Page 75 - 1960-10

Nr. 1813 DRUMUL SOCIALISMULUI pag. 3

Să nu privim numai (Drămui şi-a BINPBOBMMUL B E

din ochiul altuia... im ţdm it 24 OCTOMBRIE 1960 uşoară; 8,00 Din presa de astăzi; 8,30

r Adunarea generală pentru darea de cu zero dacă propunerile care se fac n-a făcut decît să indigneze pe cel % PROGRAMUL I: 6,25 Muzică dis­ Muzică de estradă; 9,10 Muzică popu­
seamă şi alegeri a organizaţiei de nu sînt luate în seamă 1 mai mulţi din ascultători. Vorbind în tractivă-; 7,15 Cîntece de pace şi prie­ lară romînească; 9,30 Roza viaturilor:
bază „Ilie Pintilie“ de la I. M. Barza termeni delicaţi, tovarăşul Gheorghe j ) toamnă. Zilele nu sint gă irino ? Sus, in virful mun tenie; 7,30 Sfatul medicului: Polipii 10,10 Curs de iniţiere muzicală: „Dic­
s-a desfăşurat intr-o notă de ascuţită — întreb biroul organizaţiei de bază Toma, care a condus adunarea, a a- O asemănătoare, une­ nazali; 7,45 Jocuri populare romîneşti; ţionar muzical" — Melodia (a) (re­
combativitate. Lucrul este de înţeles. şi conducerea sectorului—a spus şi to­ rătat că atitudinea aceasta nu duce ori slnt mai călduroase, alte­ telui, a fost construită şi o 8,00 „Ritm şi melodie" — muzică u- luare); 11,05 Muzică simfonică; 12,30
Organizaţia aceasta îşi desfăşoară ac­ varăşul Manole Deheleanu — ce mă­ la stimularea criticii, că tovarăşul ori mai răcoroase, indiferent şcoală pentru copiii noştri. -| şoară; 8,47 Muzică simfonică; 9,30 Ti­ In faţa hărţii: Brazilia; 13,05 Din cîn-
tivitatea în unul din cele mai mari suri s-au luat pentru îmbunătăţii ea Faur ca membru de partid şi ca in­ nereţea ne e dragă; 10,30 Fragmente tecele şi dansurile popoarelor; 14*30
sectoare ale minei, în care persistă u- aprovizionării cu materiale şi vago­ giner ridicat cu ajutorul clasei mun­ ce vreme ar fi, pădurea îşi Pentru muncitorii permanenţi ) din opera „Wilhelm Teii" de Rossini; „Călătorie muzicală“, program de mu­
r le lipsuri iar comuniştii nu se pot nete goale ? Ce măsuri s-au luat pen­ citoare ar trebui să lupte pentru încu­ are frumuseţile şi prietenii 11,03 Teatru la microfon: „Ultimul me­ zică uşoară; 15,57 „Poemul patriei“ de
'Împăca cu stările de lucruri care tru îmbunătăţirea transportului în sub­ rajarea criticii de jos şi că trebuie să au fost construite aparta- ] saj“ — scenariu radiofonic de Lau- Laurenţiu Profeta; 16,15 Vorbeşte Mos­
frînează procesul de producţie. Ei teran ca să nu mai piardă i-amenii înţeleagă că va putea obţine rezultate ei. Printre aceştia, cei mai a- mente unde trăiesc împreună 1 renţiu Fulga; 13,05 Muzică de estra­ cova 1; 17,25 Concert de muzică uşoa­
s-au folosit de prilejul oferit de adu­ ceasuri întregi fără ro st? Nu s-a luat bune în activitatea sa numai în mă­ propiaţi sint forestierii. dă; 14,00 Muzică populară romînească ră; 18,30 Limba noastră. Vorbeşte a-'
narea generală pentru dare de sea­ nici o măsură pentru că conducerile sura în care va şti să se poarte cu cu famiile lor. 3 din diferite regiuni ale ţă rii; 15,10 Mu­ cad. prof. Al. Graur; 18,40 Muzică
mă şi alegeri pentru a face o temei­ sectorului şi întreprinderii nu iau în oamenii în mod tovărăşesc, să-i a- Munca de fasonator sau zică din operete; 15,50 Note de lec­ populară chiliana; 19,05 Revista eco­
nică şi multilaterală analiză a muncii seamă ceea ce spunem noi. Cer ea tragă şi să se bizuie pe el. Auzind acestea, Irina înce- -j tor; 16,00 „Folclorul în prelucrarea nomică Radio; 20,45 Muzică populară
depuse de organizaţia de partid pen­ noul birou ai organizaţiei de bază să corhănitor se practică încă compozitorilor, noştri“; 17,30 Vreau să romînească; 21,15 Concert de estradă;
tru mobilizarea colectivului de munci­ ia măsuri ca propunerile făcute de N-au găsit cu cale să ia o atitu­ din timpurile vechi. Mtnuirea pu să se frămînte. j ştiu 1; 18,30 Carnet de reporter: In 22,30 Muzică uşoară.
tori, ingineri şi tehnicieni la îndepli­ muncitori în scopul îmbunătăţirii pro­ dine justă, combativă faţă de propriile toporului, joagărului şi a ţa- vizită la Muzeul Militar Central; 18,40
nirea sarcinilor de plan, scoţînd la cesului de producţie să fie traduse în lipsuri nici alţi tovarăşi criticaţi în pinei a fost învăţată din — Păi cum să facem să j Muzică uşoară; 19,36 Doine şi jocuri PROGRAMUL I I : 15,00 Interpreţi
iveală multe lipsuri care se fac sim­ viaţă. adunare. moşi-strămoşi. Cu asemenea populare romîneşti; 21,49 Muzică popu­ de muzică uşoară din R. S. Ceho­
ţite în sector. unelte însă, munca era isto­ mergem şi noi acolo ? ]1 lară romînească ; 22,30 Concert de mu­ slovacă; 16,15 Muzică uşoară; 17,00
— Eu propun tovarăşului inginer Tovarăşul Ion Opreanu s-a scuzat vitoare. Cu ele îşi începe zică uşoară. Muzică populară din ţări prietene: 18,30
Tonul combativ l-a dat însăşi da­ Faur — a spus tovarăşul Nicolae Cio­ că nu s-a ocupat de munca sindicală Nu primi nici un fel de -j „Gînt cu tine“ — muzică uşoară; 19,00
rea de seamă. Ea a subliniat slaba can — ca atunci cînd vine un mun­ deoarece, din comitetul de secţie a fost viaţa Gheorghe Drăguş. PROGRAMUL II : 14,30 Muzică u- Emisiune literară consacrată Zilei For­
preocupare pentru îndeplinirea sarci­ citor la el cu o cerere sau o propu­ singur pe schimb; tovarăşul Avram răspuns. ¦] şoară; 15,15 Din Muzica popoarelor; ţelor Armate ale R.P.R.: 19,30 Opera
nilor izvorîte din unele hotărîri pri­ nere să-l asculte cu răbdare pînă la Glava. secretarul organizaţiei U.T.M., — Aveam 12 ard cînd am 16,15 Muzică vocală; 16,30 Vorbeşte „Kneazul Igor" de Borodin; 23,15 Con­
vind mobilizarea colectivului la lupta capăt, să gîndească şi apoi să-i dea s-a scuzat şi el că a rămas singur început munca la pădure. Mă După citeva zile, Drăguş } M oscova!; 17,00 „Viata e frumoasă“ cert de noapte.
pentru îmbunătăţirea calităţii minereu­ răspunsul cuvenit, nu să sară cu gura în biroul organizaţiei de bază U.T.M.; gonise foamea de acasă. Cită — muzică uşoară; 17,50 Tribuna Ra­
lui. ridicarea nivelului calificării mun­ pe el, aşa cum obişnuieşre să facă lovarăşul Oandin Ciocan a arătat că mizerie nu am indurat pînă luindu-şi merinde in traistă, 1 dio : Umanismul ştiinţei sovietice; 19,15 M N u r h fite n o B Q L m b
citorilor, folosirea deplină a timpului luîndu-i de la început „piuitul“... n-a participat Ia activitatea biroului m-am deprins cu această Muzică uşoară romînească; 19,30 Al­
de lucru ş.a., ceea ce a făcut ca real- organizaţiei de bază deoarece stă de­ muncă I Ne culcam pe unde apoi rămas bun de la copii 1 manah ştiinţific; 20,00 Program muzi­ PRNTRIJ 24 ORE
zările sectorului să nu fie la înălţi­ Ar fi fost cazul ca astfel de critici parte iar tovarăşul Ion Laslău s-a apucam, prin mijlocul pădu­ cal pentru fruntaşi în producţie din
mea sârcinilor trasate de partid. aspre dar tovărăşeşti, constructive, iz- justificat că n-a controlat în suficientă rii, iar cină timpul era ploios, şi soţie, plecă din nou la 1 industrie şi agricultură; 21,15 Muzică Vreme nestabilă cu cerul variabil
măsură felul în care se ocupă echipele ne adăposteam prin colibe. uşoară; 21,45 Tribuna Radio; 23,15 şi cu înnourări mai accentuate în cursul
din revirul său de îmbunătăţirea ca­ Drept aşternut aveam cetină muncă. Concert de noapte. după-amiezii. Temperatura variabilă,
lităţii minereului deoarece... oamenii de brad, iar la căpătîi traista Era seară tîrziu, cină a- -j ziua va fi cuprinsă între (4 şi (91
sînt slab calificaţi. in care se găsea mălaiul. 2o OCTOMBRIE 1960 grade, iar noaptea între 3 şi 8 grade.
Munceam din zori şi pină în junsese sus la „Tecuri“. in- ^ Vîntul va sufla potrivit, cu inlensiii-
Nivelul adunării generale a comu­ noapte, de ne curgea sudoa­ PROGRAMUL 1 : 5,30 Marşuri popu­ cări din sectorul vest.
niştilor din sectorul „llie Pintilie“ ar rea prin cămaşă, iar cînd trase încetişor In dormitor. lare; 7,15 Jocuri populare romîneşti e-
fi fost muit mai ridicat, şi contribuţia era vorba de răsplată... mai xecutafe la vioară: 7,30 Sfatul medi­
ei la îmbunătăţirea activităţii de par­ Ortacii lui dormeau. ]
tid. la mobilizarea muncitorilor, ingi­ nimica toată. cului: îngrijirea dinţilor; 7,45 Muzică
nerilor şi tehnicienilor in lupta pentru Dimineaţa, printre cei care ]
sporirea producţiei, îmbunătăţirea ca­ Au trecut mulţi ani de a- --------------EăS’--------------
lităţii şi reducerea preţului de cost al tunci. Pădurile nu mai sint s-au sculat mai întil a fost şi 9
minereului ar fi fost mult mai mare stăpinite astăzi de exploata­
dacă ea s-ar fi desfăşurat într-un cli­ tori, ele sint un bun al po­ Drăguş. n
mat nu numai critic ci şi autocritic porului. Iată de ce mecaniza­
sănătos. rea cucereşte tot mai multe — Venîşi din nou la noi ?
domenii de activitate. Liniş­
Modestia este una din trăsăturile tea pădurilor este tulburată întrebă şeful de sector, ioanj
caracteristice ale comuniştilor. Parti­ tot mai mult de zgomotul
dul cere membrilor săi să sesizeze, să tractoarelor, fierăstraţelor Dânescu. 1
scoată la iveală şi să combată nu nu­
mai lipsurile din sectorul in care îşi mecanice, peste tăi adinei şi — Da răspunse el oarecum 1
desfăşoară activitatea ci şi propriile prăpăstioase sint întinse ca­
lor lipsuri. In analiza plină de răs­ bluri de funiculare. sfios. Cînd aş putea sta mai 1
pundere a propriilor greşeli şi lipsuri,
în curajul de a recunoaşte cinstit şi n primăvara anului mult de vorbă cu dvs. ? i
deschis aceste greşeli şi lipsuri şi în c f - 1953, la exploatarea
Multora li s-au arătat lipsurile în Adunarea de dare de hotărirea fermă de a lupta pentru în­ — Ori cină, chiar şi acum, ^
vingerea lor se reflectă fondul moral numită „Tecuri“ din cadrul
mod concret. Tovarăşii Petru Bozsitz, seamă şi a legeri din sănătos, tăria de caracter şi forţa de spuse şeful de sector. Să )
Nicolae Guga, Sabin Haneş, Dumitru a învinge a comuniştilor. Modestia, sectorului forestier Baru Ma­
Grâdinaru, Sebastian Defranţ şi alţi organizaţia de bază spiritul autocritic, constituie una din re, împreună cu alţi munci­ mergem în birou. 1
membri ai organizaţiei, au fost criti­ calităţile care-i apropie pe comunişti tori a venit şi Drăguş.
„ llie P in tilie“ de la de mase şi-i fac iubiţi de ele. Au intrat amtndoi înăuntru. 1
— Tovarăşe şef, eu sint
Obiceiul de a respinge critica justă — Stai! îl invită şeful de .j
venită din mase. de a căuta paiul în din Negreşti, din ţara Oaşu­
caţi pentru că nu se străduiesc să fie /. M. B a rz a ochiul celui care te-a criticat fără să lui, poate aţi auzit de noi. Am sector. Care ţi-e necazul ? •)
exemplu de disciplină în producţie; te străduieşti să vezi bîrna din ochiul venit să lucrez şi eu la acea­ — Tovarăşe Dănescu, am ]
tovarăşului Ion Oprea, membru al bi­ stă exploatare. Cunosc taine­
roului organizaţiei de bază i s-a ară­ vV vv vv v/VVW tău, e străin de principiile partidului le pădurii încă din fragedă o singură dorinţă. 1
copilărie.
vorite din dorinţa sănătoasă de a a- nostru. — S-o auzim. 1
— La noi sînt bine veniţi
tat că s-a preocupat slab de sarci­ juta la îndreptarea lipsurilor, Ia îm­ Partidul a subliniat în repetate rîn- toţi oamenii cărora le e dra­ — Cum aşi putea face să- ) f ANUNŢ
gă munca. îi răspunse şeful
nile ce i-au revenit ca preşedinte al bunătăţirea activităţii organizaţiei de duri importanţa criticii de jos si au­ de sector. Condiţii avem mul­ mi aduc şi eu aici familia ? ] $
comitetului de secţie sindicală, că n-a bază şi a întregului colectiv al sec­ ţumitoare. Priveşte! Aceste — Da, e o dorinţă fireas- 1
tocriticii ca mijloc de îndreptare a lip­
acordat suficientă atenţie organizării torului să frămînte serios pe aceşti construcţii, sînt pentru voi. că. Dar, deocamdată nu avem ^ 24 şi 25 OCTOMBRIE 1960 Gentry! şcolar |
întrecerii socialiste şi consfătuirilor de tovarăşi, să-i facă să-şi analizeze în surilor şi a condamnat cu asprime pe
producţie; tovarăşii Avram Glava şi mod cinstit, autocritic activitatea. Aici sînt dormitoarele, dinco­ posibilităţi. Mai. aşteaptă pu- -j veterinar |
acei care caută să înăbuşe critica de lo este sala de mese. Am
construit şi o şcoală pentru ţin că. vom avea noi grijă... -| DEVA : Normandie Ntemen ; ARAD !
jos. copiii voştri. ALBA IULIA : Vrăjitoarele din
Avram Almâşan au fost criticaţi pentru Ar fi fost... O parte din ei n-au N-a trecut insă mult timp ^ Salem : Poznaşa : BRAD: Răz­
Adunările de dări de seamă şi ale­ A doua zi Drăguş se încă
neglijarea sarcinii primite din partea găsit însă că este. Tovarăşul Emil drase In echipa de fasonatori. şi dorinţa lui Drăguş a fost )
geri care au loc in organizaţiile de Munca era cu spor. In scurt satisfăcută In vara aceluiaşi ]
organizaţiei de a se ocupa de îmbu­ Faur a vorbit mai bine de o oră. Gei boi şi pace: ILIA: Unchiul meu eisnmfă ca pentru o-
bază constituie un bun prilej pentru timp el a devenit fruntaşul Iacinto: HAŢEG: Pudriera vor­
nătăţirea muncii în rîndul tineretului. aproape 80 de tovarăşi — în majori­ echipei. Cînd fu la plată, an, s-au mai construit încă 1 bitoare: HUNEDOARA: Cernea­ cuparecs lo cu rilo r li­
manifestarea criticii şi autocriticii de Drăguş al nostru, primi bani la roşie : ORAŞTIE: Koctubei: * bere la şcoala tehnica
Adunarea de alegeri a scos în evi­ tate veniţi la adunare direct din mină in mină peste 1.100 lei. „Bani două apartamente, dintre ca- ^
denţă şi unele lipsuri serioase ale to­ — aii făcut eforturi pentru a-1 asculta jos. Organizaţiile de partid sînt da­ Sufletul m ării: PETROŞANI: veterinara, hidroame­
buni“. îşi zise el. Nu mai stă­ re unul a fost repartizat fa- ^ Torero : Bădăranii; SEBEŞ :
toare să vegheze la crearea climatului tu mult pe ginduri. şi cu a- lioraţii şi topografie,
varăşului Emil Faur, şeful sectorului, cu atenţie pînă la capăt. Dar, despre probarea şefului de sector, miliei lui Drăguş Gheorghe. -j Barbara : SIMERI A: De simbă-
necesar pentru aceasta. îşi părăsi ortacii şi se duse tă pină lu n i: I.ONEA : 105% a- mai fine un examen
îndeosebi în ceea ce priveşte atitudi­ ce a vorbit el în adunarea generală la familie, în sat, la Negreşti, Drăguş şt-a adus familia la } libi: ZLATNA: Intrigă şi iubi­ de adm itere pînd fa
nea lui faţă de oameni: nu caută să timp de o oră ? Dintr-o singură frază m. c. unde avea 4 copii. Ajuns aca­ r e : TEIUŞ: La răscruce de dru­
se apropie de muncitori, nu-i lămu­ s-a declarat de acord de la început Tecuri. Cei doi copii mai mă- Î muri : APOLDUL DE SUS: Pri­ data de 25 octom-
să. povesti soţiei ce viaţă şi
ce condiţii, de trai sînt crea­ rişori sînt la şcoală, iar Irina T br.e

reşte în mod tovărăşesc, nu le explica cu toate lipsurile arătate. Apoi, ca o- te muncitorilor forestieri. se simte foarte mulţumită.
rum trebuie să muncească pentru rea­ mul obişnuit să vadă paiul din ochiul — Poţi să-ţi închipui, dra-
J S '< trecut 6 ani. de a-
_/._; /»_
lizarea planului de producţie, nu ia în altuia dar să nu observe bîrna din C7t. tund. in viaţa lui. Dră­

seamă cererile şi propunerile lor, îi propriul său ochi, a început să arunce guş şi a familiei lui, au sur- 1 măvara. It

bruschează, îi înjură... Cu tot ajutorul vina pe alţii. venit multe transformări. 33
Munca in pădure, prin meca­
dat pînâ acunrde organizaţia de bază • "Pentru lipsurile existente, sîhtefri Vi­ întreprinderea de gospodărie orăşenească s
nizările introduse nu mai este 1
— se arată în darea de seamă — el novaţi toţi — a spus el. Cu toate că
istovitoare pentru el, este o ^ Hafeg, sfr, U zinei nr. 1, telefon 6 8

n-a depus eforturi pentru a lichida a- în fiecare brigadă există membri şi muncă uşoară, şi plăcută. De j EXECUTĂ

ceste lipsuri care dăunează activităţii candidaţi de partid, aceştia dau prea nenumărate ori, fotografia ^ pentru sectorul socialist şi particulari

colectivului. puţin ajutor. Biroul organizaţiei de corhănitorului Drăguş Gheor- ) LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII. REPARAI II,

In dorinţa de a contribui la îndrep­ bază n-a analizat în suficientă măsură ghe a fost afişată la panoul 'j TENCUIELI SI ZUGRĂVELI LA CLĂDIRI,

tarea lipsurilor, unii vorbitori au cău­ situaţia din sector. de onoare. De nenumărate 1 Pentru paitîculari lucrările se execută cu plata în rate.
In secţia de pictură se execută firme, tablouri, panouri, re-ţ
tat — în discuţiile purtate — să a- Da, am şi eu lipsuri. Cea mai mare ori, pentru succesele deose- -j ‘ clame ele., cu materialul clientului sau cu materialul inireprin-;
ţderii util pentru comenzi locale cît şi pentru comenzi din re-,
dincească aceste critici, să ajute în mod lipsă a mea este acea că nu sancţio­ bite obţinute in muncă, pen- •)
tru depăşirile repetate ale ]
tovărăşesc pe cei în cauză să-şi îm­ nez oamenii cînd greşesc. Asta este 1
bunătăţească activitatea. S-a arătat de asemenea că ridic tonul, planului de producţie, a fost ]

Vorbind despre slaba preocupare a că nu ţin seama de cerinţele muncito­ nremiat în bani. 3

conducerii sectorului pentru a crea mi­ rilor. Dar, poţi să rezolvi toate cerin­ in locul traiului mizer, lip- 1

nerilor condiţii de lucru corespunză­ ţele muncitorilor? Nu poţi! S-a arătat slt de bucurii, familia lui i l ^ iune‘ -W-V-W". <

toare si despre lipsurile existente în că nu vorbesc cu muncitorii. Nu vor­ Drăguş. şi-a făurit astăzi u- ) ooooooo >ooo<xxxx>ooooorxsooooooooo.ooooooooo<xx>oooo^.

aprovizionarea unor brigăzi de mineri besc, pentru că ei trebuie să stea de nul fericit. Alături de munci- Î S i. E. „ARDEALUL“ j

cu materiale şi vagonete goale tova­ vorbă mai întîi cu maiştrii! Aşa se torit Exploatării forestiere 3

răşul Gheorghe Costin a ţinut să a- asigură disciplina. Greutăţile care e- Baru Mare-Tecuri. îşi aduce 3

dauge, vizînd pe şeful de secto r: xistă cu duiumul, mă fac, e adevărat, şi el aportul la opera m ărea-} | Seeiorur Poiana kuscă-TeHuc <

— Despre lipsurile acestea s-a mai să mai şi zbier Ia ei- Dar asta pentru ţă de construire a soctalis- ^ | A N G A JEA ZĂ : ;

vorbit de multe ori. Din partea mem­ că am nervi şi nervii nu poţi să-i legi mulul, răspunzînd astfel gri- ^

Hi. pe care partidul i-a pur- S Ş o fe ri cu o p ra ctica de cel puf in 2 ani pe.

brilor de partid şi a celorlalţi mineri cu lanţul... tat-o, pentru îndeplinirea do- ] o autocamioane şi turisme $

s-au făcut nenumărate propuneri. Dar. „Autocritica“ aceasta, care pare dnţei sale. 3 o Mecanici Diesel şi fo ra j. ^

degeaba. Toate discuţiile sint tgale foarte ciudată în gura unui comunist. S. ORBONAŞ^ <> C O N D IŢ II: i

J \ — v_./>._/ r, /, i

g al Sala rii ta rifa re republicane la care seV>
>
( U rm are din pag. l-a). Â 12»a oară secretar — Sînt supărat pe mine, mi-a o adaugă un sp or de şan tier de 39-4S% o
spus el. Tare supărat. Oamenii, S h) Cazare pentru el personal, fă ră fa m ilie,go
Hotărîrea biroului organiza­ comuniştii din secţie, m-au a-
ţiei de bază a fosl luată. Şi les pentru a 12-a oară secre­ o sau 150 lei, d rep t de cazare. g
chiar de-a doua zi, turnarea tar al organizaţiei de bază. Au
corpului maşinii de cusut a iost ai organizaţiei de bază apreciat că merit această înal­ f S o lic ita n ţii se pot a d re sa d irec t s e c to ru lu i de ex-%
încredinţată membrilor de partid tă încredere. Desigur, am fost
Gheorghe Drăghici, Remus Ol­ şi criticat. Am lipsuri. Tocmai Cio ra ri din com una Teliuc, raionul Hunedoara, %
tean u, Remus Codea şi candida­ de aceea sînt supărat pe mine - telefon 6.
tului de partid Remus Dragoţel. însumi. De 11 ani sînt secretar $
De atunci, rebuturile au scăzut al acestei organizaţii de bază
mereu. In prezent, se toarnă cu să critic cu mai mult curaj. Şi cru. Ce se întîmplase cu el ? bun. A fost repartizat să lucreze şi iată că n-am reuşit să mă OOOpooOOW 'XiOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOC OOO O OO Cx o
2 la sută rebut sub procentul de pregătirea ideologică trebuie După ce s-a sfătuit şi cu cei­ cu comunişti, oameni de nădej­ dezbar de toate necazurile. Spu-
admis. să mă ocup mai mult. Tov. lalţi membri ai biroului organi­ de. 1 s-a rezolvat şi problema ne-mi, să nu fiu supărat? Bine întreprinderea comerfului cu ridicafa
Rutcovschi îmi recomandă să-mi zaţiei de bază, tovarăşul Rut- locuinţei. A fost mutat într-o au făcut că m-au criticat. O să
Acesta e un aspect al muncii ajut cu mai multă răbdare to­ covschi a hotărît să-l viziteze a- cameră cu alţi tineri muncitori, vezi, mă îndrept... penlru textile şi încălfăm inte Petroşani
colective a biroului organizaţiei varăşele de muncă. Are drepta­ casă. Zis şi făcut. Şi într-o du- elevi la şcoala medie serală. Co­
de bază de partid de la secţia tur- te. Minunat om tovarăşul Rut- pă-amiază, ei s-a înfiinţat ia cioabă s-a îndreptat. Acum vine ...Secretarul are şi lipsuri. Se Aduce la cunoştinţa cumpărătorilor că în toate magazinele
¦ jtorie. Dar ele sînt multe. Din covschi ! El m-a pregătit pentru Cocioabă acasă: Ia lucru în fiecare zi. S-a în­ frămîntă pentru ele. Ăsta-i lu­ comerţului de stat şi cooperatist din regiunea Hunedoara se gă­
iniţiativa secretarului organiza­ acest importaht pas din viaţa scris în clasa a VI11-a a şcolii crul principal. Sigur le va în­
ţiei de bază, biroul a luat ho­ mea. /Mi-a lămurit mulle pro­ — Noroc, măi Constantine! medii serale. lătura. La viitoarele alegeri, co­ sesc sortimente bogate d e;
tărîri pentru realizarea de eco­ bleme neclare... Bucuros de oaspeţi ? muniştii o să constate că s-a în­ • Bocanci pentru bărbaţi şi copii,
nomii, pentru introducerea teh­ — Da, din Cocioabă o să iasă tărit controlul asupra conduce­ • Ghete pentru copii,
nicii noi, pentru îmbunătăţirea Comuniştii de la turnătorie, Constantin Cocioabă, care bă­ un muncitor de nădejde — spu­ rii secţiei, că s-a îmbunătăţit 0 Pantofi pentru bărbaţi, I emei şi copii,
calităţii învăţămîntului de partid, au arătat în acea adunare ge­ nuia scopul vizitei secretarului ne tov. Rutcovschi. A fost ajutat conducerea de către partid a • Cisme de cauciuc pentru bărbaţi, femei şi copii,
ridicarea pe o treaptă mai înal­ nerală că Domnica Crăciun este organizaţiei de bază, n-a răs­ la timp... organizaţiilor de masă. Da, tov. • Şoşoni şi galoşi,
tă a consfătuirilor de producţie. harnică, fruntaşă în producţie. puns nimic. A lăsat privirea în loan Tuşa. secretarul organiza­ • Ghete de postav,
Nu există problemă importantă Una dintre cele mai bune mie- pămîni şi i-a făcut loc să in­ Dar cîţi tineri n-au fost aju­ ţiei U.T.M. din secţie, care a- • Ghefe Kamelhar,
în secţie care să nu fie dezbă­ zuitoare, gata oricînd să-şi aju­ tre. taţi astfel să devină fruntaşi în cum se cam lasă pe tînjaiă, va
tută cu întreg biroul organiza­ te tovarăşele de muncă. In u- producţie, să aibă o conduită de fi ajutat să redevină activ. Bi­ X ^ S O 0,
ţiei de partid şi să nu se ia ho­ nanimltate. ea a fost primită în — Şi zi aşa, trăieşti bine. adevăraţi oameni noi ? Mulţi roul organizaţiei de partid îl 200,
tărîri chibzuite, colective. nodurile membrilor de partid. Lucrează alţii, iar tu trîndă- dintre ei, au devenit apoi mem­ va ajuta să îmbunătăţească m m sâ I00,
Organizaţia de bază şi-a sporit veşti. De ce nu vii la lucru ? bri de partid. Astăzi, colectivul munca de educare comunistă a Ml AŞTEPTAŢI
Se îrsîăreşîe organizaţia forţele ou încă un om, un co­ secţiei turnătorie se mîndreşte tinerilor, iar pe el să fie în frun­ 5 0 ,2 5 , O IBES
munist. Cocioabă s-a înroşit pînă în cu fruntaşii în producţie, Gheor­ te la toate acţiunile... I
de parfid vîrful urechilor. Rutcovschi a ghe Pienaru, Vasile Herţa, Tra-
Cînd am fost ales prima dată continuat: ian Hondola, Alexandru Feder, La redacţie a sosit o scrisoa­ PH TSTE
Adunarea generală dura de-o secretar al organizaţiei de bază, Elena Zerbea, Gheorghe Oltea- re. Un comunist este ales pen­
oră. Domnita Crăciun, miezui- în 1940 — spune tov. Rutcov- — Măi băiete, noi îţi vrem nu, Emil Oargă; Ieronim Va- tru a 12-a oară secretar al or­ P K fcSBfSS
toare. o tînără de 20 de ani, schi — eram de toţi 5 membri binele. N-am venit să te doje­ siu... ganizaţiei de bază la turnăto­
care ceruse primirea ei în raidu­ de partid. Acum, organizaţia nesc. Vreau să-ţi dau un sfat. ria U. M . Gugir, încredere care SOBIO.
rile membrilor de partid, asculta noastră de bază numără 96 M-au însărcinat comuniştii din Secretam ! se frămînfă se acordă celor mai buni din­
cu atenţie recomandările comu­ membri de partid şi 20 candi­ secţie. Tu eşti tînăr, meseria o tre cei mai buni. Acest comunist 1 . ü ü i í J fcgso
niştilor şi nota mereu în-tr-un daţi. cunoşti. De ce nu vii la lucru ? L-am întîlnit zilele trecute pe este Nicolae Rutcovschi.
tovarăşul Rutcovschi. Un om în.
carneţel : Cresc oam eni noi Dacă ai vreun necaz, spune- tre două vîrste, de statură mij­
— Da, să fiu mai energica. locie, cu privire ageră. Am dis­
De cîteva zile. Constantin Co­ mi-1, te ascult. O să încercăm cutat cu e! multă vreme. Era
cioabă nu mai dădea pe la lu­ frămîntat.
să-l rezolvăm...

Au trecut de atunci cîteva

luni. Constantin Cocioabă a fost

ajutat să devină un muncitor