Page 77 - 1960-10
P. 77
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢI-V A I Toate forţele Ziua Forţelor Armate
ia semănatul
cuituriiof de toamnă ale R. P. R.
ntoarcerea în capitală a tovarăşului Au term inat Gu 16 ani în urmă, la 25 octombrie armată de tip nou, armata muncitori
1944 după izgonirea cotropitorilor hitle- lor şi ţăranilor muncitori, o armată a
Gfieorghe GheorgHiu-Dej în săm în ţările riştî din oraşele Satu Mare şi Garei, frăţiei dintre minorităţile naţionale, e-
a fost eliberat întregul teritoriu al ducatâ în spiritul internaţionalismului
Duminică 23 octombrie la ora La sosirea în gara Bănoasa, instituţiilor centrale şi ai orga torit au fost Intîmpinaţi cu urale Membrii gospodăriei agricole colec ţării noastre. proletar, al dragostei faţă de patrie şi
20 s-a înapoiat în Bucureşti to tovarăşii Gheorghe Gheorghiu- nizaţiilor obşteşti, generali şi şi aclamaţii îndelungi. tive din satul Sereca raionul Orăştie, cuceririle obţinute de întregul popor,
varăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej, Leonte Răutu şi Ştefan ofiţeri superiori', oameni de şti au terminai primii din raion însămîn- Ziua de 25 octombrie a devenit ziua muncitor.
Dej conducătorul delegaţiei R.P. Voitec au fost intîmpinaţi de inţă, artă şi cultură, ziarişti ro- Un grup de pionieri a oferit ţirea cerealelor păioase de toamnă. Forţelor Armate ale Republicii Popu
Romîne la cea de-a 15-a sesiune tovarăşii Gheorghe Apostol, E- mîni şi corespondenţi ai presei buchete de flori conducătorilor Organizînd mai bine munca şi mobi- lare Romîne. Această zi va reaminti Anul acesta sărbătorirea Zilei For
a Adunării Generale a Organi rnil Bodnăraş, Petre Borilă, străine, numeroşi oameni ai partidului şi guvernului. lizînd la lucru toate forţele şi atelajele de întotdeauna de virtuţile ostăşeşti şi ţelor Armate are loc în condiţiile uuui
zaţiei Naţiunilor Unite, precum Ion Gheorghe Maurer, Alexan muncii. care dispun, colectiviştii din Sereca au spiritul de vitejie al poporului romîn puternic avînt al întregului popor pri
şi tovarăşii Leonte Răutu şi dru Moghioroş, Dumitru Col iu, In piaţa gării Băneasa şi de-a însămînţat cu grîu din soiul Ponca 20 în lupta pentru independenţă naţio lejuit de înfăptuirea sarcinilor de în
Ştefan Voitec. general de armată Leontin Să- Erau prezenţi şefii misiunilor lungul şoselei spre oraş se a- ha. şi cu grîu Genad 117,35 ha. rea- nală şi progres social, despre indes semnătate istorică ale celui de-al III-
dunaseră zeci de mii de bucu- lizîndu-şi astfel planul însămîn|ărilor tructibila prietenie şi frăţie de arme lea Gongres al P.M.R. Hotărîrile a-
Cu acelaşi tren au sosit şi lăjan, Mihai Dalea, Janos Fa- diplomatice acreditaţi la Bucu reşteni care au salutat cu căl de toamnă în proporţie de 100 la sută. romîno-sovietică cimentată în focul doptate de Gongres — planul de 6
tovarăşii Chivu Stoica, Nicolae dură şi entuziasm pe tovarăşul luptei împotriva fascismului. ani şi schiţa de perspectivă — repre
Ceauşescu şi Alexandru Drăghici zeoaş, membri ai Comitetului reşti şi alţi membri ai corpului Se putea to tu şi mai mult zintă un program măreţ de muncă
care au însoţit pe membrii de diplomatic. Gheorghe Gheorghiu-Dej, au a- Armata Republicii Populare Romîne, şi luptă pentru desăvîrşirea construc
legaţiei romîne de la intrarea pe Central al P. M. R., miniştri, La gospodăria agricolă colectivă din făurită şi educată de Partidul Munci ţiei socialismului în patria noastră.
La coborîrea din tren tovară clamat îndelung pentru P.M.R., Gelmar trebuie să se recolteze în a- toresc Romîn, constituie una din cele
teritoriul ţării. membri ai Prezidiului Marii A- şul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi ceasiâ toamnă porumbul de pe 91 ha. mai de seamă realizări ale regimului Sărbătorirea Zilei Forţelor Armate
ceilalţi tovarăşi cu care a călă- pentru Comitetul său Central. şi să se însămînţeze griu pe 140 ha. nostru democrat-popular. Ea este re ale R.P.R. are loc în condiţiile cînd
dunări Naţionale, conducători ai Faţă de forţa de muncă de care dis zultatul unui întreg proces istoric. în- pe plan internaţional forţele sociale
(Ager preş). pune gospodăria, atît îns.ămînţârile cit fruntînd persecuţiile regimului burghe- care luptă pentru pacea şi securitatea
şl recoltările ar ti trebuit să fie ter zo-tnoşieresc, comuniştii au dus cu- popoarelor, pentru democraţie şi pro
: Salutul cald al oamenilor muncii minate sau în cel mai rău caz să se vîntul înflăcărat ai partidului în rin- gres social cresc continuu. Aceasta îşi
i găsească intr-un stadiu avansat. Si durile oamenilor muncii, îmbrăcaţi în găseşte cea mai puternică expresie în
la sesiunea Adunării Generale exprim hotărîrea .de a aduce tem calda noastră recunoştinţă tuaţia se prezintă însă altfel. La haine ostăşeşti cbemîndu-i ia luptă dezvoltarea impetuoasă a forţelor Uni
Duminică dimineaţa trenul cu prin munca mea o contribuţie pentru munca neobosită pe Q.A.C- Gelmar nu s-au însămînţat pentru libertate naţională- In perioa unii Sovietice şi a ceiorialte ţări aie
care a călătorit în drum spre a O.N.U., unde a afirmat cu pu iot mai mare la întărirea patri care aţi desfăşurat-o ia O.N.U. pină în prezent cu grîu decît circa da războiului nedrept, antisovietic, sistemului mondial socialist. Succese
patrie tovarăşul Gheorghe Gheor tere voinţa de pace şi colabora ei noastre, a forţelor păcii”. în folosul poporului nostru, a 60 ha. P.C.R. a militat cu hotărîre pentru le Uniunii Sovietice şi a ţărilor de de
ghiu-Dej, precum şi tovarăşii re internaţională a poporului ro cauzei păcii”. răsturnarea dictaturii . miiitaro-fasciste. mocraţie populară exercită o influenţă
Leonte. Răutu şi Ştefan Voitec Victoria Sotiorian, colectivism Consiliul de conducere motivează determinată asupra dezvoltării contem
a sosit în gara de frontieră mîn. din Coşlariu, şi-a exprimat bu Intîmpinînd pe conducătorii întîrzierea însămînţărilor prin aceea Astfel, P. C. R- în frunte cu tov. porane. in zilele noastre mişcarea de
curia pentru munca depusă de partidului şi guvernului pionierii că S.M.T.-ul nu le-a pus la dispoziţie Gheorghe Gheorghiu-Dej a elaborat în eliberare colonială cunoaşte o amploa
Curtici. La Arad, Săvîrşin şi Simeria, delegaţia noastră la. O.N.U. în le-au dăruit cravate roşii şi in tractoare. Cauza constă însă în ne- august (943 planul de pregătire a in re din ce în ce mai mare- Raportul
La sosirea pe teritoriul ţării la Coşlariu, Sighişoara, Racoş, slujba păcii şi progresului şi a signe de pionieri, nenumărate eliberarea terenului de culturile tîrzii. surecţiei armate. In lagărele de prizo de forţe pe arena mondială s-a schim
buchete de flori. Deşi cea mal inare parte din grîu se nieri din Uniunea Sovietică, în rîn- bat astfel în favoarea democraţiei şi
noastre, tovarăşul Gheorghe Oraşul Stalin, Predeal, Cîmpi- adresat urări de sănătate to va însămînţa după porumb, Ia GAG- durile soldaţilor şi ofiţerilor s-a dez socialismului, creindu-se posibilitatea
Gheorghiu-Dej şi ceilalţi mem na şi Ploeşti — localităţi unde varăşului Gheorghe Gheorghiu- La Deva, Alba-lulia, Blaj, Gelmar nu a fost cules porumbul de voltat tot mai mult mişcarea antifas preîntimpinârii războiului mondial. Ală
bri ai delegaţiei romîne au fost Dej. Copşa /Mică, Mediaş, Dumbră cît de pe 20 ha. Spre această problemă cistă- Ga urmare în anul 1943 s a fău turi de celelalte ţări ale lagărului so
s-a oprit trenul—oamenii muncii veni, Azuga, Buşteni, Sinaia, treouie să-şi îndrepte atenţia consiliul rit pe teritoriul U.R.S-S. prima mare cialist, Republica Populară Romînă
salutaţi de tovarăşii Chivu Stoi în frunte cu reprezentanţi ai or In gara Sighişoara, dăruind Băicoi şi alte localităţi pe unde de conducere şi, folosind toate mijloa unitate armată romînească cu carac militează activ pentru statornicirea unei
ca, Nicolae Ceauşescu şi Ale ganelor locale de partid şi de tovarăşului Gheorghe Gheor a trecut trenul mii de oameni a- cele, să urgenteze recoltarea porum ter popular — Divizia de voluntari păci trainice în întreaga lume- Aspi
xandru Drăghici, veniţi în în stat au înconjurat cu dragoste, ghiu-Dej un buchet de flori, pio flaţi pe peroanele gărilor au a- bului şi însămînţările. „Tudor Vladimirescu". raţiile şi voinţa de pace a poporului
într-o atmosferă de puternic en niera Elena Buzaş din clasa clamat călduros pe tovarăşul nostru şi-a găsit o nouă expresie în
tâmpinare. tuziasm, pe membrii delegaţiei, VII-a a şcolii elementare nr. 2 Gheorghe Gheorghiu-Dej şi pe La Vinf rezultatele Pregătind insurecţia armată P.G-R- activitatea delegaţiei ţării noastre ia
De asemenea pentru a întîm- le-au urat bun sosit pe pămintul ceilalţi conducători ai partidului pot ii mai bune îndeosebi după înlăturarea din rîndu- cea de-a 15-a sesiune a Adunării Ge
din localitate a spus : „Trăim o şi guvernului, au ovaţionat în rile lui a elementelor laşe şi capitu nerale a O.N.U. De ia această înaltă
pina delegaţia au venit tovarăşii patriei. clipă frumoasă din fericita delung pentru Partidul Munci La cele patru întovărăşiri agricole lante, a luat măsuri de crearea şi în tribună, in faţa reprezentanţilor a 99
Petre Blajovici, prirn-secretar al noastră copilărie, o clipă mult toresc Romîn. Locuitori ai sate din comuna Vinţul de Jos, raionul tărirea militară a formaţiunilor patrio de state ale lumii, tovarăşul Gheorghe
Comitetului regional Timişoara Tovarăşul Gheorghe Gheor dorită, cînd putem transmite, di lor şi cetăţeni care treceu pe Alba, lucrările agricole de toamnă se tice. Pergătită si condusă de partid, Gheorghiu-Dej a făcut o amplă şi cu
al P.M-R., Ioan Gluvacov, secre ghiu-Dej a stat de vorbă cu oa şoselele din vecinătatea căii fe- desfăşoară mult sub posibilităţi. în insurecţia armată de la 23 August 1944 prinzătoare expunere asupra politicii
tar al Comitetului regional Ti menii muncii veniţi în întîmpi- rect un fierbinte salut pionie rale au tăcut semne prieteneşti tovărăşiţi!" nu au însămînţat pină în externe promovată de ţara noastră,
mişoara al P.M.R., Ioan Bel- nare, relatîndu-le despre lucră resc iubitului nostru conducă de salut, la care tovarăşul prezent decît 251 ha. din 870 planifi a triumfat.'
dean şi alţi reprezentanţi ai or rile sesiunii Adunării Generale a tor, tovarăşul Gheorghe Gheor Gheorghe Gheorghiu-Dej şi cei- cate a se însămînţa cu grîu. Foarte La chemarea P.C.R. armata romlnă politică ce exprimă năzuinţele între
ganelor locale de partid şi de O.N.U., despre activitatea dele lălţi conducători’ au răspuns de încet se desfăşoară însămînţările la
gaţiei ţării noastre. Mulţi dintre ghiu-Dej, sol al dorinţei de pa la terestrele trenului. întovărăşirile din satele Vurpăr şi a întors armele Împotriva hoardelor gului nostru popor muncitor.
stat, numeroşi locuitori din cei prezenţi au înfăţişat aspec ce a poporului nostru. Însoţim Mereteu. fasciste. Alături de glorioasa armată
Curtici şi din împrejurimi, care te din munca lor, succesele, ob Atmosfera sărbătorească, ma sovietică, trupele romîne au luptat Militînd pentru cauza păcii, poporul
au făcui, tovarăşului Gheorghe ţinute în producţie. aceste flori cu un gînd plin de nifestările. pline de enluziasm De ce se în tîrzie eroic pentru eliberarea patriei noas
Gheorghiu-Dej şi celorlalţi mem dragoste...şi. recunoştinţă pentru ale oamenilor muncii au consti tre. După eliberarea teritoriului ţării. nostru, guvernul R.P.R. nu scapă
bri ai delegaţiei o caldă şi en „Urmărind activitatea dele Partidul Muncitoresc Romîn, însămînfârile ? 16 divizii romîneşli reorganizate, cor
tuziastă primire. Grupuri de pio gaţiei noastre la O.N.U., în care ne învaţă să cinstim via tuit o puternică expresie a dra pul aerian şi alte formaţiuni ale ar din vedere acţiunile cercurilor impe
nieri şi tineri colectivişti le-au frunte cu tovarăşul Gheorghe ţa şi munca, să preţuim omul Colectiviştii din Hâşdat au contractai matei au continuat să participe alături
oferit buchete de flori. Gheorghiu-Dej — a declarat în şi realizările lui, să iubim şi să gostei profunde a poporului cu S.M.T. Orăştie suprafaţa de 100 rialiste în frunte cu S.U.A. care a-
gara Arad muncitorul ceferist apărăm pacea”. ha. pe care, conform contractului tre
De-a lungul întregului parcurs fon Vlăsceanu — m-am simţit penfm Partidul Muncitoresc Ro- buia s-o însămînţeze. Pînă în prezent, de armata sovietică la luptele de pe meninţă pacea, sprijină reînvierea
fericit că trăiesc într-o ţară un In timpul scurtei opriri a tre la această gospodărie, tractorul S.M.T. teritoriul Ungariei şi Cehoslovaciei. Bundeswehrului in Germania occiden
al trenului de Ia frontieră pină de toate eforturile poporului, nului în gara Racoş, muncito rnîn, pentru Comitetul său Cen a arat şi însămînţat cu griu 50
în Capitală, zeci dp mii de oa condus de partid, sînt îndrepta rul Biczo Istvan, a înmînat o din cele 80 ha, planificate. Dar, toc După război în cadrul armatei s-a tală.
meni ai muncii au salutat cu te spre pace, spre ridicarea ne scrisoare tovarăşului Gheorghe tral în frunte cu tovarăşul mai acum cînd colectiviştii trebuiau
căldură pe tovarăşul Gheorghe contenită a nivelului de trai al Gheorghiu-Dej. „Sîntern foarte să însămînţeze şi restul de 30 ha. desfăşurat o activitate intensă pentru Armata ţării noastre, alături de for
Gheorghiu-Dej, i-au exprimat celor ce muncesc. Salutînd as Gheorghe Gheorghiu-Dej. tractorul a fost scos din brazdă şi reorganizarea armatei pe baze demo ţele armate ale celorlalte state parti
tăzi pe membrii .delegaţiei, îmi bucuroşi să vă salutăm perso trimis în altă parte fără nici un fel cratice, pentru intensificarea muncii de cipante la Tratatul de Ia Varşovia,
mulţumirea şi calda recunoştin nal — se spune printre altele ( Agerpres). de justificare. După cîteva zile de aş educaţie în rîndui militarilor. este gata orieînd să îndeplinească cu
ţă pentru activitatea desfăşurată în scrisoare — să vă transmi- teptare, care au dus la întîrzierea în- cinste misiunea încredinţată, apăra
sămînţărilor, colectiviştii sînt puşi în Astăzi poporul nostru are o arma rea păcii şi independenţei, a cuceriri
situaţia să efectueze lucrările cu ate tă puternică, bine înzestrată şi temei lor revoluţionare aie oamenilor muncit-
nic pregătită. Armata populară este o
lajele proprii. Oare de această intir-
m a---— - ............ —----------
ziere S.M.T. nu e răspunzător ?
F runtaşi în întrecerea
----- © ------
pe profesii
La capătul a trei
IN GARA S I M E R I A Nu de mult comitetul sindical răsc îndeplinirea sarcinilor de
trimestre de secţie şi conducerea secto plan.
Gara Simeria n-a cunoscut ni Vichente Bălan, preşedintele mii de oameni scandează nume lor : buchete cu flori şi un căl rului III de la Exploatarea mi
ciodată o animaţie atit de mare le tovarăşului Gheorghe Gheor duros salut de bun venit. Urmea La întreprinderea regională nieră Lupeni a organizat un Pentru ca rezultatele acestei
ca duminică înainte de masă. Consiliului sindical regional ghiu-Dej. De la fereastra vago ză un moment emoţionant. To de electricitate Huneâoara-De- schimb de experienţă privind în întreceri să fie cit mai frumoase,
Peste 5.000 de oameni ai mun Hunedoara, şi alţi reprezentanţi nului, tovarăşul Gheorghe Gheor varăşul Gheorghe Gheorghiu- va, a avut loc recent o consfă trecerea pe profesii. este necesar să se creeze oame
cii au venit aici să întimpine pe ai organelor locale de partid şi ghiu-Dej face semn cu mina in Dej se apropie de mulţime, dă tuire de producţie cu care pri nilor condiţii optime de muncă.
tovarăşul Gheorghe Gheorghiu- de stat. In întimpinarea delega semn de salut, in somn de bună mina cu muncitori, femei şi ti lej s-a analizat măsura în care Cu acest prilej tov. Dumitru Pe de o parte trebuie luate anu
ţiei ţării noastre care s-a înapo revedere. Miile de oameni izbuc neri cu care se întreţine. au fost îndepliniţi indicii de Brezeanu, preşedintele comite mite măsuri tehnico-organizato-
Dej şi pe ceilalţi membri ai de iat de la cca de-a XV-a sesiune nesc în ropote de aplauze si plan ai trimestrului i i i . Astfel, tului sindical de secţie a prezen rice, cum ar fi buna aprovizio
legaţiei ţării noastre la cea de-a a Adunării Generale a Organi ovaţii entuziaste pentru tovară Timpul rezervat pentru opri planul de furnizare a energiei tat în faţa celor aproape 100 de nare a locurilor de muncă cu
XV-a sesiune a Adunării Gene zaţiei Naţiunilor Unite, au venit şul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi rea trenului s-a scurs repede. A- electrice la consumatori a fost participanţi, un referat, care a materialele necesare, întreţine
rale a O.N.U. Au fost de faţă pentru Comitetul Central al ceste clipe vor rămîne însă de îndeplinit în proporţie de 100,56 scos în evidenţă preocuparea co rea perfectă a instalaţiilor ş.a.
tovarăşii Petru Furdui, prirn-se muncitori, ingineri şi tehnicieni P.M.R. După oprirea trenului co neuitat pentru -miile de oameni la sută. cel al producţiei globa mitetului sindical de secţie şi Pe de altă parte este necesară
de la atelierele, depoul şi staţia boară membrii delegaţiei: tova ai muncii care au fost de faţă. le în proporţie de 100,1 la su a conducerii sectorului privind
cretar al Comitetului regional al C.F.R. Simeria, ţărani colecti răşii Gheorghe Gheorghiu-Dej, Membrii delegaţiei ţării noastre tă, iar planul de livrare a abu promovarea unor forme noi ale desfăşurarea unei susţinute
P.M.R.., Andrei Cervencovici şi vişti din Simeria, Urni şi Său- Leonte Răutu şi Ştefan Voitec. urcă în vagoane. De la fereas rilor a fost depăşit cu peste S7 întrecerii socialiste. Una din a-
Gheorghe Vuşdea, secretari , ai tra vagonului tovarăşul Gheor la sută. De asem.ev.ea. au fost ceste forme este întrecera pe munci politice de masă în rîn
leşti, gospodine, pionieri şi alţii. Odată cu ei coboară tovarăşii ghe Gheorghiu-Dej priveşte din raportate succese in ceea ce profesii. Ea constituie un mijloc
Comitetului regional al P.M.R., Numeroase buchete de flori Chivu Stoica, Nicolae Ceauşes nou mulţimea, face semn cu mi priveşte, buna funcţionare a re eficace de creştere a productivi dui muncitorilor, inginerilor şi
Dumitru Dejeu, preşedintele Co cu şi Alexandru Drăghici care na şi zîmbeşte tuturor. Ovaţiile ţelei electrice şi reducerea pre tăţii muncii, de îmbunătăţire a
pregătite cu multă grijă, anima au intîmpinat delegaţia ţării se intensifică, pionierii aruncă ţ' uluiI de cost. calităţii producţiei şi de ridica tehnicienilor, pentru ca aceştia
mitetului executiv al Sfatului ţia şi nerăbdarea mulţimii vor noastre la frontiera patriei. To flori sprp trenul care porneşte. re a celor rămaşi în urmă.
popular regional, Ioachim~Mo- beau cu prisosinţă despre dra Oamenii îşi exprimă adeziunea După cum a reliefat consfă să înţeleagă conţinutul întrece
ga şi Carol Sabo, membri ai gostea oamenilor pentru cel mai varăşul Gheorghe Gheorghiu- deplină faţă de activitatea dele tuirea. succesele dobîndite se Succesul întrecerii socialiste
Biroului Comitetului regional, iubit fiu al poporului romîn, to gaţiei noastre la O.N-U., dra flatore.se în mare măsură inten pe profesii depinde în ultima a- rii pe profesii. De asemenea,
de partid, Aron Colceru, prirn- varăşul Gheorghe Gheorghiu- Dej dă mina cu reprezentanţi ai gostea neţărmurită faţă de to sificării întrecerii socialiste. în naiiză de măsura în care cu
secretar al Comitetului orăşe Dej. La orele 12 şi 7 minute tre varăşul Gheorghe Gheorghiu- cinstea celui, fle-al IV-lea Con prinde meseriile de bază şi a- este necesară promovarea spiri
nesc P.M.R. Hunedoara, Ion nul apare în gară. Mii de pri organelor locale de partid şi de gres al Sindicatelor, secţie câş ceie locuri de muncă care hotă-
Pavel, prim-secretar al Comite viri se îndreaptă spre trenul în Dei şi faţă de Comitetul Central tigătoare a întrecerii a fost de tului într-ajutorării tovărăşeşti
tului raional P.M.R. Hunedoara, care se aflau conducătorii iubiţi,., stat şi primeşte dcirul pionieri clarată secţia fle reţele Deva.
al P.M.R. A fost o întilnire care a muncitorilor şi stimularea o-
nu se poate uita.
perativă a participanţilor la în
trecere.
La sectorul III al minei Lu
peni întrecerea pe profesii a por
nit de la analiza temeinică a
condiţiilor fiecărui loc de mun
că, şi a fost orientată înspre a-
Redticînd consumurile batajele frontale şi preabataje,
specifice pentru faptul că ele au o pon
dere mare în procesul de pro
ducţie. In funcţie de aceste ce
rinţe au fost stabilite obiectivele
întrecerii.
Mîinile harnice învîrt în îei Recunoscător ai tainelor croitu rii combinate, a realizat în cele Printre acestea figurează de
şi chip pe masa de lucru pielea lui, nu i-ar găsi nici o întrebuin 3 trimeste care s-au scurs din păşirea sarcinilor 'de plan, creş--
neagră de bizon ; cuţitul alear tare. acest an, o economie de piele terea randamentelor, reducerea
gă cu o repeziciune surprinză de aproape 2’ .000 decimetri pă conţinutului de cenuşă şi a şis
toare, înconjurind forma de me Ne allam la masa de lucru al traţi. In unitatea de măsură tului vizibil, realizarea de eco
Anei Moidovan, fruntaşa fabri specifică fabr!cii, această econo nomii, respectarea formaţiilor
tal şi iată, iaţa ghetei e gata cii „Ardeleana" din Alba luiia. mie echivalează cu 1.615 pe tip de lucru, asigurarea celui
croită. Tiparul mare, pus ia o Atentă la cuţit şi tipare, ea gă rechi pantofi. La fel ca Ana mai curat şi mai bine armat loc
parte, e înlocuit cu altui mic, seşte totuşi timp să explice me Moidovan, sînt şi Marin Arige- de muncă etc.
care se potriveşte tocmai bine toda croirii combinate a pieselor lescu, Parascbiva Schiau, tot de
pe porţiunea de piele căreia un mari cu piese mici, să complec- la secţia croi, Ioan Haţegan 11 Obiectivele, odată cunoscute
teze cu vorbe demonstraţia de de la ştanţă şi alţii, a căror nu de către toţi membrii brigăzilor,
adevărată virtuozitate în mun măr creşte cu fiecare lună. comitetul de secţie şi conduce
că. „Totul constă în atenţie, iu rea sectorul ui au creat toate
ţeală“ şi, o putem complecta, A. JURCA condiţiile pentru îndeplinirea
in puţină imaginaţie. De fapt,
toate acestea sînt cuprinse în (Continuare îd pag. 2-a) ________________ A. MICA
două cuvinte r înalta calificare.
(G ojălnaare ia ga g. 2-a)
Ana Moidovan, datorită croi-
