Page 78 - 1960-10

DRU MU I. SOCI AU S MU LU! Nr. 1814

Pregătirea viitorilor muncitori — © izbutită expoziţie

la fnălfimea cerinfelor producţiei de a rtă grafică

In zilele acestea s-a desfăşu­ cu activiştii de partid, cu lucră­ tiente, pentru grija faţă de păs­ Intre expoziţiile din ultima spre temele actualităţii, peisa­
trarea bunului obştesc etc. vreme organizate in sala Gale­ jul contemporan regiunii noas­
rat adunarea de dare de seamă tori din aparatul de stat şi din riei Fondului plastic din Petro­ tre fiind mai viu şi mai amplu
A tenţie muncii şani, care merită atenţie, se re­ reprezentat cu ajutorul artei sa­
şi alegeri în organizaţia de par­ economie care au vorbit elevi­ marcă şi cea de grafică, deschi­ le. De la Hunedoara şi Călan a
in p ro d u cţie a ele vilo r să cu lucrările artiştilor profe­ surprins figuri de oameni noi
tid de la Şcoala profesională de lor despre trecutul de luptă al în schiţele „Oţelari" (litogra­
Munca în producţie, pe şan- sionişti Eva Cerbu, Marcel Chir- fie) şi „Turnătorii" (linogravu-
construcţii din Deva. (Eu acest partidului nostru, despre reali­ iiere a elevilor constructori,.face noagă, Natalia Matei, Victoria ră). De pe şantierele de locuin­
parte integrantă din procesul Rusu-Ciobanu şi Traian Vasai. ţe muncitoreşti cum sînt cele din
prilej comuniştii din această zările regimului nostru demo­ de învăţămînt al şcolii. In a- Valea Jiului s-a inspirat cind a
ceastă direcţie se manifestă Tema preferată a acestor ar­ realizat litografia „Construim".
şcoală au făcut o temeinică a- crat-popul ar şi despre alte teme greutăţi şi lipsuri Ia a căror re­ tişti este viaţa muncitorilor din Chipul muncitorului liber şi fe­
zolvare trebuie să contribuie din ţara noastră, lupta lor pentru ricit in timpul odihnei l-a creio­
naliză asupra desfăşurării mun • interesante şi cu conţinut edu­ plin organizaţia de bază, mem­ triumful păcii şi socialismului. nat în litografiile „Duminica"
brii şi candidaţii de partid din De la subiecte inspirate din lup­ şi „Sărbătoarea muncii" şi li-
cii de partid în şcoală, asupra cativ. şcoală. S-a arătat că o parte ta in ilegalitate a comuniştilor, nogravura „Clipe de răgaz". Pe
din elevii anilor II—III, care se muncitorul cetăţean l-a prezentat
sarcinilor ce l'e revin în direc­ A fost subliniat interesul ma­ află în prezent pe şantiere, nu pînă la cele care suprind ima­ în litografia „Delegaţia la Con­
ţia realizării educaţiei comunis­ nifestat de elevi şi impresia pu­ sînt folosiţi ou simţ de răspun­ gini .vii din zilele pline de pa­ gres" şi mai ales în desenul in
te a elevilor, a pregătirii şi for­ ternică produsă asupra lor, cu dere de către conducerile unor tos ale prezentului, toate lucră­ tuş „Pacea va învinge", care
mării viitorilor muncitori, cadre ocazia excursiilor tematice fă­ şantiere, cum sînt cele din Pe­ rile expuse sînt pătrunse de op­ degajă o puternică notă de op­
de nădejde pentru economia cute în regiune şi în ţară, unde troşani, Lupertî. @âlan, in efec­ timism şi încredere în forţa mo­ timism şi încredere în viitorul
noastră naţională. tuarea meseriei nentru care ele­ rală a poporului nostru munci­ omenirii.
elevii au putut vedea marile vii se pregătesc. Unii şefi de tor.
Membrii şi candidaţii de par­ realizări obţinute de oamenii echipe şi maiştri din şantierele
tid au apreciat că organizaţia muncii sub conducerea Partidu­ de construcţii, unde elevii fac Cei cinci artişti prezenţi în
de bază a obţinut în acest an lui Muncitoresc Romîn, unde au practică, merg încă pe linia de expoziţie oferă publicului cele
rezultate bune. Ha a îndrumat avut ocazia să se întîlnească şi a-i folosi la unele munci ner.a-
şi ajutat cu eficacitate conduce­ să discute cu muncitorii din în­ lificate, nelegate de specificul mai reprezentative creaţii ale
rea şcolii în rezolvarea princi­ treprinderi, cu colectiviştii etc. meseriilor lor. De mulle ori ele­
palelor probleme de şcoală, a vii nu sînt îndrumaţi şi ajutaţi,
din care cauză unii pleacă de
urmărit felul cum se desfăşoară pe şantiere sau se plimbă de la
un loc de muncă la altui.
procesul de învăţămîrit, calita­ Adunarea de dare
tea predării, orientarea politică de seamă şi alegeri Trustul de construcţii Deva,
şi ideologică a lecţiilor. Prin a- în organizaţia de partid de care aparţine şcoala profesio­
nalizeie făcute şi prin contribu­ nală, nu se ocupă suficient de
îndrumarea şi controlul practi­
ţia membrilor de partid în con­ de Ja Şcoala profesională cii elevilor, nu trage la răspun­ lor, multe expuse şi peste ho­ Părăsind sala Galeriei Fon­
siliile pedagogice s-a răspîndit dere pe acei conducători de şan­
experienţa pedagogică pozitivă — Deva tiere care nesocotesc importanţa tare, distinse cu diferite premii. dului plastic din Petroşani, ai
ce o are buna pregătire profe­
în munca de instruire şi educa­ sională a viitorilor muncitori. Avind o remarcabilă putere de satisfacţia că ai putut viziona o

re comunistă a tineretului şco­ O atenţie deosebită a acordat Pentru rezolvarea practicii în Echipa de întreţinere a benzilor transportoare condusă de sugerare, atrag atenţia prin di­ expoziţie bine concepută, reali­
lar.- organizaţia de bază îmbunătă­ producţie pe şantiere a elevilor, Traían iovan de la secţia antezdrobitor a întreprinderii mi­
ţirii continue a conţinutului ore­ organizaţia de bază a luat hotă- niere Barza, depune mult interes în menţinerea benzilor în namismul situaţiilor create şi a zată cu lucrări de un nivel a-
Rezultatele muncii 'desfăşura­ lor educative. Diriguiţii au fost riroa de a colabora mai intens bune conăiţiuni de funcţionare.
te în decurs de un an s-au re­ îndrumaţi şi ajutaţi să ridice cu organizaţia de bază a trus­ amănuntelor semnificative scoa­ preciabil. Intîlneşti aici creaţii
flectat în procesul de învăţă* nivelul orelor educative. Au fost IN CLIŞEU : Traían iovan, sudorul Andrei Partan şi ma-
mînt. Procentul de elevi promo­ luate în discuţie, la îndrumarea tului de construcţii, de a ajuta nipulantul Romuhis Leaha. se în evidenţă linogravurile co­ ale cinci artişti, fiecare cu o
vaţi la sfîrşitul anului şcolar a organizaţei de bază, terne cu bo­ conducerea şcolii şă repartizeze
ajuns la 82 la sută, s-a redus profesorii de specialitate, diri­ lorate din ciclul 23 August 1944 personalitate distinctă, fiecare
numărul de repetenţi la unul gat conţinut educativ ca : „Des­ ginţii, maiştrii pentru controlul
singur, faţă de 14 repetenţi cîţi pre ajutorul frăţesc al U.R.S.S. şi îndrumarea elevilor in timpul ale Evei Cerbu, lucrarea „Pri­ comunicîndu-şi sentimentele în-'
acordat în construcţia socialis­ cît ei lucrează pe şantiere.
erau în anul trecut. De aseme­ mului în ţara noastră", „Să ne ma Scinteie legală" in aqua- tr-un mod pasionant, cu mijloa-*1
nea, s-a redus simţitor numă­ iubim patria şi frumuseţile ei“ Numai urmărind cn grijă pre­
rul de corigenţi, a elevilor cu şi alte teme educative, de dez­ gătirea elevilor în şcoală, pe Reducînd consumurile forte de Marcel Chirnoagă, schi­ cele specifice limbajului plastic.
•note slabe şi a crescut.numărul voltarea dragostei faţă de par­ şantiere, vom putea realiza sar­ specifice
elevilor cu note de „bine" şi tid, faţă de patrie, încrederea cina trasată de partid, de a da ţa în aquaforte intitulată „In Fiecare dintre cei cinci expo­
„foarte bine“. Prin organizarea
diferitelor forme de ajutorare a în forţa lagărului socialist în ilegalitate", compoziţia gravată zanţi, utilizînd unelte în genul
elevilor ca : meditaţii, consulta­ frunte cu U.R.S.S.
ţii, o mai bună pregătire a pro­ in linoleum „Oţelar" de Natalia conformaţiei talentului lor, prin-
fesorului pentru lecţie, folosi­ Diriginţii au ajutat organiza­
rea materialului didactic şi alte ţia U.T.M. să mobilizeze tinere­ Matei, inspirată din viaţa tu­ fr-o justă înţelegere a realis­
[orme, s-a reuşit ca în mare mă­
sură să se lupte împotriva me­ tul la munci cu caracter obştesc. (V rtnare din pag, l-a). Mecanizarea unor operaţiuni multoasă a siderurgiştilor Hu­ mului socialist in artă, au a-
diocrităţii în şcoală, să se ridice — e vorba îndeosebi de introdu­
ia un nivel mai înalt calitatea Astfel s-au depus peste 32.000 Roadele muncii lor, măsurate cerea benzii rulante — a dus pe nedoarei socialiste, şi litografi­ juns la o treaptă pe care, ne-
învăţămîntului. ore de muncă voluntară, reali- în economii de piele, sînt cu­ de altă parte Ia creşterea simţi­
zîndu-se 80.000 lei economii. Un prinse într-o singură citră: toare a productivităţii muncii, ile „Sudorii", „Munca la co- stlnjenită de nimic, personalita­
339.344 dm.p. în 8 luni. Şi a- la uşurarea muncii. Ridicarea
număr de 26 elevi au obţinut dăugînd la aceasta economiile calificării, lupta pentru îmbună­ fraje" şi „Betonieri" de Victoria tea lor artistică se dezvăluie eh
de talpă, cuie, aţă şi cîte altele, tăţirea calităţii produselor, au
insigna de brigadier. rezultă în lei o economie Ia pre­ fost alţi factori de reducere a Rusu-Ciobanu. vigoare, în toata* plenitudinea,
ţul de cost în valoare de 455.000
Iei. lată deci că angajamentul preţului de cost. O consemnare aparte merită fapt care într-o societate bazată
luat în cadru! „Anului econo­
exponatele prezentate în expo­ pe legile urii şi dispreţului faţă

ziţie de Traian Vasai, care s-a de omul muncii n-ar fi putut fi

îndreptat cu mai mult curaj consemnat.

-—___¦¦¦¦„ . i., . »«»»»¦>«*- . "—-------------------------------
---------------------------------------------------

Educare® comunista Dar cu aceasta nu s-a făcut patriei munciiori cu o înaltă ca­ miilor" e depăşit cu mult. In preocuparea căminului cultural
& tineretului şcolar totul. Participanţii la discuţii au lificare, capabili să rezolve cu Cum s-a ajuns la acest lu­
succes măreţele sarcini ce ne
arătat că va trebui acordată şi cru ? Explicaţia o poate da orice

Printre problemele care au mai multă atenţie laturii educa­ stau în faţă. om din fabrică : regim sever de

concretizat discuţiile purtate în tive a procesului de învăţămînt. Adunarea generală a stabilit economii, metode de muncă îna­ dezvoltarea colectivei

jurul dării de seamă a fost pre­ in munca-de educare comunistă în proiectulMdg hotărîri o serie intate, mecanizarea procesului

ocuparea organizaţiei de bază < a elevilor trebuie antrenat în­ de măsurreare vor duce la în­ de producţie, un sistem de pre­ Oospodăria agricolă colectivă gust şi pînă in prezent, ţăranii G.A.C., programul brigăzii a
pentru educarea comunistă a ti­ tregul colectiv al şcolii. Această tărirea vieţii de partid în şcoală, miere foarte stimulativ. „Dr. Petru Groza" din Dobra muncitori au ascultat conferin­ evidenţiat colectiviştii care, rea-
muncă nu trebuie lăsată numai la ridicarea rolului său condu­ se dezvoltă intr-un ritm deose­ ţe ca : „Să creştem cit mai mul­ lizînd multe zile-muncă, au pri­
neretului şcolar. cător în munca de instruire şi fncă din primele zile ale anu­ bit de promiţător. Avutul obş­ te oi", „îmbunătăţirea însuşiri­ mit la împărţirea avansului
S-au apreciat ca pozitive o pe seama diriginţilor şi a peda­ educare a tineretului şcolar, al lui, colectivul fabricii, cunoscînd tesc a sporit de la 367.000 lei lor productive ale animalelor" multe produse.
seamă de măsuri luate împreu­ gogilor. De asemenea s-a arătat educării şi mobilizării întregului că principala sursă de econo­ iond de bază în 1959, la 826.964 şi altele.
nă cu conducerea şcolii, cum că organizaţia de bază trebuie colectiv al şcolii în realizarea lei în 19,60. Inventarul viu a cu­ Mergînd pe linia populariză­
sînt activităţile cu caracter e- să aibă mai multă grijă pentru mii de care dispun este reduce­ Aceste teme au fost comple­ rii vieţii noi, îmbelşugate din
ducativ, de muncă patriotică şi buna desfăşurare a învăţămîntu- nobilei sarcini încredinţală şco­ rea consumului specific de piele, noscut şi el o simţitoare creş­ tate de- acţiuni cu cartea între­
lii de către partid.
de înfrumuseţare a şcolii, întîl­ lui politic U.T.M. în şcoală, şi-a îndreptat atenţia înspre a-
cest lucru. Experienţă aveau,
CORNUL STOICA fncă din anul 1959, îmbrăţişase­ tere. In anul trecut, colectiviş­ prinse de biblioteca comunală. G.A.C., corul a pregătit şi pre­
niri cu fruntaşii în producţie, pentru întărirea disciplinei conş­

L egătu ra cu cetăţenii — su cceselo r ră iniţiativa croitorilor de la tii aveau doar 160 de oi şi 13 In cadrul căminului cultural, zentat spectatorilor cintece c a :
„.larios Herbak“ din Cluj, pri­ vaci. In acest an, ei au 258 de ţăranii muncitori au ascultat „Sîrba în colectivă", „Bucuria
vind croirea combinată a piese­ oi, 37 de vaci (urmează să cum­ prezentări de cărţi agrotehnice in colectivă" şi alte piese cora­
pere încă 5), 12 scroafe şi 60 de printre care „Porumbul bine lu­ le, care cintă bucuria vieţii noi,
lor mari cu cele mici. Acest lu­
cru le-a dat posibilitatea să or­
In fiecare lună in circum­ varăşa Margareta Szentes a pildă la construcţia grajdului ganizeze întrecerea socialistă pe purcei. crat asigură recolte bogate" şi bucuria muncii in colectiv.

scripţia noastră au loc întîlniri propus o serie de măsuri con­ gospodăriei colective la care lu­ acest obiectiv. Rezultatele obţinute de colec­ altele. Ultima consfătuire cu ci­ In cadrul programelor artis­

între cetăţeni şi deputat, intil- crete în vederea mobilizării co­ crăm, tovarăşii. Furca Balaş, Tot în scopul reducerii con­ tivişti, precum şi munca politi­ titorii a avut de asemenea ca tice, de mult succes s-a bucurat
rdri in care cetăţenii discută lectiviştilor la recoltarea carto­ Luszlo Dionisie şi Margareta sumului de piele, conducerea că de masă ce s-a desfăşurat, temă principală cultura porum­ piesa „Paznicul stelelor", pie­
cu viu. interes probleme ob­ filor şi a sfeclei de zahăr. Tra- Szentes au mobilizat aproape fabricii a trecut fa instituirea u- a desprins din grupul ţăranilor bului. să ce oglindeşte frămîntarea
şteşti. analizează felul in care au pe toţi cetăţenii circumscripţi­ nui nou sistem de premiere, care cu gospodării individuale, în a- care cuprinde pe membrii unei
fost înfăptuite propunerile şi âucînd în viaţă aceste propu­ ei. iar la acţiunile de înfrumu­ prevedea stimularea materială a cest an, încă 81 de familii care Preocuparea pentru populari­ gospodării agricole colective in
cererile cetăţenilor făcute la neri am reuşit să eliberăm te­ seţare a comunei nu este cetă­ muncitorilor fruntaşi în realiza­ zarea cărţilor agrozootehnice
renurile şi să le pregătim, din

intîlnirea precedentă şi fac va­ timp pentru însămînţări. ţean care să nu fi participat. rea de economii. Acest sistem s-au alăturat marii familii a co­ este edificatoare dacă arătăm că legătură cu problema întăririi
Intilnirile lunare cu cetăţe­
loroase propuneri noi. Aşa de Aceste întîlniri precum şi vi­ nii, munca activului voluntar, stabileşte că o cotă parte din e- lectiviştilor. în acest an au fost citite peste fondului de bază. In prezenl, e-
zitele dese la domiciliul cetăţe­ precum şi desele vizite la do­ conomia realizată să revină sub O însemnată contribuţie la 1.200 cărţi şi broşuri agrozoo­ chipa de teatru pregăteşte pie­
exemplu într-una, din aceste miciliul cetăţenilor m-au aju­ forma unei sume băneşti lucră­ tehnice. Acest lucru dovedeşte, sa „Fata tatii cea frumoasă",
întîlniri tov. Furca Balaş a nilor vi -au, ajutat să-i cunosc torului respectiv. Dacă înainte desfăşurarea muncii politice de pe de o parte interesul pe ca- care de asemenea va trezi un
propus să se repare drumul din mai îndeaproape şi să organi­ tat să ţin o legătură perma­ de aplicarea acestui sistem mai masă a adus şi activitatea că­ re-1 manifestă ţăranii muncitori viu interes în rindul ţăranilor
comună. Cv. sprijinul gospodă­ zez în mijlocul lor un activ per­ nentă cu masa de alegători, pu­ erau croitori care nu se înca­ minului cultural „23 August"
riei agricole colective care ne-a manent. Acest activ sesizează
pus la dispoziţie căruţe, am că­ din timp problemele care fră- ţind în acest fel rezolva la drau în consumul planificat, du­ din localitate. întărirea econo­ faţă de ştiinţa agriculturii şi zo­ muncitori.
timp sarcinile obşteşti care ne- pă numai cîteva săptămîni nu­
rat şi împrăştiat pietriş de-a mintă masele de cetăţeni, fiind au stat în faţă. mărul lor a început să scadă, mică a gospodăriei şi atragerea otehniei, iar pe de altă parte a- Sprijinit şi îndrumat de către
lungul unui km şi jumătate de totodată şi buni agitatori pen­ pentru ca la ora actuală întreg tuturor ţăranilor muncitori spre tenţîa ce a fost acordată popu­ comitetul comunal de partid, că­
drum. Tot tnţ'r-o Inftlnire pe tru mobilizarea oamenilor la di­ IOAN PETER colectivul să realizeze economii. munca în colectiv a constituit larizării cărţii ştiinţifice de că­ minul cultural „23 August" din
care am avut o cu cetăţenii to­ ferite acţiuni patriotice. Aşa de una din principalele preocupări tre biblioteca comunală (res­ Dobra, al cărui director este co­
deputat, comuna Oristur

Fruntaşi tnîntrecerea pe ale acestui harnic colectiv. Pro­ ponsabilă tov. Silvia Nedelco- munistul Marin Dineă, şi-a în­
dreptat activitatea înspre prin­
gramul conferinţelor ţinut la că­ vici). cipalele probleme economice ale
Şi munca artistică desfăşurată satului, spre continua întărire şi
p ro fesmin a cuprins, pe lingă confe­
rinţe menite să-i ajute pe ţăra­ în cadrul căminului cultural a

(Urmare din pag. l-a) telor de 5,7 la sută, reducerea număr de mineri în această tor- lui şi pînă in prezent mai mult nii muncitori la ridicarea nive­ militat pentru întărirea econo­ lărgire a gospodăriei agricole
unui număr de 66 posturi pe mă a întrecerii. de 7.700 tone cărbune peste lului politic şi de cultură gene­ mică a G.A.C. şi pentru atrage­ colective. In perioada ce urmea­
sarcinilor şi angajamentelor. plan. Totodată au sporit randa­ rală, şi o seamă de conferinţe rea ţăranilor întovărăşiţi in gos­ ză, el va trebui să meargă f
Pentru depăşirea sarcinilor lună la transportul lemnului, re­ Datorită acestor măsuri, la mentele şi au redus preţul de in care s-au popularizat cele podăria colectivă. Brigada artis­ mai susţinut pe aceeaşi lini
ducerea consumului specific de cost sub planificat. mai înaintate metode de muncă tică de agitaţie a prezentat îmbogăţind formele de manifes­
de plan brigăzile au fost înca­ lemn de la 42 m.c. pe 1.000 tone sectorul 111 aproape toate bri­ in agricultură şi zootehnie, me­ spectacolul „Veniţi cu noi", al tare ale muncii culturale, făcin-
drate cu efectivele necesare, au cărbune extras, la cea. 22-24 m.c. găzile sînt antrenate în întrece­ Din analiza rezultatelor între­ tode bazate pe rezultatele mun­ cărui conţinut a fost axat pe co­ d-o mai atractivă, mai eficace.
post dotate cu materiale şi scule pe 1.000 tone. Pentru reducerea rea pe profesii, fapt ce a făcut cii ştiinţifice din aceste domenii- lectivizarea agriculturii. Ocu-
"în cantităţi suficiente. De ase­ cerii pe profesii la mina Lupeni. Astfel, de la sfîrşitul lunii au­ pîndu-se de aspectele muncii în D. CRICOVEANU
menea s-au luat măsuri ca mi­ conţinutului de cenuşă munci­ ca rezultatele să fie din ce în ce
nerii să fie asiguraţi cu energie torii au fost îndrumaţi şi con­ mai bune. făcută nu de mult, a reieşit că
trolaţi de felul cum aleg şistul sectorul III a primit drapelul
Astfel, brigada tov. Petru de serlor fruntaş pe exploatare.

Spînu şi-a luat angajamentul

pneumatică suficientă, ilumina­ vizibil. să dea în cursul acestui an Brigada condusă de loan

tul la locurile de muncă şi pe In vederea ridicării calificării 2.000 tone cărbune peste plan. Ghioancă a primit fanionul de Din activitatea comisiilor de femei
galerii s-a făcut conform N.T.S.- oamenilor aceştia au fost îndru­ Pînă în prezent această briga­ brigadă fruntaşă, un premiu de
ului, aprovizionarea cu vagonete maţi spre şcoala de calificare, dă a extras cu peste 2.600 tone 1.500 lei şi o excursie la cabana
goaie şi material lemnos s-a fă­ în cadrul căreia s-a organizai cărbune mai mult decît era pla­ Rusu. Brigada lui Sabin Ghioan­ Cercuri de citit varăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej şi şele Maria Popescu şi Elena Poran,

cut la timp. un ciclu de conferinţe pentru şe­ nificat. Totodată randamentul a că a primit.un premiu de 1.000 Un loc important în activitatea co­ lucrărilor celei de a XV-a sesiuni a împreună cu un colectiv de femei, pre­
Totodată au fost cuplate.aba­ fii de brigăzi şi schimburi. crescut de la 3,50 la 4 tone căr­ lei, iar Dumitru Brezeanu, mitetului comunal al femeilor din Vin- Adunării Generale a Organizaţiei Na­ gătesc un frumos program artistic cu*
bune pe post. Brigada lui loan maistru miner, o trimitere gra­ ţul de .los il ocupă cele 10 cercuri de ţiunilor Unite. prinzînd cîntece şi jocuri din regiunea
tajele 3 E, IE , 2 V la orizontul O altă măsură a fost aceea Ghioancă s-a angajat să dea tuită la una din staţiu­ citit la care participă numeroase te­ noastră.
480, orizont de bază. Acest lu­ 1.000 tone cărbune peste plan nile balneoclimaterice din ţară mei. Piuă acum succese însemnai? în Simpozion „$<s ne
cru a dus la creşterea capacităţii privind transferul unor munci­ şi drapelul de maistru miner activitatea cercurilor de citit au ob­ Expoziţie
de însilozare de la 30 tone la tori de la abatajul frontal 3 E. şi a dat pînă la ora actuală mai fruntaş în înlrecera pe profesii. cunoaştem regiunea"
100 tone şi Ia reducerea efecti­ unde s-a introdus pentru prima mult de 1.200 tone. In acelaşi ţinut tovarăşele Ana Naie, Sabina Re­ Comitetul orăşenesc al femeilor din
vului din regie cu circa 15 pos­ dată armarea metalică, Ia cele­ timp randamentul a crescu! cu In încheiere tov. loan Ghioan­ pede, Sultana Oancea, Maria Drago- Femeile din comuna Zlatna pregă­ Alba Iul*a a luai iniţiativa organiză­
lalte abataje 590 kg. cărbune pe post. Rezul- că s-a angajat să păsireze în tesc un interesaţii simpozion cu tenia rii unei Expoziţii a prieteniei. Femeile
turi pe zi. tate bune au obţinut şi brigăzile continuare drapelul de brigadă sin, Adriana Bulbucea şi altele. In ca­ „Să ne cunoaştem regiunea", til cu­ din oraş pregătesc diferite obiecte de
Pentru creşterea randamente­ Preluarea conducerii unor bri­ conduse de Sabin Ghioancă, Ro­ fruntaşă şi să mai dea pînă la prinde date despre dezvoltarea econo­ artă populară, broderii şi panouri re-
man durea, Nicolae Onişor şi sfîrşitul anului încă 2.000 tone drul cercurilor de citit au fost orga­ mică a regiunii noastre în anii regi­ prezentînd succesele oamenilor sovie­
lor şi realizarea de economii,^ s-a găzi rămase în urmă de către alţii. Luptînd pentru titlul de cărbune peste plan. Angajamen­ nizate cu femeile discuţii interesante mului democrat-popular. Pentru cu­ tici pe drumul construcţiei comunisinu-
introdus armarea metalică în seti de brigăzi fruntaşe a consti­ cei mai buni, minerii sectorului te asemănătoare şi-au luat şi noaşterea costumelor, cîntecelor şi jo­
toate abatajele frontale cu pră­ tuit o altă măsură luată în ve­ pe marginea cuvîntării rostite Ia
buşire totală, obţinîndu-se prin derea îmbunătăţirii muncii. Tot­
odată s-a muncit mult penlru
aceasta o creştere a randamen­ antrenarea unui cît mai mare 111 au dat de la începutul anu­ tov. Sabin Ghioancă şi alţii. Adunarea Generală a O.N.U. de to- curilor din raioane!? regiunii tovară- lui-
S. P. ,