Page 74 - 1960-10

pag. 2 DRUMUL iSOCIALISMULUI JMti M-m A1K8J1AK3J

.

Su b steagul partidului rDhi emaila ţthuiieă in s p r i ji n u l s p e c t a t o r i l o r Un mare
pictor romîn
In clocotul furtunilor nestăvilite a Vii bilanţ al activităţii teatrului, m in erilo r
Sub steagul de partid desfăşurat
Luceafărul cel roşu s-a-nălţat Expoziţia bienală a artiştilor plastici amatori din regiune, prin tematica De curînd, sub semnătura lui artistice de amatori din regiu­
Şi-au înflorit izbînzue dorite. variată şi bine orientată, precum şi prin nivelul artistic la care au fost
executate lucrările pe care le-a prezentat, s-a bucurat de unanima apre­ Victor Fiileşi, la dispoziţia iu­ nea Hunedoara, sprijinite de ac­
Partidul ne-a condus spre împliniri ciere a vizitatorilor. Cele mai bune lucrări au fost selecţionate pentru expozi­ bitorilor de teatru din Valea torii teatrului de stat din Pe­
ţia bienală a artiştilor plastici amatori pe ţară ce se va deschide la Bucu­ Jiului a fost pusă o broşură tip troşani, nu pun în scenă cu

Izblnzile prin el ni-s azi măreţe reşti. Iată cîteva dintre ele : program de sală, cuprinzînd ca prioritate piesele noi apărute.
Şi-n calea anilor ce vin, zidiri într-un bilanţ o serie de aspec­ Din păcate, piesele indicate de
Se-nalţă m îndre: vis şi tinereţi. te din activitatea Teatrului de autor sînt şi ele în bună parte

R. SELEJAN stat din Petroşani. Broşura se depăşite, nefiind amintite în
adresează publicului, contribu­ schimb creaţii noi ca „O să
cercul literar „Minerul" Petroşani

UZina ind la popularizarea teatrului fie nuntă mare” sau „Cei care
minerilor ca unitate de artă rămîn singuri” de Lucia Deme-
pusă în slujba educaţiei socia­ trius, „Şi pe strada noastră” de
liste a maselor largi de oa­ H. Lovimeseu, „Gara mică” de
In zgomotul uzinei am pătruns meni ai muncii.
Şi mi-au ieşit în drum imense hale Dan Tărchilă, „Paznicul stele­

Cu trompe uriaşe, verticale, Intre capitolele mat importan­ lor” de T. Vornicu, „Consiliul

Ce-aruncă veşnic nori de fum în sus. te, ca. bogat documentat se pre­ de familie” şi „La cea mai înal­

Acestea toate clte mă-nconjoară, NEHRICH HAMPEL — ajustor mecanic la O.S.H.: „Peisaj indus­ zintă cel intitulat „Teatrul mi­ tă tensiune” de M. Leonard etc., La 22 octombrie s-au împlinit
Aceşti giganţi de cărămizi şi fier trial". nerilor — iactor activ în opera 78 de ani de la moartea picto­
Ce-şi reazlmă ca ,imunţii, fruntea-n cer de culturalizare a maselor”, Se cerea din partea autorului rului Ion Andreescu, una dintre
N-au fost aşa dintru intîia oară. oare face un bilanţ al întregii un mai ascuţit spirit critic faţă cele mai puternice personalităţi
de orientarea teatrului (director creatoare ale artei noastre plas- J
A fost, la început, o fundătură... activităţi desfăşurate de această loan Petrovici) în ceea ce pri­ tice. Toată viaţa lui Andreescu
Nu se născuse-atunci lumina... unitate de artă în cei 12 ani de veşte sprijinirea artiştilor ama­ n-a fost decît un efort îndîrjit Ş)
Stejari de beznă-şi înălţau tulpina existenţă. tori, cît şi faţă de Casa regio­ de a oglindi adevărul în artă. ^
Peste bordeiele din bătătură... nală a creaţiei populare, care
Capitolul „Cuvinte calde”, nu a reuşit întotdeauna să aju­ Dar tocmai pentru că opera
...Şi-un mic atelier, ascuns în fum... reproduce o serie de păreri e- lui e caracterizată în primul
Bar forţa ăirză, omenească, logioase despre activitatea tea­ te cu competenţă echipele tea­ rînd de maniera aspră, realistă
Bin tot ce-a fost, făcu să se-mplinească trului minerilor ale unor perso­ în care el a înfăţişat viaţa celor
¦ Metropola ce-o am in faţă acum. nalităţi de seamă ale culturii trale ale oaselor de cultură, că­ ce trudeau, tocmai pentru că pa­
noastre ca, acad. Victor Efti- triotismul lui înflăcărat l-a în­
ION DRĂGĂNESCU miu, regizorul Sică Alexandres- minelor culturale, colţurilor ro­ demnat să prezinie peisajul ţării
cu, maestru emerit al artei şi fără a ascunde părţile lui întune­
tehnician, Cercul literar „Flacăra“ şii etc. în alegerea unor reper­ cate, ea a fost desconsiderată de
Laureat al Premiului de Stat, burghezie.
Hunedoara Tudor Şoimaru, Laureat al Pre­ torii adecvate, pe măsura sar­
miului de Stat etic., iar la capi­ Andreescu este apreciat şl iu­
Mî inI cinilor actuale puse de partid bit de poporul nostru muncitor <'<
tolul „Profiluri”, întîlnim scur­ şi guvern. care îl cinsteşte ca pe unul x
Miinile omului sînt o minune, dintre cei mai mari artişti ai săi.
Nasc frumuseţea ce-n veci nu apune; te prezentări ale unora dintre Cu toate aceste lipsuri ale ar­
Oferă luminii comori de tezaur — actorii care şi-au adus contribu­ ticolului amintit, iniţiativa tipă­
Florile muncii, fructe de aur... ţia la crearea prestigiului tea­
Aur e totul ce creşte din plf.m ă: trului. ririi broşurii „Teatrul mineri­
Bobul de griu, svelteţea cea calmă
A şirului mlndru de case, E bine venit articolul intitu­ lor” de V. Fiileşi, constituie un
lat „Actorii teatrului în spri­
început demn de luat în seamă,
jin ul formaţiilor artistice de a- valoros şi util.

matori”, el fiind o oglindă fi­ ŞT. FENESEANU

A pomului sădit în oraşe... delă a activităţii obşteşti multi­

Aur e gîndul ce-l ţeşl în desene laterale desfăşurate de colecti­ Concurs de creaţie literară
Şi-l faci din nimic o grădină să-nsem ne; vul de actori pe acest tărîm
Aur e rodul ne-'ost enitului deget
Ce-aleargă suveica-n război fără preget... în întreagă regiune. Din păcate, şi muzicală
Aur iveşte minerul din mine, acest articol suferă însă de une­
Aur e ziua Comunei de mîine...
Totul ce mina de om plămădeşte le. îngădui-nţe nepermise faţă de In scopul îmbogăţirii continue radiodifuzate şi televizate sau
Mai tare-i ca fierul — în veci dăinuieşte!
..Miinile omului nou sînt o minune, e.îlcva orori de orientare a re­
Nasc frumuseţea ce-n veci nu apune! pertoriului, pe care le ' evidem”* a activităţii cultural-artistice şi folosite de formaţii artistice
ţiază chiar ca „fenomene pozi­ pentru a pune ia dispoziţia că- profesioniste sau de amatori,
I. STRĂUŢ tive în mişcarea artistică de a- minelor culturale şi a caselor Tematica concursului este deo-
matori” (!). Unele piese cum de cultură un bogat material sebit de variată, ea referindu-se
cercul literar „loan Slavici“ Deva sînt „Extemporalul” de H. din sectorul cooperatist, corni- |a întreaga activitate economi­
c u l executiv Centrocoop a a- co-socială şi cultural-educativă
Folclor hunedorean VANDA SVIRSKI Sturm sau „Idolul şi Ion Ana­ probat organizarea unui concurs a cooperaţiei de consum, ca lar­
— pensionară — poda" de G. M, Zamfirescu nu de creaţie literară şi muzicală gă organizaţie de masă a oa­
Tragefi hora, măi flăcăi! Fo$fl-am fosf cioban ia oi Alba lulia : „La via sînt indicate să fie puse în sce­ Concursul, la care pot participa menilor muncii.
G.A.S.” şi „Cosa­ nă de artiştii amatori, conţinu­ atît scriitori şi compozitori cu­
Foaie verde foi de tei Fost-am fost cioban la oi şul“. tul lor de idei nefiind potrivit noscuţi, cît şi masele largi de Materialele pentru concurs
Trageţi hora, măi flăcăi, Şi-am dormit pe muşuroi sarcinilor actuale de educaţie a lucrători şi membri ai coopera­ vor fi trimise pînă la data de
Fiindcă vreau să ştie-oricine Şi-am dormit pe draga bită oamenilor muncii. tivelor, are drept scop stimula­ 31 martie lOfll pe adresa: Cen­
Astăzi cînt că-mi este bine, şi-a curs apă ca prin sită rea creării de noi piese de tea­ trocoop, Direcţia organizării şi
Că mi-e dragă munca mea Bar acum e viaţă nouă De asemenea, dacă unele co­ tru, scenele, versuri, cîntece, muncii de masă. Bucureşti, str.
şi sînt eu stăpin pe ea. Nu m-atinge strop de rouă medii remarcabile ca „Titanic Brezoianu nr. 31, raionul Gh.
Frunză verde trei păstăi Şi-mi abat mîndre mioare Vals” şi .... Eseu” de T. Miişa- materiale pentru brigăzile artis- Gheorghiu Dej
Trageţi hora, măi flăcăi, Pe poienile cu soare. tesen îşi găsesc pe bună drep­ tice de agitaţie etc.
Că acum e libertate, tate locul în repertoriul amato­ Cîntec
Fericire şi dreptate. Auzită de ION MAR1NESCU rilor, datorită conţinutului său In cadrul concursului se pri­ de toamnă
realist-critic şi forţei de demas­ mesc : piese într-un act, mate­
(Auzită de ION MARINESGU de la V1ŞOI ION care a societăţii burgheze-mo- Vers popular
şieresti, nu acelaşi lucru se riale pentru brigăzi artistice de
de la EUGEN PELINEL din Ghitid — Hunedoara poate spune despre „Sosesc di- agitaţie (program complet, sau
seară” şi „Visul unei nopţi de monologuri, dialoguri, scheciuri,
din Streisîngeorgiu — Hunedoara) iarnă”, care conţin confuzii L cuplete), poezii, cîntece (muzică
deologice. şi text), schiţe şi povestiri.

Participanţii la concurs pot

Io broşură se critică pe bună trimite unul sau mai multe ma­

dreptate faptul că unele formaţii teriale care nu au fost tipărite, VîntuiI, pasăre uşoară,

i ________________________ Bate frunza şi-o doboară.

Las s-o bată s-o doboare

Gă s-ă-ngălbenit de soare,

PENZAUSA rfW V W W V A iV V t. Las s-o bată şi s-o puie
Govoraş pe cărăruie.
Bate vîntu-n frunza rară,

In inimă-i primăvară.

r e leliţa Varvara o ştiu de sfatul lui baci Culiţă, am în­ pe Viorel să nu se apropie de — Care penzăuşă ? nea cu nimic că aici ar stă- foarte bine. Că ştii cum ii o- Las’să bată pîn’se gată
cind eram ţine, de-o călţat pisicile cu coji de nucă cal. Ea îl hrănea, ea îl înhă­ — Nu ştii ? Be la Varvara, pîni o femeie bătrină, ci, dim­ Că ne-a fost vara bogată:
şchiopă. Era vecină cu noi şiiarle-am dat drumul pe gheaţă. ma, ea îl deshăma, îl ţesăla vecina noastră, îi penzăuşă mul, fiecare se gîndeşte că in­ Holda pusă laolaltă
ori îi clădea drum pe cîmp la Aşa îi zicem acum ! potrivă. A fost cît mîndra de-naltă,
păscut. — Bar de unde primeşte Leliţa, buna mea vecină, pe tr-o zi ajunge bătrln. Bobul ca raza de soare,
pensie, o întreb mirat ? Sacul greu, să te doboare,
din fundul grădinii numai bine Cină s-au întors, iar ne-ciu A crescut Viorel mare. Era — O / tu nu ştii ? care în copilărie o iubeam ca — Asta aşa-'i! Iar făina ca lumina,
chipeş şi harnic, blînd şi cu — Nu, de unde să ştiu ? pe o a doua mamă, era în — Vezi, dragul lelii, că aşa S-o frămînte gospodina...
ajungeam la perele „cele dom­ mîncat piţigoii. Şi nici atotşti­ inimă bună. A plecat in patru­ — Be la colectiv. orajă, mulgea vaca. ...Gînd pe masâ-i plinea mare
zeci şi trei la oaste şi a venit — A... s-a introdus şi la Soarele-n casă răsare...
neşti“ din grădina ei, iar de se utorul baci Culiţă nu ştia ce în locul lui o telegramă. A dumneavoastră pensionarea M-am apropiat de grajd cu s-au rînduit lucrurile că am ...Dulce-i vinul bucuriei
plins leliţa Varvara şi şi'a colectiviştilor ? sfiiciune şi i-am spus „bună Din viţa gospodăriei
împuţinau pe partea de către să ne mai înveţe, deşi îl în­ cheltuit toţi banii pe parastase — Ba. dragul mamii. Şi e seara“. Nu m-a cunoscut. I-am 120 de copii care îmi poartă Pusă cu mîndra pe soare
şi prescuri. A slăbit şi a în- Pe uniiele ogoare. ’
noi, săream gardul şi-mi um­ trebam toată ziua. SRI IE spus cine sînt, dar nu-i venea de grijă. Atiţia sintem în co­
IP O Y să creadă. Abia într-un tirziu, TRAIAN FILIMON
pleam sinul pentru toţi prie­ Tare mult le plăceau de noi tkre bine. Varvara şi Roscuţa după ce am intrat în casă m-a lectivă. cercul literar „loan Slavici”
tenii de pe uliţa noastră. Cîteo- şi lui baci Culiţă şi leliţei Var­ 3 lui Culducuţ primesc pensie. mîngiiat pe păr şi m-a servit
vara. Cind făcea in cuptor. în­ Primeşte şi Aron care era îna­ Wl m plecat, şi luîndu-mi Deva
ăată mă mai ocăra, dar aşa totdeauna leliţa ne făcea două ceput să se zbircească la obraz, inte văcarul satului. Azi, mîi­ cu lapte cald.
mai rar şi mai prietenos. Nu varzare cu ştir vara şi cîte o Se uita în fiecare zi la poza ne o să primesc şi eu... — Poate vrei o ţirucă vin­ rămas bun de la leliţa -a a
mă ocăra tare pentru că eram pasăre cu ochi de cărbune iar­ lui Viorel, încadrată în cunu­
vecini şi prieteni buni cu Vio- na. Be aceea, cină a murit baci nă de busuioc şi pllngea. Ani Am tăcut şi meăitînă adine ars, mă întrebă leliţa ? Varvara, i-am făgăduit că o Pregătiri !a Esfradă
rel, „feciorul ei“. Aşa zicea Culiţă am plîns. A plins şi ăe-a rînăul, mulţi în şir, a tot la viaţa de chin a bunei mele — Nu, mulţumesc, prefer
dînsa, că-i feciorul ei, dar noi Viorel. A plîns şi leliţa Var­ plins. Apoi s-a împietrit, n-a vecine m-am hotărît să-i fac să mai vin s-o mai văd. După încheierea seriei de
ştiam că nu-i, şi-l necăjeam, vara şi toate vecinele de pe mai putut plînge de parcă i-a o vizită, chiar în seara aceea. lapte cald, i-am spus eu. spectacole cu „Trenul veseliei”,
zicinău-i „vinitură“. II adusese uliţă. Cină i-am spus leliţei secat izvorul lacrimilor. după cină. — Iţi dau cu dragă inimă că Bar n-am dat să. ies pe poar­ „Invitaţie la estradă” şl „Al­
Varvara să nu mai. plingă că-i bum muzical”, ce au fost vizio­
leliţa Varvara de la o verişoa- găsesc eu un bărbat tot atît T*r •& am. Am primit de la colecti­ tă şi m-am auzit strigat. nate de peste 40.000 de specta­
râ de-a ei care avea vre-o de bun şi cumsecade ca şii baci tori, tînărul colectiv al Teatrului
şapte, îndată ce l-a înţărcat Culiţă. nu m-a crezut şi mi-a înă. după multă vreme, ăsuţa leliţei Varvara era vă. Ştii, dragul lelii, cît pot — Pătruţ, stai o ţirucă! de stat de estradă din Deva se
maică-sa ca să-l crească, să-i zîmbit amar. Nici nu s-a mai am poposit în sat, a- luminată de la becul mai dau o mină de ajutor şi găseşte în pragul unei noi pre­
fie de sprijin la bătrineţe. Ea măritat. Zicea că n-are noroc. proape că uitasem de leliţa din curte şi deşi era seară se Am stat. Leliţa dădu fuga in miere. In curînd publicul devean
L-a crescut pe Viorel şi nu-' Varvara şi de necazurile ei. A- vedea destul de bine că era mi se socoteşte, deşi îs pen­ va putea petrece cîteva clipe
n-a avut copii şi nici sora ei lăsa să se apropie de cal. căci bia după cină, cinci mama m-a proaspăt văruită, iar tîrnaţul zăuşă. Lucrez la ferma de pă­ conie, apoi se apropie de mine plăcute la revista muzicală in
care s-a prăpădit de boală de îmbiat cu ..pere domneşti“ mi- de la odaie era plin cu flori, sări a colectivei şi tovarăşii îs două acte „Cîntaţi cu revista" a
piept. Cind l-au adus pe Vio- pe baci Culiţă calul l-a omorit. avi adus din nou aminte. aşa cum îl ştiam pe vremea mulţumiţi de mine. bombănind: „vai de mine, gîn- cărei regie artistică este asigu-
rel, trăia şi baci Cultţă, băr­ — Be unde-s perele acestea, cinci trăia baci Culiţă. lată de Nicolae Fruzetfi de la
batul leliţei Varvara, un băr­ Şchiopăta javra căci îi. intrase mamă. nu-s de la... Rînduiala din curte nu spu­ — Cum o duci, leliţă Varva- deşti că-s hăbăucă, aşa am ui­ Teatrul satiric muzical „C. Tă-
bat înalt, cu obrazul smead şi — Ba da, îs de la „penzău- nase“ din Bucureşti.
cu mustăţile răsucite ungu­ o pietricică sub potcoavă, iar şa“. ră ? o întreb. tat. Că doară eu ştiu ce-ţi
reşte. Om tare bun. baci Culi- — Bine, mulţam de întreba­
place ţie“.
re. Am tot ce-mi trebuie, am
chiar mai bine decît înainte. îmi vîri în buzunare patru
Am dat pămîntul, am lucrat
şi eu, iaca de 8 ani de cind pere din cele „pe ales“ apoi

ii colectiva, şi-mi pare bi­ mă sfătui:
ne. tare bine. Is oameni
— Hai mîine dimineaţă să
de omenie tovarăşii, au gri­
te urci in păr să-ţi culegi cîte
jă de cei bătrini şi asta e
vrei. Zău, fă bine şi hai, că-mi

faci bucurie dacă laşi să te L

omenească penzăuşă cu o co- L

şărcuţă de pere, să duci acasă, |

ţă. Toamna, cind aducea fi­ baci Culiţă a vrut să. i-o scoa­ la oraş. L

nul de pe cîmp. ne urca şi pe tă. Pe semne că l-a durut şi Bupă ce mă prinse de umeri ţ

noi. pe mine şi pe Viarel. pe s-a mîniat. L-a pălit pe baci şi mă întoarse spre ea, îmi j
carul cu fin iar iarna ne făcea Culiţă oblu în tim.plă de î-a
„găliscă“ să prindem piţigoi cu desfăcut ţeasta. Aşa povestea spuse cu. minărie : jţ A
ele. Şi prindeam, dar ni-i leliţa Varvara cind îl sfătuia
mhicau pisicile. Be aceea, după Să nu crezi că dacă-s pen- (

zăuşă n-am... Am ! (

PETREŢÎRĂU I

i j / WV“* i W * .v h fW W W *»»i/y v v v v v w s iV 'A .'irv w iri.^ v ^