unei calităţi a re­
paraţiilor mult superioare faţă
de anii trecuţi şi să urmărească
totodată reducerea costului lor.
Gospodăriile colective şi în­
tovărăşirile vor trebui să fie în­
drumate şi sprijinite de organi­
zaţiile de partid şi sfaturile
populare pentru a-şi pune şi ele
ia punct toate maşinile şi unel­
tele cu care vor lucra în cam­
pania de primăvară. In acest
scop atelierele din gospodăriile
OCOOOJîXXXXXXXXXXXXXîCQGQQGQaOTOOCOOOQOCOCXXXXXXXXXCOOPOOQQa^^
• rÁ frecuf primul an al sepie-
nalului. Colectivul uzinei „Za-
porojstal“ — iniţiatorul între­
cerii unionale a' siderurgiştilor
— a făcut bilanţul activităţii
sale: angajamentele au fo st'în ­
deplinite înainte de termen, eco­
nomia .naţională a primit zeci
de mii de tone de metal peste
prevederile planului. La fiecare
cuptor Martin — tip de 180 tone
— oţelarii din Zaporojie au ela­
borat în cursul anului trecut
cîte 227.000 tone oţel, stabilind
un nou record unional şi mon­
dial de producţie. Productivita­
tea anuală a cuptoarelor Mar­
tin de la Uzina „Zaporojstal“
întrece cu zeci de mii de tone
productivitatea cuptoarelor simi­
lare din S.U.A’.
Succese remarcabile au fost
dobîndite de colectivul cuptoru
lui Martin nr. 8 condus de oţe
larii I. Moiseenko, P. Zaloj, S
Şestakov, N. Gubar: în curs-u
anului în acest cuotor s-au ela
borat peste 237.000 tone oţel
Mesajul cald de salut adre
sat de tovarăşul N. S. Hruşciov
colectivului Uzinei „Zaporoj
stal“ cu prilejul acestei însem
nate victorii în producţie a în
sufleţit pe oţelarii inovatori la
noi- căutări creatoare, la noi mă
reţe fapte eroice în muncă. Co
lectivul cuptorului Martin nr. 8
şi-a propus în unanimitate ca în
al doilea an al septenalului să
atingă o nouă culme: să elabo­
reze într-un cuptor-tip de 185
tone — cel puţin 240.000 tone
oţel 1
In articolul de mal jos oţe
larii de la cuptorul nr. 8 îşi îm
păriăşesc experienţa lor în mun
că şi noile lor planuri creatoare
Septenalul în cinci a n i! Lup
tind pentru realizarea acestu
obiectiv, siderurgiştii de la Uzi
na „Zaporojstal“ introduc mul­
te perfecţionări în procesul de
producţie. Astfel, numai în a-
nul trecut la otelăria Martin s-a
DRUMUL SOCIALISMULUI Pag. 3
de teatru
L’a căminul cultural din satul Coro-
colective şi din sate trebuie să eşti, raionul Petroşani, se desfăşoară „ C lip a Şu iiairaV “ la h o ch ei p e g/heafă
fie bine organizate şi aprovizio­ o vie activitate culturală. In prezent, Timp dc 3 zile, .pe patinoarul din o-
raşul Sebeş a avut loc o competiţie la.
nate cu materiale pentru a pu­ cele două echipe de teatru, una for­ hochei pe gheaţă în pocturnă, organi­ In -a doua z i : Voinţa '!Sighişoara —'
zată de Consiliul raional U.C.F.S. şi Flacără Tîrnăveni 19—2 ' (3—I ; 7 —1 ;
tea lucra din plin. mată din tineret şi cealaltă din vârst­ secţia hochei pe gheaţă a .asociaţiei 9—0). Şurianul Sebeş — Locomotiva
sportive Şurianul. La această tradiţio­ Cluj .8 -2 (1 —1 ; 2-01; 5 -1 ).
Acum este momentul potrivit nici, se pregătesc intens pentru a par­ nală competiţie dé hochei 'dotată rcu
„Cupa -Şurianul“ au participat -echipele In a treia zi: S-au întîlnit
pentru a fi puse la punct şi ma­ ticipa la festivalul bienal „I. L. Ga- Voinţă Sighişoara, Flacăra Tîrnîiveni, periteu' a-şi disputa locurile 3 şi
Locomotiva Cluj şi Şurlamil Sebeş,, E- 4 echipele Locomotiva Gluj şi Flacăra
terialele şi seminţele necesare ragiale". chipele au oferit jocuri de calitate, viu Tîr'năvehi. Meciul s-a terminat cu vie-
disputate, dovedind în majoritatea lor fpria echipei Locomotiva Cluj la scorni
pentru gradina de legume şi Echipa de teatru a tinerilor a pus o bună pregătire. .Iată rezultatele: - Catcgoric.de 22—3 (5—1 ; 8—1 ; 9—1).
..In finală s-au întîlnit echipele Şuria­
zarzavaturi. In scopul asigurării tn scenă piesa „Tîrgul inimilor“ de In prima zi : Şurianul Sebeş — nul Sebeş şi Voinţa Sighişoara. Jocul
Flacăra Tîrnăveni 18—1 (6—0 ; 6—1 ; a început cu faze rapide de ambele
răsadurilor necesare, gospodări­ Tiberiu Vornic. 6—0) ; Voinţa Sighişoara — Locomo- părţi. Cei caşe deschid scorul sînt ho-
J tiva Cluj 5 - 2 ( 1 - 0 ; 3 -1 : 1 -1 ). ciieiştii din Sighişoara. Egalarea se
ile colective trebuie să înceapă Piesa' ă fost prezentată Ia Corocşti -produce cu cîteva minute înainte de
sfârşitul reprizei. In repriza a Il-a Şu-
amenajarea şi însămînţarea ră­ şl la Vulcan. Publicul spectator a
sadniţelor. aplaudat cu căldură măestria cu care
In afară de asigurarea ter­ au interpretat rolurile din piesă ar­
minării la timp a lucrărilor de tiştii amatori.
reparaţii, de intensificare a PrinLre cei mal buni interpreţi se
transportului gunoiului de grajd numără Nicolae Fllip, Dincă Duţ,
la cîmp, de pregătire a semin­ Anuţa Păntiloiu şi Rodica Şăucă. Vopsirea capului maşinii de cusut „Ileana“ se face în instalaţii spe­
ţelor, de amenajare a răsadni­ Echipa de teatru ă vârstnicilor pre: ciale, cu ajutorul unui pulverizator. Iată-1 în clişeu pe muncitorul fruntaş
ţelor, organizaţiile de partid şi găteşte piesa „Răfuiala", cu care va P. Nicolae, lucrînd ta una din cabinele de vopsire a capului maşinii de
sfaturile populare au datoria să face ieşiri în alte localităţi. cusut. Lucrările pe care le execută el sînt de bună calitate, iar norma de
organizeze jn această perioadă a RiUSALIN BALŞAN producţie şi-o depăşeşte în fiecare lună cu 10-15 la sută.
anului şi o temeinică propagan­ corespondent _---------------- ---- ---------------- --------- Hanul Sebeş forţează şi îşi asigură
dă agricolă. Experienţa înainta­ un avantaj minim. Ultima repriză este
tă a unităţilor fruntaşe, meto­ Tinerii participă la dominată de Şurianul Sebeş şi Voinţa
dele de muncă ale fruntaşilor
recoltelor bogate trebuie să fie concursul Sighişoara face cu greu .faţă. atacurilor.;
larg popularizate prin toate mij­ „Iubiţi cartea“ Medul ia sfîrşit cu scorul de 6 -,2
loacele cu scopul de a se gene­
(Ormart din pag. l-a) necesar să se rezolve urgent: animalelor se va cultiva o sur (.1-1 ; 2-1.: 3 -0 ).
raliza în întreaga regiune. De Organizaţiile de' bază D.T.M. din prafaţă de 10 ha. porumb-siloz. Gupa a revenit astfel echipei Şuria­
asemenea, o atenţie deosebită Vulcan desfăşoară o largă activitate ..... ....... căratul finului, sfărîmatul co- De pe acum s-au şi încheiat nul.Sebeş care o obţine pentru a doua
oară consecutiv.
trebuie acordată desfăşurării în- în vederea măririi numărului de tineri inaugurării, i-a găsii pe ţă- cenitor, căratul gunoiului de contractele pentru vînzarea că­
tre stai a unor importante can- ^ M. RUGINESGL1
văţămîntutui agrozootehnic de care să participe la concursul „Iubiţi rănii din satul Brîznic înscrişi grajd şi multe multe altele, tităţi de cereale şi produse a- X corespondent
gricole.
masă. Organizaţiile de partid şi cartea“. cu toţii în gospodărie. Ca pre- Erau atîtea, dar preşedintele BM 'PROGRAMUL BB,
Deşi gospodăriei colectivă
sfaturile populare au datoria să Zilele acestea, la comitetul orăşe­ şedinţe l-au ales în unanimita­ nu se lăsa bătut cu una cu clin Brîznic n-are decit un an
de zile ea se situează acum
se ocupe cu mai multă răspun­ nesc U.T.M. s-au primit tabele .care te de voturi pe Gheorghe Josan. două. Dădea indicaţii precise printre gospodăriile fruntaşe
din raionul llia. Aceasta,^da­
dere de conţinutul lecţiilor ce cuprind 297 de tineri nou însorişi pen­ anuarie 1960. Viscolea cu fiecăruia, iar unde credea că e torită în primul rină activităţii
fulgi mari de zăpadă, iar
se predau, să urmărească cum tru a participa la concurs. Cei măi frigul broda pe geamurile se­ necesar, trimitea pe vicepreşe­
diului gospodăriei ,,Tudor Vla-
sînt legate aceste lecţii de con­ mulţi sînt de la termocentrala Paro- dimirescu“ din satul Brîznic dintele Ionel Dânilâ, un băiat
minunate flori de gheată. La
diţiile concrete ale fiecărei gos­ şeni, Uzina electrică şi din alte între­ mesa de lucru, tinăr, inimos şi descurcăreţ.
podării colective, ale fiecărui sat. 1 prinderi. colectivei studia cu multă a- Acesta fără multă zarvă
Cursanţii trebuie ajutaţi să în­ Printre cei înscrişi se află munci­ se duc...e la llia, pe la
pentru preşedinSma Ş aujuntă. înslaaua.rlteăzolvpaarretae
ţeleagă că, cu cit îşi vor ridica tori, tehnicieni, ingineri şi elevi c a : .depuse de comunişti, de toţi
colectiviştii şi în bună măsură
mai mult cunoştinţele profesio­ V. Gojescu, Elena Goreanu, -I. Pă* de preşedinte care ştie să con­ . 28 IANUARIE 1960 '
ducă cu mină sigură gospodă-
nale, cu atît vor şti să munceas­ tra'şcu, Vasile Ciobanu, Ştefania Trais­ tenţie plănui de producţie at Problemelor gospodăriei, Programul 1: 7,15 Muzică uşoară;
/ ia colectiva, 7,30 Melodii popula’re .romîneşti> 9,10
că mai bine pămîntul, reuşind tă şi alţii. gospodăriei pe anul în curs. ••• Aşa-i la noi. In fiecare mo- Trio pentru vioară, violoncel şi pian
,-,In amintirea unui maro artist“ 'de
astfel să-i smulgă recolte din ce NICU ROVENŢA Din cînd în cînd îşi arunca m m t ţi se iveşte ba o proble-
în ce mai bogate. corespondent privirea spre uşă şi răspundea md> ^a 'atta şi pe toate trebuie
la binetele celor se intrau. Deo- sd rezolvi spunea preşe- Ceaikovskii 10,00 Drumeţii veselii
Primul plan de producţie dată, pe uşă intră un tinăr. f liele M r-° cliPă de răSaz- ‘ttsE/ samiFBjffB'f&seîis 11,03- Solişti instrumentişti de muzică
— Ce facem cu oile, tovară- Iarna asta ne-a prins cam pe populară romîncască; 11,40 Concert de
Gospodăria agricolă colectivă „30 tivişil dezvoltării sectorului zootehnic. se preşedinte? E frig, trebuie nepusă ¦masă. Zăpadă, frig,
Decembrie" din Teliuc, raionul Hune­ In- planul de producţie ei au prevăzut
doara, este cea mai tînără gospodărie creşterea numărului dc bovine de la să te mărim raţia,:să. le. dăm visc° l- Viteif le aPem în mai 28 IANUARIE 1960 muzică din -opere;- 12,10 Muzică uşoai
76 cîte există în prezent, la 85, dintre boabe. Eu aşa am învăţat la nmlts grajduri. Oile mcă
care 50 vor fi vaci de lapte. Colectiviş­ D EVA: Avalanşa; ALBA ră interpretată la diferite instrumente
tii au mai hotărit să cumpere 200 oi curs, la Geoagiu. Trebuie să n-ooetn unde să le ,adăpostim. IULIA : Călătorie peste 3 m ă rii ,13,05 Muzică simfonică; 14,00 Concert
fătătoare. Pentru asigurarea unei hrane
din comună. Ea a luat fiinţă în luna cît mai consistente bovinelor, se pre- construim şi nişte vălaie pen- Lind j f 1 urmd 0 scoatem
vede'cultivarea cir porumb-srioz a -4'
decembrie 1959. r" ' . iiy- ha. teren, de pe care să se obţină o tru ca să ie punem boabele. ¦not caPăt- Evgheni Oneghin; BRAD: Vi­ de prînz; 15,10 Din muzica popoare;
producţie 'de 25.000 kg. la ha. Preşedintele ascultă cu aten- < De la preşedintele colectivei
In după-amiaza zilei de 20 ianua­ zita lui N.S. Hriişciov în. Am$-- lor; .46,15 Vorbeşte Moscova!; 17,30
Colectiviştii au prevăzut ca în acest
rie, colectiviştii din Teliuc au discutat an să contracteze cu statul 18.000 kg. ţie cele spuse de brigadierul am aflat că anul trecut — rica; ILIA: Kociubei / HAŢEG: Tinereţea ne e dragă; 18,30 Almanah
grîu, 500 kg. floarea-soarelui, 8.000 zootehnic, apoi cu glas domol 1959 — colectiviştii au primit Soarta unui om: HUNEDOARA: ştiinţific.; 19,20 Program de ctniece
primul plan de producţie al gospodă- kg. porumb, precum şi lapte de vacă Căsnicia Lorenzi ORĂŞTIE: şi jocuri populare româneştii 22,45
în valoare de 72.000 lei, iar brînză ii răspunse: pentru fiecare zi-muncă cîte Alo?. Aţi greşit numărul; Omul Cîntă orchestrele- Kurt Bayer şi Giint-:
riel — planul pe 1960. In planul de de oaie în valoare de 9,870 lei. cu pantaloni scurţi; PETRO­
¦'tf-fmitfită aşa. O 4,50 kg. grîu, 5 kg. porumb,
ANA LUGAGI
producţie pe anul în curs ei au pre­ secretara organizaţiei de bază să le rezolvăm pe to a te: să ade produse agricole şi cîte
văzut construirea unui grajd cu o ca­ P.M.R. din G.A.O. Teliuc vedem dacă nu ne-au rămas ce- 4,50 lei. Anul acesta veniturile ŞANI: Nu aştepta luna .m ai; fief Gollasch din R. D. Germană. -
pacitate de 100 capete, a unui pătul va scindări pe la grajd, iar i° r vor fi şi mai mari. Şi-au Torentul; SEBEŞ: O întimpla- Programul I I : 14,07 Bucrict de me­
re extraordinară; SIMERIA: lodii populare româneşti; 15,30 Muzică
pentru 10 vagoane porumb, a unei ma* dacă nu, iacă o să cumpărăm prevăzut doar în planul ăepro- Fota din Kiev / BARU. MARE: de estradă; 16,15 „Luptării pentru pace
Voluntarul LONEA: Trenul şi construim", program de cântece;
gazii necesare depozitării a 12 vagoane cîteva de la llia. Pînă atunci ducţie să obţină o recoltă de prieteniei I TETUŞr Urmaşii tui
mai daţi-le nişte fin. cel puţin 1.800 kg. grîu la ha.,
cu grîu şi a unei maternităţi pentru Cu toate că preşedintele îşi iar la porumb 2.000 kg. Şep-
6 scroafe făfăfoare. Toaie aceste con­ pusese în gind să studieze pla- telul va creşte cu încă 38 vaci Kao 7 ZLATNA : M etba; APOL­ 17,00 Cîntă Maria Tănase; 17,30 Sfa­
strucţii s-au prevăzut a se realiza în nul, să vadă ce mai trebuie de lapte, 12 scroafe şi 100 oi. DU DE S U S : Intre noi pă­ tul medicului.; Otita medie cronică;
mare măsură pe plan local şi prin făcut în cuiul acesta, nu reu- Se va termina construcţia graf- rinţii ; CĂLÂN: Sufletul mării. 18,05 Solişti şi formaţii artistice de
muncă voluntară. şea să o facă pentru că se i- dului şi a unei remize pentru amatori; 49,00 Sp învăţăm limba rusă
cîntînd;. 20,30 Scriitori la microfon:
veau alte probleme care era atelaje etc. Pentru întreţinerea m & ifk m rtQ M Q i0 k
Atenţie cuvenită acordă noii colec- George Dan ; 20;45 Cântecul săptămî-:
PENTRU 24 ORE:
SOOQOQOGCCOQQOQOGOQOQQOC, Vreme schimbătoare cu cerul mai nii: „Sus pe înălţimi“ de Liviu Io-,
mult acoperit. Temperatura în creş­ nescu, versuri de Păuna Răzvan; 21,15
O TELU L SEPTENALULUI muri le maxime pe care Ie to le­ tere, ziua între plus 1 şi plus 6 Doine şi jocuri populare româneşti j
rează construcţia cuptorului. grade, iar noaptea între minus 3 şi 21,45 Părinţi şi copii; 22,00 Anul
Chiar şi în cazurile cînd in­ minus 4 grade. Local vor cădea pre­ Ghopin: „Patriotismul lui Chopin şi
strucţiunile recomandă să se re­ izvoarele populare ale oreaţei sale“
ducă sarcina termică, acest lu­ cipitaţii sub formă de ploaie. Vânt — (montaj); 23,15 Concert de muzică
cru se face ou multă precauţie, uşoară.
evitindu-se fluctuaţii bruşte de slab pînă la potrivit, din ¦sectorul' sud
temperatură în baie. O tempera­ Buletine de ştiri: 5,00; 6,00; 7,00;
început pentru prima oară folo­ paraţii „la rece", cînd se proce­ lui şi realizează astfel o econo­ tură relativ uniformă asigură o şi sud-vest. -------- ...» 11,00; 13,00; 15,00; 17,00;' 19,00- 22,30;
sirea gazelor naturale la încăl­ dează la sinterizarea vetrei, mie de circa 15 minute. Sfîr- mare rezistenţă a bolţii, iar ela­ 23,52 (programul 1) 14,0.0; 16,00; 18,00;
zirea cuptoarelor, a fost dată munca echipelor de întreţinere şitul pregătirii pentru noua şar­ borarea la cald echivalează cu PENTRU URMĂTOARELE 21,00; 23,00 (programul II).
în exploatare o presă de pa - este controlată cu stricteţe, oţe­ jă şi începerea încărcării cup­ şarja rapidă ! , 3 ZILE
chetat de mare capacitate, au larii participă ei înşişi la lucră­
fost introduse oale de turnare rile de reparaţii pentru a asigu­ torului coincid de asemenea în- Membrii colectivului cuptoru­ Vreme schimbătoare 'cu ' cerul mai
simplificate. Oţelarii inovatori ra executarea lor mai bine şi tr-o anumită măsură. încărcarea lui Martin nr. 8 îşi împărtăşesc
au elaborat o metodă de inten­ mai repede, pentru a oîştiga amestecului de şarjare în cup­ bucuros experienţă acelora care mult. acoperit favorabilă precipitaţiilor.
sificare ă şarjelor cu ajutorul timp în vederea elaborării şar­ tor se efectuează cu 'două ma­ doresc să înveţe din ea şi să o
oxigenului. Toate aceste măsuri jei. şini, ceea ce reduce durata ope­ aplice. In acelaşi timp ei în­ Temperatura 'staţionară.
au dat roade: la cuptoarele raţiei la jumătate. Şi alte ope­ şişi învaţă, adoptă de la alţii
„mici“ productivitatea a crescut In perioada de lucru a cup­ raţii sînt executate concomitent. ANUNŢ
în medie pe oţelărie la 227.000 torului se urmăreşte minuţios Ca rezultat, la fiecare şarjă se ceea ce este mai bun. Pentru
tone. starea fiecărui subansamblu al economiseşte în medie mai bine cel de-al doilea an al septenalu­ Se aduce la cunoştinţa tuturor gospodăriilor colective, în­
de o oră din timpul de lucru. lui, colectivul şi-a propus să ela­ tovărăşirilor şi ţăranilor muncitori cu gospodărie individuală,
In anul care a trecut au fost Cum a fost realizat boreze în cuptorul Martin nr. 8, că G.A.S. Orăştie, cumpără în număr nelimitat cai de orice
elaborate într-un cuptor Martin- la un cuptor Martin In elaborarea şarjei nu exis­ 240.000 tone de oţel. Principala vîrstă reformaţi, la preţ de stat.
tip de 185 tone — peste 237.000 tă operaţii secundare — fiecare lui rezervă o constituie econo­
tone oţel. Trebuie subliniat că cea mai inaltă din ele îşi are importanţa sa. misirea timpului, sporirea pro­ Caii vor fi însoţiţi de certificat medical de reformă.
acest record a fost stabilit în productivitate din lume Dar de obţinerea şi evacuarea ducţiei pe metru pătrat de •su­ Plata se face imediat prin cont pentru sectorul socialist
condiţii de producţie obişnuite, zgurii depinde într-o bună mă­ prafaţă vatră cuptor. şi în numerar particularilor.
identice pentru toate cuptoarele acestuia, se respectă riguros re­ sură desfăşurarea şarjei şi ca­ Cei interesaţi pot lua relaţii la telefon nr. 140- Orăştie.
oţelăriei. Pentru cuptorul Mar­ gimul termic şi graficul repara­ litatea metalului. Nu întâmplător Golectivul intenţionează să
tin nr. 8 nu s-au creat avantaje ţiilor „la cald“.'O mare atenţie spun oţelarii cu experienţă: sporească producţia de metal pe R e ţ i n e ţ i ? La liecare tragere se extrag 2i numere.
de care se bucurau în trecut a- se acordă profilaxiei, întreţinerii „Elaborează o zgură bună şi metru pătrat de suprafaţă va­
nurnite „cuptoare recordiste“. El curente. Ca rezultat al îngrijirii vei obţine un oţel bun“. Unii tră la 9,94 tone. Totodată se va PREMIUL SĂPTĂMÎNII de 75.000 lei poate fi obţinut de>
a fost alimentat cu încărcătură atente şi minuţioase a cuptoru­ oţelari folosesc pentru repaus obţine zilnic de pe fiecare me­
standard, cu combustibil stan­ lui, anul trecut s-a reuşit să se timpul necesar topirii amestecu­ tru pătrat de suprafaţă.cîte 180 fiecare dintre dvs. ţ
dard, cu o normă obişnuită de reducă de peste 1,5 ori durata lui de şarjare. Oţelarii colecti­ kg. oţel peste prevederile planu­
oxigen. S-a lucrat după princi­ opririlor cuptorului pentru repa­ vului cuptorului Martin nr. 8 lui — o importantă contribuţie Jucînd 'a fiecare tragere, cu un număr mai mare de îor-c
piul: acela care a luat-o înain­ raţii, realizîndu-se cea mai lun­ muncesc însă de zor în această la mecanizarea cît mai rapidă
te, va fi aprovizionat primul. gă campanie de producţie din perioadă. Ei se străduiesc să ob­ a agriculturii. ^maţii, vă măriţi şansele atît la premiile de cat. I-VI1 şi spe-c
Astfel, dacă colectivul cuptoru­ întreaga oţelărie; s-au elaborat ţină cît mai multă zgură, s-o
lui elabora o şarjă cu devansa­ peste 650 de şarje, obţinîndu-se menţină în stare llchidă-mobilă Oţelarii şi-au luat angajamen­ ţcial A, B, C de la ambele extrageri (principală şi secundară),?
rea graficului, primea mai repe­ astfel multe mii de tone de me­ şi s-o evacueze repede. In nu­ tul de a respecta un regim strict
de oala de turnare şi încărcătu­ tal peste prevederile planului. mai 30-40 minute ei elaborează de economii şi de a elabora a- >cît şi ia „PREMIUL SĂPJĂMÎNII“, -L
ra. Dacă întîrzia cu cîteva mi­ şi evacuează peste 20 metri proxlmativ 4.000 tone de oţel
nute, beneficiau alţii de priori­ Cumularea operaţiilor de pro­ oubi de zgură. Lucrul intens cu din materiale de şarjare eco­ ‘ /WV-» ^^vvVV\/VV\A/\'v-v/VS/VV\/V-V\A/VV^/V\/S^A/VV\AAAA/VV^
tate, Iar el trebuia să aştepte. ducţie constituie de asemenea o zgura le permite să procedeze nomisite. Oţelarii de la uzina
importantă rezervă pentru eco­ rapid Ia desulfurare, să ardă „Zaporojstal“ luptă pentru o
In ce constă „secretul“ suc­ nomisirea timpului. înainte, oţe­ cărbunele, să păstreze căldura producţie zilnică peste plan de
cesului colectivului cuptorului larii executau operaţiile conse­ în cuptor şi să treacă imediat 70 kg. oţel pe metru pătrat de
Martin nr. 8 ? cutiv, — fiecare operaţie în tim­ la elaborarea finală a metalu­ suprafaţă vatră cuptor şi îşi
pul stabilit de instrucţiuni. Oţe­ lui, încheind toate operaţiile îna­ propun ca din materiile prime
Aplicarea metodei rapide ele larii cuptorului nr. 8 au trecut inte de termen. economisite să elaboreze întrea­
lucru — acesta este cel mai la cumularea operaţiilor conexe. ga cantitate de metal peste pre­
scurt răspuns la întrebarea de Âstfel, ei încep pregătirea cup­ Elaborarea oţelului este un vederile planului. Atunci patria
torului pentru o nouă şarjă con- proces chimic şi termic: ritmul va primi mai mult oţel peste
mai sus. comitent cu evacuarea metalu- de lucru şi calitatea metalului plan.
Preocuparea primordială a co­ depind în multe privinţe de re-
gîmul de temperatură. Colectivul (Text prescurtat după uri ar­
lectivului constă în a întreţine cuptorului nr. 8 utilizează regi
cuptorul mereu în stare bună. ticol apărut în „Pravda“)
De aceea, cînd se efectuează re­