Page 76 - 1960-10
P. 76
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1813
Declaraţia delegaţiei U. R. S. S . ia * xuurroiB sluâ * juXturtele şliri *juliimela şîirl
sesiunea Adunării Generale a O .N .U .
în p ro b lem a situaţiei din Congo
NEW YORK 22 (Agerpres). Dar lucrurile nu se limitează şi faptul că rezoluţia sesiunii
TASS transmite: Delegaţia la aceasta. O serie de fapte
U.R.S.S. la cea de-a 15-a sesiune din ultimul timp vin să confir extraordinare a Adunării Gene Impbti»mi politicii Cvnintaipea !tll
a Adunării Generale a O.N.U. me că situaţia din Republica rale în problema Congo-ului W. Camtilika ia cad ru l
a dat publicităţii o declaraţie Congo se înrăutăţeşte din ce în osie folosită de unele •state, lu a S h 1$. O p Seimului R. P . Polone
in problema situaţiei din Repu ce mai mult. In prezent situaţia cru ne oare l-a avertizat delega
blica Congo in care se arată că, este de aşa natură încît guver ţia sovietică, în propriile lor in BONN 22 (Agerpres). agravarea încordării internaţio VARŞOVIA 22 (Agerpres). — După vietică, a formulat de asemenea şl pro
in legătură cu includerea, la pro nul legal al Republicii Congo terese egoiste. Ziarul vest-german „Die An- nale, pînă la pericolul unui răz cum a transmis agenţia PAP la 21 puneri proprii legate nemijlocit de pro
punerea guvernului sovietic, pe este cu totul lipsit de posibilita dere Zeitung“ a publicat decla boi atomic mondial. Conduce octombrie s-a deschis la Varşovia sesiu blema dezarmării.
ordinea de zi a celei de-a 15-a tea de a-şi exercita funcţiile sa In încheierea declaraţiei se raţia unui grup de foşti mem rea de dreapta a Partidului So nea de toamnă a Seimului Republicii
sesiuni a Adunării Generale a le, iar şeful acestui guvern d-i spune: Toate acestea vin să bri (excluşi sau retraşi) ai Par cial-Democrat din Germania, Populare Polone. Poziţia adoptată de delegaţia polo
problemei situaţiei din Repu Lumumba are de fapt domiciliu confirme încă o dată aprecierea tidului Social-Democrat în care orbită de oportunismul ei, se neză în toate problemele care au con
blica Congo, este necesar ca toţi forţat. El este lipsit chiar de po făcută Ia timpul său de guver este demascată şi condamnată subordonează tot mai mult şi In darea de seamă privind lucrările stituit obiectul discuţiilor în cadrul ce
membrii O.N.U. să-şi facă o ima sibilitatea de a pleca la Adu nul sovietic asupra situaţiei din cu hotărîre politica capitulardă subordonează partidul politicii celei de-a XV-a sesiuni a Adunării Ge lei de-a XV-a sesiuni a Adunării Ge
gine clară despre situaţia in care narea Generală a O.N.U. pen Congo. Adevărul trebuie privit a conducerii de dreapta a Par-, actualului guvern al R.F.G., po nerale a O.N.U. W. Gomulka, prim-se- nerale a O.N.U., a spus W. Gomulka,
se află actualmente această pro tru a expune situaţia din ţară, în fa ţă : focarul de încordare, tidului Social-Democrat din Ger nticii de înarmare atomică şi cretar al C.G. al P.M.U.P., membru al a corespuns în întregime poziţiei tu
blemă. deşi, este evident că pentru co mania. Autorii declaraţiei su de încordare internaţională. A- Consiliului de Stat al R. P. Polone a turor ţărilor din lagărul nostru socia
mandamentul „trupelor O.N.U.“ care există în Congo nu este bliniază intensificarea generală probarea fără rezervă de către declarat că marea importanţă a acestei list deoarece noi promovăm o politică
Referindu-se la cele afirmate nu prezintă nici cea mai mică pur şi simplu un conflict local. a împotrivirii faţă de planurile conducerea Partidului Social- sesiuni constă în primul rînd în faptul externă unică, comună. Colaborarea de
la 17 octombrie de secretarul ge greutate să-i asigure securitatea Problema dacă în sfî-rşit poporu de înarmare atomică şi faţă de Democrat din Germania a ho- că ţările socialiste au desfăşurat în legaţiei poloneze cu delegaţiile altor
neral al- O.N.U. in legătură cu călătoriei sale la New York. lui congolez îi vor fi asigurate politica „războiului rece". Ei sa tărîrii guvernului de Ia Bonn cadrul ei o largă ofensivă pentru în ţări din lagărul nostru, îndeosebi cu
evoluţia evenimentelor din Con condiţiile pentru munca paşnică lută hotărîrea recentei conferin referitoare la denunţarea acor lăturarea primejdiei de război, pentru delegaţia Uniunii Sovietice şi condu
Comandamentul „trupelor şi existenţă independentă are o ţe a Partidului Laburist din An dului cu privire la comerţul in dezarmarea generală şi completă, lichi cătorul ei, tovarăşul Hruşciov, a fost
go şi, în special, cu activitatea O.N.U.“ şi secretarul general uriaşă importanţă pentru întrea glia care s-a pronunţat împo terzonal cu R.D.G. care consti darea totală a colonialismului, îmbună foarte strînsă.
O.N.U. în această ţară, declara personal au refuzat de fapt să ga Africă şi pentru întreaga lu triva înarmării atomice. tuia singura verigă de legătură
asigure condiţii normale activi me. Şi dacă organul suprem al După cum se subliniază în între cele două părţi aie Ger tăţirea activităţii Organizaţiei Naţiu W. Gomulka a subliniat că cuvîntă-
ţia delegaţiei U.R.S.S. arată că tăţii organului suprem al Repu Organizaţiei Naţiunilor Unite — continuare în declaraţie, aver maniei, se subliniază în decla nilor Unife şi modificarea structurii rile rostite de tovarăşul N. S. Hruş
blicii Congo — parlamentul Adunarea ei Generală — nu va tismentele date Ia sesiunea A- raţie, dovedeşte că orientarea acesteia. ciov Ia cea de-a XV-a sesiune a Adu
aceste afirmaţii nu dau o ima congolez. fi în stare să îndrepte situaţia dunării Generale a O.N.U. de capitulardă a conducerii Parti nării Generale a O.N.U. au atras aten
gine clară despre adevărata sta din Congo .în interesele păcii reprezentanţii ţărilor lagărului dului Social-Democrat din Ger Vorbind pe larg despre propunerile ţia tuturor delegaţiilor şi a lumii în
re de lucruri din Republica Con Comandamentul „trupelor şi securităţii, în interesele po socialist şi ai ţărilor neutre în mania faţă de politica lui Ade sovietice cu privire la dezarmarea ge tregi. In aceste cuvîntări, a spus vor
O.N.U." — se arală în continua porului congolez, ea va demons legătură cu această politică, au nauer, nu mai are nici un fel nerală şi completă sub un sever con bitorul, şeful guvernului sovietic a a-
go. El nu pomeneşte nici un re în declaraţie — a încheiat tra în faţa întregii lumi nepu avut un ecou larg în întreaga de limite. trol internaţional prezentate de N. S. rătat omenirii calea spre asigurarea şl
cuvînt despre felul în care co un acord cu autorităţile provin tinţa sa. Cauza păcii cere ca fo lume. Obligaţia primordială a Hruşciov, W. Gomulka a subliniat că menţinerea păcii. Toate cuvîntările lui
mandamentul „trupelor O.N.U.“ ciei Katanga cu privire la îm carul de încordare existent în fiecărui partid socialist, scriu In încheiere autorii declara adoptarea acestor propuneri ar garanta au fost pătrunse de dorinţa ca în re
părţirea aşa-numitelor „sfere de Africa să fie lichidat. autorii declaraţiei, trebuie să ţiei cheamă la „unirea şi soli omenirii o pace trainică.
$i secretarul general al O N.U. apărare“ din această provincie. fie împotrivirea hotărîtă faţă de daritatea tuturor acelora care laţiile dintre state să domine ideea
personal îşi îndreaptă greşelile Acest acord nu înseamnă de politica de înarmare şi de re consideră că pentru viitorul Vorbind despre activitatea delegaţiei
serioase pe care le-au comis în fapt nimic altceva decît încă un nunţare la tratative care duce la Germaniei şi al omenirii este coexistenţei paşnice, şi ca aceste relaţii
Congo şi pentru care au fost cri pas în direcţia recunoaşterii cli necesară combaterea politicii ac poloneze Ia sesiunea Adunării Generale
ticaţi de către o serie de state cii lui Chombe care se opune
printre care şi state care au tri guvernului legal al Republicii Situaţiei di si Congo tualei conduceri a Partidului a O.N.U., W. Gomulka a subliniat că să se sprijine pe prietenie reciprocă şi
mis subunităţi, militare pe terito Congo. Prin urmare comanda Social-Democrat din Germania“. delegaţia poloneză sprijinind întruto- colaborare.
riul Congo-ului in conformitate mentul „trupelor O.N.U.“ caută
cu rezoluţia Consiliului de Se să consolideze torma! teritorii Declaraţia a fost semnată de tul dezarmarea generală şi completă, Sîntem convinşi, a’ spus în încheie
curitate. le fărâmiţate ale republicii în
interesele colonialiştilor. LEOPOLDVILLE 22 (Ager O.N.U. în Congo a respins ulti W. Agarz, A. Berg, K. Ecker- precum şi toate propunerile în legătură re W. Gomulka, ca activitatea depusă
Declaraţia delegaţiei sovietice pres). matumul iui Mobutu. Concomi lin şi alţii. cu aceasta prezentate de Uniunea So- la sesiunea Adunării Generale de ţă
se referă in continuare la situa Paralel cu aceasta comanda
ţia existentă in Congo. mentul „trupelor O.N.U.“ din Potrivit ştirilor sosite din tent cu aceasta comandamentul rile socialiste şi de numeroase state
Congo continuă să fie subordo
Judecind după ştirile trans nat ţărilor N.A.T.O. Potrivit da Congo, colonelul Mobutu, căpe trupelor O.N.U. a postat în co Noi provocări vest-germane neutre va da rezultate pozitive.
telor existente din cei 8fi de o- tenia rebelilor congolezi între laborare cu poliţia guvernului După cuvîntarea lui \V. Gomulka au
mise din această ţară, — se a- fiţeri ai statului major militar
rată în declaraţie — pină în al O.N.U. din Congo 45 sînt din prinde eforturi disperate pentru provincial din Leopoîdviile pa BERLIN 22 (Agerpres). asupra postului de poliţie de la fron luat cuvîntul în cadru! sesiunii nume
ţările N.A.T.O. şi din ţările care a salva regimul său falimentar. trule pe străzile oraşului. A- Autorităţile vest-germane de fron tiera R.D.G. roşi deputaţi. Vorbitorii au aprobat în
prezent nu e fost încă desăvîr- fac parte din alte blocuri mili ceastă măsură a fost luată la ce- tieră continuă să săvîrşească provo unanimitate activitatea delegaţiei po
şită evacuarea trupelor belgiene tare agresive. După cum transmite agenţia cări la graniţa dintre Germania occi La 16 octombrie 1960 în apropiere loneze la cea de-a XV-a sesiune a A-
şi a personalului militar de pe Taniug, Mobutu . continuă să rerile insistente ale opiniei pu dentală şi R.D.G. După cum anunţă de Bischhagen (regiunea Heiligens- dunării Generale a O.N.U. şi a condu
Acum iese la iveală de ase blocheze cu ajutorul soldaţilor blice congoleze de a se asigura agenţia A.D.N., la 17 septembrie tadt) de pe teritoriul vest-german s-a cătorului el Wladyslaw Gomulka.
teritoriul congelez. Mai mult de- menea cît se poate de evident săi reşedinţa primului ministru securitatea populaţiei terorizată 1960, în jurul orei 15, în apropiere de
cît alît sosesc din ce în ce mai Patrice Lumumba, exercită pre de bandele lui Mobutu. localitatea vest-germană Mustin (re tras asupra patrulei de la frontiera Instigare la
multe ştiri că în Congo se ob siuni şi terorizează pe adversa R.D.G.
servă revenirea pe scară tot mai rii săi politici. Concomitent con Observatorii politici din ca
mare a colonialiştilor belgieni tinuă campania de corupere şi pitala congoleză arată că „pozi In legătură cu aceasta, organele
precum şi sosirea unor repre ţia de espectativă“ a misiunii
zentanţi ai puterilor occidentale competente ale Republicii Democrate
care acţionează sub steagul de intimidare a deputaţilor par O.N.U. faţă de Mobutu căruia giunea Ratzeburg) vameşul vest-ger- Germane au declarat că întreaga răs agresiune
O.N.U. ' lamentului în scopul de a crea aceasta i-a acordai pînă în pre man şi un cetăţean care se afla alături pundere pentru consecinţele acestor
o majoritate de care are nevoie de el au tras nouă focuri de revolver provocări o poartă iniţiatorii lor. NEW YORK 22 (Agerpres).
Mobutu şi care să exprime vo zent un sprijin fără echivoc se Agenţia United Press Interna
tul de neîncredere guvernului explică prin faptul că poziţiile
iui Mobutu în armată probabil tional anunţă eă organizaţia
reacţionară „Legiunea america
Lumumba. că au slăbit în mod considerabil. Pete negre pe harta lumii“ nă“ a adoptat o rezoluţie la Con
Bazîndu-se pe sprijinul cercu O mărturie a acestora este prin gresul ei care s-a încheiat la
Lucrările Comitetului Politic tre altele şi faptul că Mobutu CAIRO 22 (Agerpres). TASS ne din Panama, intensificarea Miami în care îndeamnă la „boi
rilor colonialiste, Mobutu a în a mutat de urgenţă un mare nu transm ite: Intr-un amplu arti încordării în relaţiile dintre Cu cotarea economică generală“ a
Adunării Generale a O. N. U. treprins la 20 octombrie încă o col redacţional publicat în co ba şi Statele Unite — în spa Cubei pentru a se obţine „căde
încercare de a-şi întări situaţia, măr de ofiţeri din Leopoîdviile loanele ziarului „Al Ahram“ tele fiecărei din aceste crize rea actualului guvern al lui
NEW YORK 22 (Agerpres). gătură cu măsurile specifice însoţit de 100 ofiţeri îmbarcaţi în regiunile din interiorui ţării, sub titlul „Bazele militare ame precum şi a altor crize se pro Castro“. Dacă acest lucru nu va
In şedinţa din după-amiaza legate de dezarmare nu ar duce într-un convoi de jeep-uri şi ca ceea ce înseamnă de fapt izgo ricane — pete negre pe harta filează problema bazelor milita- reuşi, se spune în rezoluţie, con
la o reducere eficientă a înar nirea lor din armată. Această lumii“ se subliniază că cele 300 tare americane. gresul şi preşedintele S.U.A. vor
zilei de 21 octombrie a Comite mărilor. mioane militare, el a sosit la măsură se explică prin atitudi de baze militare americane care trebui să ia „toate măsurile nece
tului Politic, care discută pro sediul misiunii O.N.U.- şi a a- există în prezent în diferite col In articol se spune că Statele sare pentru a pune în slujba a-
blema dezarmării a luat cuvîn- Afartino a apărat proiectul de dresat un ultimatum comanda nea lor dezaprobatoare faţă' de ţuri ale globului constituie Unite folosesc bazele lor mili cestui scop armamentul şi forţele
tui un singur vorbitor — Gae- tezoluţie prezentat de Anglia, mentului trupelor Organizaţiei activitatea aventurieră a colo „cauza crizei existente în lume“. tare de pe teritorii străine nu noastre armate şi a da astfel po
tano Martino. şeful delegaţiei italia şi S.U.A. în problema de Naţiunilor Unite. In acest ulti numai pentru a ameninţa Uni porului cuban posibilitatea să
Italiei. Apărînd poziţia puterilor zarmării ca pe un proiect care matum el a cerut, după cum se nelului rebel. De fapt toate incidentele in formeze un guvern necomunist“.
occidentale în problema dezar ar corespunde în întregime con anunţă, retragerea trupelor Potrivit ultimelor ştiri sosite ternaţionale din acest an au fost unea Sovietică şi celelalte ţări
mării şi controlului el a afirmai cepţiei dezarmării generale şi provocate de existenţa acestor Participanţii la congres au ce
controlate. Martino nu a obiec O.N.U. de Ia arsenalele taberei din Leopoîdviile, Mobutu pri baze militare, scrie ziarul. In socialiste, ci şi pentru a duce rut să se acorde ajutor material
că atît timp cît un organ teh tat împotriva includerii unor militare „Leopold 11“, permisiu mind refuzul comandamentului cidentul cu avionul de spionaj şi moral emigranţilor rea.Uir
nic nu va stabili măsurile con reprezentanţi ai ţărilor neutre nea ca trupele sale să foloseas trupelor O.N.U. de a satisface american „U-2“, eşecul confe aşa-zise războaie mici, cum a nari care vor să lupte împotriva
în Comitetul de dezarmare. că fără nici un control armele cererile sale a pus în stare de actualului guvern al Cubei.
crete ce trebuie înfăptuite, sem din aceste arsenale şi să i se „alarmă" începînd cu data de rinţei la nivel înalt, tulburările fost, de pildă, războiul din Co
narea unui acord politic în le pună la dispoziţie aerodromul 21 octombrie unităţile militare
Njili. ce se află sub ordinele sale. din Japonia, contramandarea reea şi altele.
Concomitent ei a chemat clin Popoarele ţărilor în care e-
După cum anunţă agenţia U- vizitei lui Eisenhower în Japo
nited Press International,' ia nou în capitală o brigadă mo- xistă baze militare americane,
Leopoîdviile s-a aliat că coman tomecanizată dizlocată ia Thîs- nia, demonstraţiile antiamerica-
damentul forţelor armate aie viile (la 100 km. de Leopold- scrie în încheiere ziarul, trăiesc
vilie). sub o ameninţare permanentă.
rj> O'Igj <Ptt) OOJOC-Q-Ol m><trUD-Ir Ţ - ţ TJ- -Ţntfr «ţr-ţr—I—ft—r-Ţ— ¦
SAPTAMINA INTERNAŢIONALA reşte să folosească lucrările Gomite- darea şi dezorganizarea vieţii econo patriotice ale ţării, să fie promovată o
tului nr. 1 pentru înşelarea opiniei pu mice a ţării. După cum anunţă agenţi politică de neutralitate, să se stabi
blice. Uniunea Sovietică şi celelalte ile de presă, în Katanga au început lească relaţii de prietenie cu ţările ve
ţări socialiste vor înceta de a mai «ă sosească trupe din Uniunea Sud- cine şi să fie acceptat ajutorul acelor
,,Seminţele păcii” sprijinul de care se bucură ele în rîn- paşnică“ au constituit leit-motivul cu- A d u n ă r ii Generale din 20 noiembrie lua parte în acest comitet la discuţii Africană, cu avioane americane şi bel ţări, care nu urmăresc ştirbirea inde
durile opiniei publice mondiale. Pînă vlntării în care şeful guvernului so 1959“. In afară de acest proiect, pe sterile despre dezarmare. giene, armament şi muniţii puse la pendenţei Laosului.
vor da roade scum ziarul amintit a relevat în nu vietic a exprimat în repetate rinduri ordinea de zi a comitetului au mai dispoziţie de S.ll.A. Imperialiştii folo
merele sale, următoarele iniţiative ale gîndul că pentru victoria !deilor sale apărut două proiecte de rezoluţie ale Popoarele cer ca şi reprezentanţii sesc clica Mobutu-Kasavubu-Bomboko » Din U.R.S.S. au fost expulzaţi ce
Evenimentele din cursul săptămînii lui Nikita Hruşciov: U.R.S.S. contează pe forţa exemplului, puterilor occidentale. Unul aparţine puterilor occidentale să-şi aducă apor şi marioneta Chombe pentru a-şi rea tăţenii americani Mark I. Kaminsky şl
ce se Încheie astăzi sînt dominat; de nu pe forja armelor" S.U.A.. Italiei şi Angliei, iar altul ex tul în rezolvarea problemei dezarmă liza interesele de jefuire a acestei ţări- Harvey K. Bennett care, sub masca de
largul ecou pe care îl are în întreaga — restabilirea drepturilor Chinei în clusiv Angliei. In aceste proiecte pu rii iar Comitetul Politic să treacă ne- turişti, au folosit călătoria în U.R.S.S.
lume prima etapă a dezbaterilor de la O.N.U.; Alte ziare scot în evidenţă cuvintele terile occidentale, cu toate că şi-au lutîrziat la elaborarea unor directive Toate acestea au provocat o profun pentru a îndeplini misiuni de spionaj.
O.N.U. Presa şi radioul, cercuri tot lui N. S. Hruşciov că linia principală însuşit anumite formulări cuprinse în roncrete pentru tratativele viitoare. dă indignare în rîndul popoarelor lumii Ministerul Afacerilor Externe al
mai largi ale opiniei publice mon — libertate tuturor ţărilor care se în lucrările primei etape a celei de-a propunerile sovietice, încearcă să se care sprijină cauza dreaptă a Repu U.R.S.S. a protestat în legătură cu a-
diale comentează, compară, trag con arai află sub jugul colonialismului ; ,KV-a sesiuni a Adunării Generale a menţină pe vechile poziţii. Im perialiştii îşi greşesc blicilor Cuba şi Congo, împotriva că ceasta pe lingă ambasada S.U.A. Ia
cluzii asupra rezultatelor de pînă acum fost lupta noului împotriva a ceea ce calculele rora şi-a îndreptat imperialismul acti Moscova şi a cerut să se ia
ale lucrărilor celei de-a XV-a sesiuni — o nouă conferinţă la nivel înalt uste vechi, şi şi-a trăit traiul şi frî- O analiză atentă a acestor proiecte vitatea sa criminală. Imperialiştii nu neînlîrziate pentru încetarea fol., ii
a Adunării Generale. Părerea unanimă pentru discutarea problemei Berlinului nează dezvoltarea şi creşterea noului. de rezoluţie occidentale dovedeşte că In această săptămînă cercurile im vor reuşi să îngenuncheze aceste po turismului în scopuri de spionaj.
confirmă succesele strălucite ale ţări iccidental : In ele nu se aminteşte nimic de lichi perialiste şi-au intensificat activitatea poare 1
lor socialiste care au depus eforturi Seminţele noului au fost semănate darea forţelor armate, ci doar de re <or de subminare a independenţei şl ® In această săptămînă Adunarea
însemnate pentru a transforma cea — crearea unui secretariat al O.N.U. din belşug la O.N.U. de către dele ducerea lor şi nu se vorbeşte de loc suveranităţii popoarelor care şi-au cîş- ;h Naţională Franceză a discutat proiec
de-a XV-a sesiune într-un eveniment care să oglindească adevărata situaţie gaţiile socialiste şi ele încolţesc deja despre măsuri cum ar fi încetarea pro ligat prin luptă dreptul la o viaţă li Trecînd în revistă evenimentele săp- tul de lege prezentat de guvern cu pri
de cotitură în activitatea Organizaţiei din lume. In inimile popoarelor, se dezvoltă cu ducţiei de război, lichidarea tuturor beră. După cum se ştie, revoluţia cu- tăinînii este necesar să amintim c ă : vire la crearea în decurs de 5 ani a
Naţiunilor Unite. repeziciune, iar recolta pc care o va armamentelor, desfiinţarea bazelor şi jană a provocat accese de furie mi ® Cercuri tot mai largi ale opiniei aşa-numitei „forţe de şoc atomice" care
Alături de valoroasa apreciere a ini- «trînge întreaga omenire progresistă suprimarea cheltuielilor militare. liardarilor americani. In prezent, mono- publice greceşti protestează împotriva urmăreşte înzestrarea armatei franceze
Propunerile prezentate sesiunii de liativelor constructive ale guvernului va fi dintre cele mai bogate. poliştii din S.U.A. pornesc la acţiuni încercărilor autorităţilor din Grecia de cu armament nuclear. Acest proiect de
către delegaţia Uniunii Sovietice şi sovietic, ziarul subliniază pe de altă Rezoluţia separată a Angliei reia tîlhâreşti directe: în Guatemala sînt a împiedica prin arestări şi teroare lege, aprobat de comisia financiară cu
delegaţiile celorlalte ţări socialiste, ac parte insuccesele tot mai evidente ale Occidentul se menţine teza formulată de primul ministru pregătite grupuri de mercenari cu sco larga campanie naţională pentru eli o majoritate de numai un vot, a stîr-
tivitatea neobosită desfăşurată de către politicii cercurilor conducătoare din pe vechile poziţii Macmillan în cadrul dezbaterilor de pul de a invada Guba, bande contra berarea lui Manolis Glezos şi a celor nit critici vehemente din partea a nu
Nikita Hruşciov. care a semănat la Occident, care refuză cu încăpăţînare politică generală. Această rezoluţie revoluţionare sînt aprovizionate de că lalţi democraţi greci, deţinuţi în mod meroşi deputaţi, care îşi dau seama că
O.N.U. „seminţele păcii şi adevărului“, să ţină seama de raportul real de forţe tn problem a dezarm ării preconizează instituirea unor comisii tre avioane militare americane cu ar samavolnic în închisori. In ciuda ata crîenfarea politicii actualului guvern
u-au fost zadarnice. Popoarele şi-au lin lume şi se împotrivesc rezolvării de experţi care să studieze nu în mamente şi muniţii. Aceste acţiuni a- curilor poliţiei, în Grecia se desfăşoară francez prezintă pericolul unei catas
dat seama odată mai mult că politica paşnice a problemelor internaţionale După încheierea dezbaterilor de po făptuirea dezarmării ca atare, ci doar fresive ale S.U.A. au deferminat gu cu succes campania pentru strîngerea trofe generale pentru Franţa.
statelor socialiste este îndreptată spre «ctuale. litică generală din Adunarea Generală !ontrolul şi inspecţia... vernul cuban să înainteze spre dis de semnături pe o petiţie în care se
soluţionarea pe cale paşnică a pro a O.N.U., atenţia opiniei publice s-a cutare Adunării Generale o plîngere, în cere eliberarea neîntîrziată a lui Ma e In Turcia a început procesul foş
blemelor internaţionale, în interesul Cu mult interes a primit opinia pu concentrat asupra Comitetului nr. 1 Este clar că puterile occidentale şi nolis Glezos şi a altor patrioţi greci- tilor conducători de stat implicaţi în
tuturor statelor lumii. blică mondială recenta cuvîntare rostită unde. datorită delegaţiilor occidentale, ie data aceasta caută să tergiverseze tare se cere ca O.N.U. să ia măsurile progromurile şi demonstraţiile antigre-
de N. S. Hruşciov la mitingul oame a fost strămutată discutarea problemei 'ealizarea unui acord şi să înmormîn- ® In legătură cu tratativele care se
Este interesant de remarcat că pînă nilor muncii din Moscova. Iată ce scrie dezarmării. leze în discuţii interminabile problema necesare pentru ca guvernul american ceşti care au avut loc în 1955 la Is-
ţl ziare burgheze, cum este săptămî- tn legătură cu această cuvîntare co lezarmării. Manevrele delegaţiilor oc desfăşoară în prezent Ia Vientiane în
nalul american „National Guardian“, tidianul francez „l’Humanité“ : „Fă- Dezbaterile din acest comitet au în cidentale au fost cu tărie demascate de să pună capăt actelor de atentat ta tanbul şi Izmir. După cum se ştie,
recunosc în coloanele lor importanţa eînd bilanţul participării sale la acti ceput în jurul proiectului sovietic de 'eprezentanjii ţărilor socialiste care au securitatea şi independenţa Cubei. tre guvernul Laosului şi delegaţia Pa-
vitatea O.N.U., Hruşciov declară că rezoluţie, intitulat „Dezarmarea şi si ieclarat că. dacă Occidentul urmă- fostul guvern turc a aprobat aceste
propunerilor sovietice la O.N.U. şi dezarmarea constituie pivotul tuturor tuaţia privind îndeplinirea rezoluţiei in Congo, aceeaşi mină criminală tet-Lao, conducerea Partidului Neo-băo-
problemelor din zilele noastre. Cuvin demonstraţii, prezentîndu-le mai apoi
tele „coexistenţă paşnică“, „întrecere a imperialismului pune la cale scin Haksat a propus într-o declaraţie dată
drept „instigalii comuniste“.
publicităţii, să fie uniie toate forţele
I. LAZĂR
Redacţia şi administraţia ziarulu i: str. 6 Martie n r.l."T d e!o n ; 188; 189? 75. Taxa plătită"in numerar coniorm aprobării Direcţiunii Generale P.T.T.R. nr, 263.320 din 6 noiembrie 1949. - Tiparul: întreprinderea Poligrafică „1 Mai” - Deva.
