Page 82 - 1960-01
P. 82
Pag.2 *DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1584
suselop i i în viitor principóla preocupare
*5<iSS5te(iigjSgifeâgjiiij[gife«ggi^^
Anul 1959 a constituit pentru oa vorbit pe larg şi cu multă răspundere 1 anul 1959 comitetul raional de partid fie cu planul de producţie sau cu aru
gajáméntul privind economiile nereali-
menii muncii din raionul llia un an comuniştii, reprezentanţi ai tuturor or C o n fe rin ţa ra io n a lă de partid Iliâ şi organizaţiile' dé bâză au pus un zat.
de însemnate succese în toate dome ganizaţiilor de bază de pe raza raio mai mare accent pe munca cu activul
Tov. Rudotf Balazs s-a referit apoi
niile de activitate. însufleţiţi de ho- nului, în cadrul conferinţei raionale mai multe gospodării colective aceasta colectivistul Zertovie Dănilă de la tar al comitetului raional de partid — ta problemele vieţii i'rit'eriVe B'e pârtid,
â fost deosebit de bună. Colectiviştii G.A.C. llia, a primit! numai ca avans, s-au obţinut şi pe linia întăririi rindu- apreciind că în acest domehiu de ac
tărîrile partidului şi guvernului, ce a avut loc în sala căminului cul din Bălata, bunăoară, au obţinut în (40 la sută), 1.032 kg. grîu, 1.032 kg. rilor organizaţiilor de partid. Ocupîh- de partid cu mâi multă regularitate, tivitate, cu toate lipsurile relatate de
medie Ia hectar 4.600 kg. porumb ştiu- porumb, 86Ó kg. cartofi şi alté pro du-şe cu grijă Şi răbdare de educarea folosihdu-l cu pricepere în activitatea delegaţii care au iuat cuvîhhi) s-âu
muncitorii de la întreprinderea tural din llia, în ziua de 17 ianuarie leţi, cei din Şoimuş 3.200 kg., iar cei duse, colectivistul Lazăr Gaşpar din celor mai buni muncitori, ţărani co lor, organizaţii de bază ca cele de la obţinut rezultate bune. S-au întărit
din Stretea 3.141 kg. Ingrăşînd bine VeţeŢ 2.ÍS6 kg; grîu şi 1.192 kg. pb- lectivişti şi întovărăşiţi, organizaţiile G.A.G. Veţel, Leşnic, Hărău, Bariipo- landurile organizaţiilor de partid prin
minieră Gertej, de la Ocolul Silvic a.c. Alături de problemele vieţii in fererthl şi aplicînd în timpul optim 3 rurilb, iár cOIéctiviStiil Váler FărăU de bază au reuşit să primească. în a- toc şi Dobra, de la întovărăşirile din primirea d e . noi membri şi candidaţi
şi chiar 4 praşile, colectiviştii din de la G.A.C. Lăpuşnic — L487 kg. cest ah tin număr de 3 il candidaţi şi Visca şi Ohaba au obţinut cu spriji de partid din rîndul celor mai înain
Dobra, de la cariera de piatră Bră- , terne de partid, ale muncii politice Bacea au recoltat 28.000 kg. sfeclă de grîu, 1.623 kg. porumb, bani, mari can 153 noi membri de partid. Faptul că nul activului fără de partid succese taţi muncitori, ţărani colectivişti şi
zahăr la hectar, idr cei din HărăU tităţi de iüfáje şi âitele. 207 noi membri şi candidaţi de par însemnate în munca de transformare întovărăşiţi, muncă cu â'ctîvul fără
nişca, din satele şi comunele raionului de masă, organizării, desfăşurării şi 26.420 kg. Gospodăriile agricole colec tid sînt muncitori câre lucrează nemij socialistă a agriculturii, au reuşit să de partid este tot mai bine organizată.
tive au obţinut cu 800 kg. grîu, cu Din discuţiile purtate lă conferinţă locit în producţie, 206 sînt ţărani co mobilizeze mai uşor pe colectivişti şi
llia, au încheiat odată cu anul care a conţinutului învăţămîntului de partid, 520 kg. porumb şi cil 797 kg. carton a reieşit că în privinţa muncii de dez lectivişti şi întovărăşiţi, 51 sînt ingi întovărăşiţi la înfăptuirea sarcinilor In domeniul muncii ideologice deşi
în medie la hectar mai mult decît ţă voltare ecbhomico-organizatorică a gos neri, tehnicieni şi intelectuali care au trasate de partid şi guvern. Bine au s-au obţinut unele succese promiţă
trecut un bilanţ rodnic. stilului de muncă folosit de organele ranii muncitori cu gospodării indivi podăriilor agricole colective există în dovedit prin fapte că sînt ataşaţi par muncit cu âctlvul fără de partid, comi toare au existat însă lipsuri îliSpffe
duale. Numeroşi vorbitori printre care că lipsuri serioase. Astfel, în majo tidului nostru, oglindeşte că a existat tetele comunale de partid şi organi carfe nou! comitet raional de partid
Despre cele mai însemnate realizări, şi organizaţiile de partid, un şi tov. PETRU MIŢIGA, preşedintele ritatea gospodăriilor colective inven o preocupare de seamă şi în privinţa zaţiile dé bază din comunele Leşnic, trebuie să-şi îndrepte atenţia în rnbdht
despre metodele de muncă folosite, Ioc important l-a ocupat în darea U.R.C.G., au subliniat că datorită a- tarul viu şi mort nu a fost repartizat întăririi Compoziţiei sociale a partidu Hărău, Dobra şi mai ales cea din cel mai serios. E rtecesat sa se îmbu
despre lipsurile şi greutăţile care de seamă şi în cadrul dezbaterilor mun cestui fapt unele gospodării cum sînt pe brigăzi şi echipe din care cauză lui. Veţel. Mulţi delegaţi au subliniat că nătăţească simţitor conţinutul mtlhcii
mai dăinuie în diferite sectoare de ac ca desfăşurată de comunişti pentru în cele din Veţel, Leşrtic, Ghimindia, Bam- grijă faţă de avutul obştesc şi cointe în domeniul vieţii interne de partid de educaţie marxist-lehîniâtă a rtteVnbhf-
tivitate ca şi despre perspectivele e- făptuirea sarcinilor trasate de plena potoc şi altele au contractat cu statul resarea colectiviştilor la îngrijirea şi Paralel cu muncă de primire în par sé mâi mâriifeşţâ însă şi Unele lip lor şi candidaţilor de partid în ăâ'k
conomice şi politice pe care le preve rele din noiembrie 1958 şi iulie 1959, mari cantităţi de cereale. Sub posibi folosirea atelajelor în scopul dezvol tid, organizaţiile de bâză diti între suri care fac ca rezultatele muheii îh fel ca aceştia să devină buni curibs-
precum şi de plenara din 3-5 decembrie lităţi au contractat însă cu sta tării prOditcţiei lasă în multe locuri prinderi, din sectorul sbcialist al a- diferite domenii de activitate să nu cători ai teoriei marxîst-Ienifllste, â
tul cereale, gospodăriile agricole colec de dorit. In unele gospodării colective gricillfUrii şi din instituţii, ah desfă fie la înălţimea sarcinilor. S-a arătat, politicii fundamentale a partidului şi
de planul de stat pe anul 1960 au 1959 a C.G. al P.M.R. tive din Lăpuşnic, Bacea, Stretea, pre cum sînt céle din Bretea Mureşană, şurat o activitate susţinută pentru e- de pildă, că sînt organizaţii de par guvernului nostru şi luptători activi
cum şi întovărăşirile din Boz, TeiU, Ghimindia şi Leşnic, din caliza lipsei ducarea candidaţilor de partid. Cu tid care nu se îngrijesc să reparti pentru î'rifăptuireâ acestei politici; Ih
R o a d e le . u n e i muraşi p e r s e v e re n Se l.ăsău. Cantitatea contractată de aces de preocupare din partea socotitorilor, sprijinul comitetului, raional de par zeze tuturor membrilor de partid sâr- munca de educare marŞÎst-leiiinistâ kâ
te unităţi nü sé ridică nici măcar la contabililor şi comisiilor de revizie tid, organizaţii de bâză c u m sînt cele ci'tii concrete, că deşi sé mâi ivesc încă se dea o atenţie deosebită râSpîiidlrli
Pe bună dreptate, atît darea de creşterea productivităţii muncii, colec 2 kg. pentru fiecare hectar. Acest lu evidenţa zîlelor-muncă nti este ţinută de Ia întreprinderea minibrâ Certej, numeroase cazuri dé indisciplină hu în rîndul muncitorilor şi al ţărâhiidr
seamă a comitetului raional de partid, tivele de muncitori din întreprinderile cru — a subliniat tov. Miţică — do Ia zi. Datorită acestui fapt se creează G.A.C. Dobrâ, Şoîrnuş, Itiâ ş.a., âu se iau Ia timp măsurile cuvenite pen munciiori a ideilor fundamentale ale
vedeşte că organizaţiile de partid, sfa in rîndhl colectiviştilor nemulţumiri în- organizat ţinerea unor conferinţe cu tru înlăturarea lor, că uneori se iau teorie! marxist-lertlniste îrt Strînsă le
prezentată de tov. DUMITRU ŢOGOE, rajonului llia au realizat în anul ca turile populare şi organele cooperaţiei IrUtot'ul justificate. prilejul cărora candidaţilor de partid hotărîri dár rtU sé Urmăreşte felul cuffi gătură cu sarcinile practice ale con
cît şi participanţii la discuţii au subli re â trecut economii în valoare de din aceste comune, s.-au ocupat slab Ii s-a vorbit despre ,,înaltul titlu de sînt duse la îndeplinire etc. In sco strucţiei noastre socialiste.
de crearea fondului central de produ O lipsă serioasă criticată cu niultâ membru al partidului", despre „Par pul remedierii lipsurilor şi neajunsu
niat că succesele care s-au obţinut 3.208.572 lei. Cele mai mari economii se agricole al statului. tărie de către cei cară au luat cd- tidul MhncitoresC Rorhîn, forţâ' Con rilor manifestate în acest domeniu Noul organ trebuie să-Şl intensifice
vîntul. este aceea că multe organiza ducătoare în R.P.R.“, despre „Dreptu de activitate, delegaţii la conferinţă eforturile în direcţia îmbunătăţirii pro
în anul 1959 se datoresc muncii poli au fost realizate la cariera Brănişca. In cuvîntul lor! delegaţii N1STOR ţii de bâză din G.Á.Ó. nu se ocupă aii fabtit propuneri preţioase care puse pagandei ştiinţifice în aşa fel ca oa
SEVASTIAN, preşedintele G.A.C. llia cu simţ de răspundere dé educarea rile şi îndatoririle rtieifibriior şi can ÎH aplicaré vor duce fără îndoială menii muncii să fie lămuriţi pe depiin
tice eficace şi perseverente, desfăşura Ca această întreprindere economiile se şi LUGREŢIA COSTA, preşedinta colectiviştilor, de creşterea conştiinţei lâ îmbunătăţirea întregii munci poli asupra fenomenelor liatUrii şi kbcie-
G.A.C. Lăpuşnic, au arătat că dato acestora, fapt care a făcut ca unii didaţilor de partid“ etc. tăţli combăfînd în acelaşi tihip cdh-
te de comitetul raional de partid, de ridică ia suma de 504,000 lei. cu rită producţiilor mari de cereale ob colectivişti să fie Uşor influenţaţi de tice şi economicé. cepţiile înapoiate care mal există în
ţinute în gospodăriile colective a cres către elementé rău voitoare cáré nu Numeroşi vorbitori au arătat că în gîndirea unor oameni din raion în
organizaţiile de bază. de fiecare co 252.000 lei mai mult decît angajamen cut simţitor şi nivelul de viaţă a! co legătură cu asemenea fenomene.
lectiviştilor care îh ariül trecut au pri văd cu ochi buni succesele obţinute
munist în rîndul oamenilor muncii pen tul luat. mit la zi-muncă níai multe produse Munca de educaţie patriotică şi in-
decît în anul 1958. Pentru celé 344 in munca de transformare socialistă ternaţionalistă — a subliniat vorbitorul
tru traducerea în viaţă a sârcinilot Importante succese în privinţa în — trebuie mult îmbunătăţită. E nece
a agriculturii. Pentru înlăturarea aces sar să desfăşurăm o asemenea activi
stabilite de partid. îndrumate cu com deplinirii planului de producţie, redu tate îneît nici un om al muncii să du
tor neajunsuri, vorbitorii au făcut pro- rămînă în afara cunoaşterii trecutului
petenţă de către comitetul raional de cerii preţului de cost şi realizării de glorios de ltiptă al poporului ndktîu
ihuncitor, âl partiduliii clakei munci
partid, organizaţiile de partid din în economii s-au obţinut şi la Ocolul toare' din ţara noastră şi al conducă
torilor săi care şi-au jertfit viaţa
treprinderi s-au ocupat mai bi silvic Dobra — a arătat în cuvîntul pentru cauza scumpă a celor ce mun
cesc. Să dezvoltăm sentimentul da
ne de problemele economice, mobi- său tov. PETRU ILINCARU. Organi- dragoste îafa de muncitorii dih foâte
lizînd masele largi de muncitori Ia zînd munca în brigăzi cu acord glo ţările lumii, de iiipta acestora pfentru
o viaţă nouă; să explicăm clar con
îndeplinirea sarcinilor de plan, la creş bal şi aplicînd metoda exploatării lem ţinutul internaţionalismului proletar,
necesitatea întăririi unităţii de luptă
terea rentabilităţii întreprinderilor. Ca nului la rind şi în trunchiuri lungi şi a clasei muncitoare de pretutindeni,
condiţie care asigură succes deplin
urmare a acestui fapt rezultatele ob catarge, noi am încheiat bilanţul anulüi triumfului ideilor mârxism-leninismului.
ţinute de colectivele de muncitori in trecut cu o depăşire a planului pro O contribuţie de seamă în această
difecţie poate şi trebuie s-o âdufcă
gineri şi tehnicieni din întreprinderile ducţiei globale de 24 procénté şi în S.R.S.C.i A.S.I.T., brigăzile ştiinţifice
de agitaţie, toâte formaţiile culturalo
raionului sînt din cele mai btine. acelaşi timp am realizat economii la Irnhunâtafire-a muncii politice da masă — şi artistice din raion.
Sub îndrumarea organizaţiilor de preţul de cost îrt valoare de 414.000 s a rc in ă m e re u a c tu a lă Îrt mintea unor oameni, mai ales
partid, organizaţiile sindicale s-au pre lei. Studiind posibilităţile de care dis din rîndul intelectualităţii, există încă
ocupat cu mai multă răspundere de punem, deşi planul de producţie pe Munca de educaţie marxist-leninistă şi pînă în prezent au fost ţinute la rămăşiţe ale ideologiei burgheze. Pro
organizarea şi conducerea între anul 1960 este considerabil mărit, noi a membrilor şi candidaţilor de partid, sâte îh cadrul căminelhr culturale un paganda noastră ştiinţifică trebuie să
cerii socialiste, a consfătuirilor ne-am angajat să îndeplinim sarcinile a ocupat un loc important, atît în dâ- mare număr de conferinţe pe dife aibă drept rezultat combaterea orică
reâ de seamă cît şi în discuţiile pur rite teme. Activitatea comitetului ra ror rămăşiţe şi manifestări ale acestei
de producţiei de sprijinirea şi de plan la producţia globală pînă la zile-muncă efectuate în gospodărie, ¦puneri preţioase. tate ia conferinţă. ional în atragerea intelectualilor în ideologii.
îndrumarea mişcării de inovaţii şi data dé 7 Noiembrie, să redücéih Cu mtlnca politică de masă a fost mult
raţionalizării de realizarea la termene 1 la sută preţul de cbst, să realizăm Uşi spiifin mai ?©rscréfl dëjfcveltât’fii Propaganda de pârtid, legâtă în îmbunătăţită. Instruirea şi folosirea cu In munca educativă, un aport în-
le prevăzute a prevederilor contracte prin valorificarea rezervelor interne sectorului zootehnic mod creator de problemele construcţiei succes a agitatorilor, educarea patrio seînhat poale şi trebuie să-l aducă
lor colective şi de fcrearea unor con economii în valoare de 650.000 Iei. socialiste în raionul llia — a relevat învăţămîntul de partid. De aceea, noul
comitet raionâl de partid va trebui
diţii tot mai buhe de !mutică şi de trai Şi alţi delegaţi printre care tov. Darea de seamă şi dezbaterile ce hea scăzută în multe unităţi. La a- darea de seamă şi discuţiile purtate tică a membrilor şî candidaţilor de să acorde fot sprijinul desfăşurării în
pentru muncitorii diri întreprinderi. ŞERBAN POPA, directorul Carierei au avut Ioc în conferinţă au subli ceasta influenţează în primul rînd de tovarăşii loan Gosma, secretar al partid, a tineretului şi femeilor, a fă- bune condiţiuni a învăţămîntului do
Brănişca, şi IOAN MILOTINESCÜ, niat că şi în sectorul zootehnic s-âu animalele neproductive sau slab pro comitetului raional de partid, de tov. ciit ca aportul acestora în munca pen pârtid în aşa fel ca aici să rtu-şi aibe
Ga iirmare a ntuhcii pblitice desfăşu directorul întreprinderii miniere Certej, obţinut unele rezultate. Numărul de ductive, care se menţine încă în u- Ioan Rădulescu şi alţi tovarăşi — a tru înfăptuirea sarcinilor trasate de loc dogmatismul, însuşirea butherească
rată de organizaţiile de partid s-a au subliniat în cuvîntul lor succesele porcine, de pildă, a crescut în anul nele unităţi, îngrijirea 'neatentă şi iii- âd'us o contribuţie îhse'mnată la înde partid şi guvern să fie tot mai mare. sau confuziile ideologice.
întărit disciplina în muncă, numărul dobîndite anul trecut în întreprinde 4959 cu încă 1.351 ^capete.. Aceasta a . deosebi, nefolósíreajporumbulUT, siloz plinirea sârcirtilor ce au stat în faţa
absenţelor nemotivate a scăzut sim rile .respective,- precum şi faptul că . ffaă»c.u.*t p—osibil ca încărcătura- de _rrinP în hrânire_'â--.t_ah_ii_f_iâ_l_e_lor;!•p^'tT—rei.b..u:i.e-"s„p„.u.ns organelor şi organizaţiilor de pârtid învăţămîntul de partid şi politic In rîndul colectiviştilor — a subli
ţitor, iar activitatea efchipeior şi bri existînd suficiente rezerve interne, ne- la suta de hectare să fie de 56 ca că discutînd despre aceste probleme, din raion. U.T.M., conferinţele, munca concretă niat tov. Balazs — trebuie să se des
găzilor este mult măi rodnifcă. Din rîn- folosite încă, sînt create condiţii din pete, depăşindu-se în această privin delegaţii care au luat cuvîntul n-âu a agitatorilor au contribuit nemijlocit făşoare 6 muncă intensă de educare
‘dul muncitorilor s-au ridicat mlnîteroşi ceie mai bune că planul de producţie ţă prevederile consfătuirii de la Con accentuat decît în mică măsură nece Pentru ridicarea continuă a muncii la realizarea cu succes a numeroase a lor în spiritul dragostei fajă ds
fruntaşi în producţie ca Nicdlâe pe anul 1960 să fie nu numai rea stanţa. A crescut de asemenea numă sitatea folosirii porumbului însilozat de propagandă, a muncii de înarmare lor sarcini prevăzute în hotărîrea con proprietatea obştească, în scopul dez
Bodreanti, Petrii GhermaH,-' Floriân lizat. dat chiar şi depăşit. rul păsărilor. Această sporire este însă cu bogate unităţi nutritive, în hrănirea a comuniştilor cu problemele de ba ferinţei raionale anterioare. voltării acesteia din toate punctele ds
Duc, Zahăria Oprea şi alţii de la •în cu mult sub posibilităţi atît la gos vacilor. In anul 1959 s-au însilozât, ză ale marxism-IeninismUIui, comitetul vedere.
treprinderea minieră Certej, Gomboş Atit darea de seamă cît şi unii de podăria de stat cît şi la gospodăriile cc-î drept, însemnate cantităţi dar a- raional de partid a învăţat din lipsu Totuşi, pe lîngă rezultatele bune ob
Aladar, de la Cariera Brănişca şi al legaţi la conferinţă au scos însă în agricole colective. încărcătura de ani cestea au fost în mare măsură ierburi, rile mânifestafe în cadrul învăţămîntu ţinute în domeniul muncii de propa Dih dezbaterile lucrărilor conferin
ţii. Demnă de remarcat este activita evidenţă faptul că deşi în întreprin male la suta de hectare cu excepţia frunze de sfeclă de zahăr şi foarfe lui de partid pe anul 1958—lt?o5, cînd gandă şi agitaţie, darea de seamă şi ţei a reieşit că învăţămîntul agrozo
tea desfăşurată de brigăzile conduse deri s-au obţinut realizări însemnate porcinelor este sub limita necesară, iar puţin porumb. Este o sarcină pe care din cauza slabei pregătiri a unor pro delegaţii la conferinţă au scos în evi otehnic în raionul llia nu esle încă
de comuniştii Alexandru Lucâ şi Gheor- totuşi în activitatea unora dintre ele preţui de cost Ia carne şi lapte este şi-au asumât-o comuniştii ca în anUl pagandişti, încadrării defectuoase a denţă faptul că, din lipsa unei în la nivelul cerinţelbr; In predarea unor
ghe Tocar de la întreprinderea mi k-âti manifestat şi lipsuri setioase Ca ridicat. acesta să lupte pentru a convinge Unor membri şi candidaţi de partid drumări nu îndeajuns de calificate din lecţii există încă mult formalism. De
nieră Certej care, aplicînd iniţiativa re au dus lă nerealiZârea angaja pe fiecare colectivist şi întovărăşit des Ih diferite cercuri Şi cursUri, insufi partea comitetului raional de pârtid, asemenea, nu a existat o orientară
Iui Nicolae Militaru au adus o con mentului luat, privind economiile la Dacă aceasta este situaţia creşte pre necesitatea asigurării cantităţii de cientului corttrol exercitat de către co unele organizaţii de bază n-au acor suficientă în organizarea cursurilor a-
tribuţie însemnată la realizarea sar preţul de cost. Ea nerealizarea aces rii şeptelului în raionul llia, ea se cel puţin 10 tone porumb siloz pen mitetul raional de partid s-a ajuns ca dat atenţia aivenită îrtvăţămîntului grozootehnice astfel câ cele învăţate
cinilor de plan. tui angajament a contribuit mai ales datorOşte în bună măsură faptului că tru fiecare vacă furajată. Cu siguranţă în numeroase organizaţii de bază ca de partid şi nici celorlalte forme ale să corespundă cerinţelbr specifice ale
întreprinderea minieră Certej care n-a mai sînt unele consilii de conducere cele din satele Furcşoara, Cărmăzi- muncii de educaţie marxist-teniniâtH. fiecărei unităţi unde el este organi
Răspunzînd grijii permanente pe ca realizat decît 936.000 lei econohiii faţă ale G.A.C. ca cele de la Bretea Mu că realizînd acest lucru, producţia de neşti, Tîrnăviţâ, Cîrjiţi, Goihatea, Roş- zat. In viitor, ridul orgari va trebui
re partidul le-o poartă, oamenii mun de 2.503.000 (ei cit îşi luaseră anga reşană, Dobra, Âbucea, Hărău, Brîznic câni, Pane Sălişte, învăţămîntul de Lipsurile manifestate în munca de să vegheze ca lectorii neebrespunzători
cii din întreprinderile raionului şi-au jament colectivul de muncitori, ingi şi altele, care manifestă o atitudine lapte şi cârne va creşte şi ea în mod partid să se desfăşoare sub nivelul propagandă şi în generat în munca să fie îrilocuiţi cu cadre cu 6 califi
sporit eforturile îti muncă reiişind să neri şi tehnicieni de Ia această în înapoiată faţă de creştereâ şi dezvol cerinţelor, frecvenţa fiind de nUmai politică de masă au avut influenţă ne care corespunzătoare. Să se combată
obţină realizări de seamă în direcţia treprindere. Această stare de fapt tarea şeptelului în gospodăriile lor. simţitor, iar sectorul zootehnic va de 65—70 lâ sUtă. gativă în unele domenii de activitate. teftdihţa de â trata probleineie numai
creşterii productivităţii muncii şi re poate fi explicată în bună măsură prin din punct de vedere tfeoreiic fără o
ducerii preţului de cost. Aşa se ex lipsa de preocupare din partea con Producţia de (apte este de aseme- veni urt sector aducător de niari ve AnUl acesta, în cadrul învăţămîn Conferinţa raională de partid a re aplicare practică, potrivit hecesităţi-
plică faptul că în anul trecut la în ducerii administrative fdţă de aprovi tului de pârtid au fost organizate T46 comandat ca în viitor munca de pro lor.
treprinderea minieră Certej productivi- zionarea cu materialele necesare a nituri. cercuri şi cursuri faţă de 109 cîte au pagandă să fie îndrumată mai califi
tafe’a muncii a crescut cu i,t la sută, locurilor ele muncă, prin slabul control existat drtul trecut, fiind cuprinşi 936 cat, astfel îneît să contribuie la in In încheiere, tov. Balazs a dat pre
făcut în această privinţă de către or C© n s tru c fn bune şi ieftine membri de partid, 516 candidaţi şl tensificarea activităţii membrilor şi ţioase Indicaţii menite să ducă la îm
la ?Cariera B-rănişca cu 9,7 la sută, ganizaţia de partid de la mină şi 658 tovarăşi din activul fără de par‘ candidaţilor de partid, să-i ajute să bunătăţirea muncii în toate domeniile
chiar din partea comitetului raional Era firesc — a spus in cuvîntul inori Sîrbu, Breteiih, Bejan, Bălata, tid. înţeleagă mai bine necesitatea însuşi de activitate. A recomandat în acelaşi
iar preţul de cost a fost redus cu 8, de partid. său tov. TEODOR VAS1U, preşedin Abucea, Stretea şi din alte gospodării, rii temeinice a învăţăturii marxist-le- timp ca noul organ să tragă cele mai
tele comitetului executiv al sfatului au efectuat zeci de mii de zile de In munca de propagandă şi agi rtihiste, să contribuie lâ creşterea rolu corespunzătoare concluzii din lipsurile
•respectiv 9,21 la sută. Prin reducerea popular raional, — ca odată cu înfiin muncă voluntară pentru terminarea taţie, şi în munca politică de ttiasă, lui de conducător politic al organiza- arătate în conferinţă, să analizeze cau
ţarea de rtoi gospodării colective şi construcţiilor. Datorită contribuţiei a- comitetul raional de partid a folosit ţiiloj- de partid. In acest tei ele vor za lipsurilor manifestaie şi să ia ho
simţitoare a preţului de cost şi prin întovărăşiri, odată cu dezvoltarea sec dusă de colectivişti şi folosirii resur şi alte forme de educare. Astfel, în piltëâ să înfăptuiască cU mâi mult suc tărîri care să ducă neîntîrziat la în
torului zootehnic, să sporească şi vo selor locale, costul construcţiilor la perioada de la ultima conferinţă ces sarcinile trasate de partid şi gu lăturarea lor.
Su cesse !re m a rca b ile în c re ş te a lumul construcţiilor neCesarC âdăpbs- gospodăriile agricole colective este vern.
s e c to ru lu i socssissf ai a g ric u tirii animalelor. Această problemă a mult mai redus decît cel planificat ?
Din numeroasele probleme ridicate bază pentru a se ocupa de probleme constituit pentru comitetul raional de după deviz. S-a ajuns, bunăoară, ca iV Conferinţa a ales noul comitet raio
nal de partid şi comisia raională de
cel mai mult s-a discutat în conferin importante cum sînt sporirea produc partid, péhtrü organizaţiile dé bază şi cele 17 grajduri construite, să coste In cuvîntul său tov. BALAZS RU- tăţi, sarcini deosebit de importante, in
ţă problema întăririi economice şi or ţiei vegetale şi animale, dezvoltarea pentru consiliile dé conducere alé numai 871.320 lei, pe cîtă vreme, după DDLF, membru al Biroului Comite primul rîhd trebuie considerată ca o revizie. In prima sa plenară comite
ganizatorice a unităţilor socialist-coo- sectorului zootehnic, o mai bună or G.A.C. o preocupare dé seâmâ. deviz valoarea lor se ridică Ia 3.230.600 tului regional de partid, şeful secţiei îndatorire a fiecărui membru şi can
peratiste existente în raion. ganizare a muncii îh întovărăşirile a- lei. Ca Urmate a acestui fapt, costul de propagandă şi agitaţie, după cb didat de partid, a fiecărui colectivist tul raional şi-a ales biroul. Ca prim-
gricole şi zootehnice pentru creşterea Cu sprijinul şi sub conducerea co mediu âl UriUi grajd lâ gospodăriile a făcut aprecieri asupra activităţii co- şi întovărăşit lupta pentru creşterea
Şi lucrul acesta este firesc. In ra fondului de bază. mitetului raional dé partid s-áü con colective este de 51.254 lei, iar Ia în mitehilui raional de partid şi â comi necontenită a fondului de bază în secretar al comitetului raional de par
ionul llia existau la data de 17 ia struit anul trecut Í7 grajduri la gos tovărăşiri de 16.333 lei. Creînd condi siei de revizie a subliniat principalele gospodăriile colective şi întovărăşiri.
nuarie a,c., 22 gospodării agricole co Datorită sprijinului dat de către podăriile colective şi întovărăşiri, două ţii corespunzătoare pentru adăpostireâ rezultate obţinute în domeniul muncii tid llia a fost reales tov. Dumitru
lective care cuprindeau 2.837 familii cu comitetul raional de partid cît şi mun saivane, patru pătule pentru porUmb animalelor s-a reuşit a se âdUoa vi de partid, economice şi de stat. Pe lîngă o bună organizare a mun
5.543 hectare şi 102 întovărăşiri în cii depuse de organizaţiile de bază şi Şi alte construcţii. Demn de remarcat tele în grajduri noi, să se poată face cii în care principiul cointeresării ma Ţogoe.
care erau cuprinse 9.602 familii cu consiliile de conducere, gospodăriile este entiiziasmhl cu care colectiviştii Tov. BalâzS Rudolf a scos apoi îh teriale să. joace un rol principal, ele
V. P1TAN
30.490 hectare, proporţia de coopera agricole colective au obţinut unele re şî întovărăşirii âu participat la muncă astfel o niai raţională şi economicoasă evidenţă sarcinile mari ce revin oa au mari posibilităţi de creştere a nu
tivizare fiind de peste 95 la sută faţă zultate în întărirea lor economico-or- pentru realizarea acestor construcţii la hrănite â acestora, o mâi Bună îngri menilor muncii şi în primul rind co mărului de animale şi în primul rind
de numai 40 la sută cît era la ganizatorică. Dacă în anul 1958, fon un preţ cît mai scăzut. Sute de colec jire şi o folosire mâi judifeioâsă a muniştilor, p e n tru ă dâ viaţă preve al vacilor de lapte. Raionul llia, prin
sîîrşitul anului 1958. Acest lucru pune dul de bază al gospodăriilor agricole tivişti şi întovărăşiţi din Veţel, Fili- animalelor. derilor plenarei C.C. âl P.M.R, din specificul său, oferă posibilităţi mari
în faţa oamenilor muncii din satele colective era de numai 1.270.528 lei, 3-5 decembrie 1950; de creştere a animalelor dar pe lîngă
raionului şi în special a comuniştilor la sîîrşitul acestui an el a ajuns Ia ViefîS in te r n e de ^artid—aflenfîa cuvenită — De la ultima conferinţă raio aceasta trebuie lăhgite cît mai mult
sarcini mai mari, şi de o deosebită 4.262.999 lei. Creşterea fondului de nală de partid — a spus vorbitorul — suprafeţele cultivate cu porumb siloz,
răspundere. Este vorba de consolida bază Se datoreşte în bună măsură spo Delegaţii la conferinţă şi darea de de birOU âu fost mai biné pregătite, aii fost înregistrate o serie de suc
rea succeselor obţinute, de .desfăşura ririi producţiei atît în sectorul vegetal seamă au apreciat- că succesele obţinu iar problemele analizate au fost te cese în industria şi agricultura raio Sarcini deosebit de mari — a sub
liniat în continuare vorbitorul — re
rea unei munci perseverente al cărei şi animal, cît şi veniturilor realizate te în toate domeniile de activitate sînt meinic studiate pe teren de către se nului şi acest lucru reflectă o creş vin gospodăriei agricole de stat care
rezultat să fie transformarea tutuiof din alte sectoare de activitate cum ar urmarea întăririi continue a organiza cretarii comitetului raional de partid, tere a 'ih'aturităţii politice a cdmimiş- trebuie âă-şi îmbunătăţească în mod
gospodăriilor agricole colective şi în f i : fabricarea varului, transporturile ţiilor de partid, a creşterii prestigiului fapt ce a permis să se elaboreze ho- tilor, este o dovadă â răspunderii lor radical activitatea, avînd în vedere că
tovărăşirilor în unităţi înfloritoare, ca etc. şi puterii lor de mobilizare a miiselor, tărîri din cele mâi corespunzătoare, pentru înfăptuirea liniei politice a par Ia aceăfetă Uhitate s-au manifestat lip
re să obţină producţii ¦mari de cerea — In domeniul creşterii producţiei a îmbunătăţirii metodelor lor de mun Ga Urmare a îmbunătăţirii stilului tidului nostru. suri serioase îh privinţa organizării
le, să dezvolte tot mai mult creşterea la hectar, ca urmare a aplicării pe că. Dezbaterile au scos în evidenţă de muncă, unele comitete de piţrtid Dezbaterile ce au avut loc aici s-au mUhCii, că a lipsit într-un mod cu
animalelor şi alte ramuri de produc scară tot mai largă a metodelor agro de asemenea şi faptul că în anul 1959 cum sînt cele din Zam, Veţel, Lăpugiu, referit în special la felul cum au mun toiul nepermis preocuparea pentru asi
ţie aducătoare de venituri. tehnice, colectiviştii noştri — a splts stilul de muncă al comitetului raional Hărău, Burjuc, llia şi Organizaţiile de cit comitetul raional de partid şi or- gurarea rentabilităţii eî.
Acordînd atenţie sporită dumeri de în cuvîntul său tov. DOMINtG şi al biroului său a fost mult îmbu bază de la G.A.C. Leşnic, întovărăşirile ganizaţiile de bază pentru ca atît Analizînd lipsurile existente în în
întărire economică şi organizatorica a COVACI, secretar al comitetului raio nătăţit. Acest lucru s-a ilustrat prin din Ohaba, Băgara şi altele, fiind aju unităţile socialiste ale agriculturii mai treprinderile raionului tov. Balazs Ru-
unităţilor existerite, (huite din ele în nal de partid — au reuşit să obţină rezolvarea operativă a sarcinilor, prin tate efectiv de comitetul raional de vechi cît şi cele nou înfiinţate să de dolî a insistat asupra necesităţii de a
fiinţate numai în anul 1950 — s-a o producţie de cereale mult sporită. deplasarea în teren pe un timp mai partid alt reuşit să obţină rezultate vină puternice şi înfloritoare. sé valorifica rezervele interne, asupra
arătat în darea de seamă — comi Astfel, la gospodăria agricolă colecti îndelungat şi prin ajutorul mai concret remarcabile în munca de transformare Din concluziile dezbaterilor se des preocupării ce trebuie să existe pentru
tetul, raional de partid a ajutat în vă din Ilărău s-au obţinut 2.553 kg. dat comitetelor comunale de partid socialistă a agriculturii şi în celelalte prind pentru activitatea viitoare a co folosiîea Ia maximum a utilajelor în
deaproape consiliile de conducere 'ale grîu la hectar, la llia 2.198 kg., Ia şi organizaţiilor de bază în realiza domenii de activitate. muniştilor din gospodăriile colective scopul sporirii producţiei şi producti
G.A.C. să planifice şi să organi^ze Bacea 2.066 kg. ş.a.m.d. In ceea ce rea tuturor sarcinilor. A reieşit că atît — Rezultate demne de remarcat — şi întovărăşirile agricole şi zooteh vităţii muncii astfel ca lâ sîîrşitul anuí
munca, â îndrumat organizaţiile de priveşte recolta de porumb, — în cele şedinţele de comitet cît şi şedinţele ă arătat tov. MIHAI lACOB, secre nice, pentru conducerile acestor uni- lui 1960 nici S întreprindere' Sa nil