Page 80 - 1960-10
P. 80
pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 1814
aga^gogrşcj j ^ :;^ . /ssauaag^ . ^ tM y8tiBijm5ssgBs^ silfi
,'. .. .' ‘ i..' l'î.'M'¦'’.’.'V1' i.« • i -V.- ' •"-’ *-'•. *»’•••
-• * ‘ *
Rezoluţiile adoptate de u itim e b sxini • judixniMe
iăa ziariştilor
VIENA 24. Trimîsuijgpedal a- pere libertatea presei în ţările în îndeplinirea îndatoririlor lor
gerpres transmite: Lţferarile In- unde ea este încălcată, să ia profesionale se propune să se
tîlnirii mondiale a ziaWltilor de atitudine împotriva persecutării organizeze mai frecvent vizite
la Baden au luat sfîrşit sîmbă- ziariştilor şi împotriva deţinerii reciproce între lucrătorii ziare- Sesiunea Adunării Naţionale Mesajul ministrului Afacerilor Externe
tă noaptea, reprezentanţii zia- lor şi agenţiilor, radiodifuziunii a Republicii Socialiste Cehoslovace al R. P. D» Coreene
rişti lor din 62 de ţări aprobînd lor în închisori, împotriva in- şi televiziunii din diferite fări
rrenzznoll.urţiiliileU prezidiului ş~i ale----c--e- PRAQA 24 (Agerpres). — La 24 A luat apoi cuvîntul A. Novotny,
lor trei comisii. A fost primită terzicerii ziarelor şi împotriva ş j d e a s e rn e n ,e a s g s e o r g a;ni.
legilor ^discriminatorii1 cu privire
la presă. zeze întîlniri pe ramuri de ac
de asemenea cu aclamaţii pro In încheierea rezoluţiei se tivitate ale ziariştilor pentru octombrie s-a deschis la Praga sesiu Apoi au avut Ioc discuţii pe margi PHENIAN (Agerpres). — erate Goreene insistă din nou
punerea delegaţiei Mexicului ca spune : Datoria noastră este de discutarea problemelor' de actu pentru participarea obligatorie
cea de-a treia reuniune să aibă a face ca tînăra generaţie de alitate privind munca lor. nea Adunării Naţionale a Repu nea raportului lui A. Novotny. TASS transmite: Potrivit reia- a reprezentanţilor Republicii
loc în capitala acestei ţări. blicii Socialiste Cehoslovace. Zdenek In încheiere Adunarea Naţională a ţărilor presei, la 22 octombrie Populare Democrate Goreene ca
ziarişti să fie educată în spiti • La întilnire au fost adoptate Fierlinger, preşedintele Adunării parte interesată la discutarea
In ultima şedinţă participan tul conştiinţei pentru răspunde- o serie de apeluri, mesaje şi te Naţionale care a deschis sesiunea a adoptat în unanimitate o rezoluţie care ministrul Afacerilor Externe al problemei coreene.
ţii la întilnire au adoptat cu comunicat că în cadrul ei se va dis aprobă înfrutoful raportul tovarăşului R. P. D. Goreene a adresat un
mare însufleţire o rezoluţie cu re?- ce-> revine, în spiritul obiec- legrame în apărarea drepturilor A. Novotny. Ministrul Afacerilor Externe
privire la etica profesională a tivităţii, al devotamentului faţă ziariştilor expuşi persecuţiilor mesaj preşedintelui celei de-a al R. P. D. Goreene, a cerut
ziaristului. Această rezoluţie su de cauza păcii în întreaga lu în Spania, Vietnamul de sud, Adunarea Naţională a adoptat apoi 15-a sesiuni a Adunării Gene ca textul mesajului să fie difu
bliniază că întîlnirea mondială Coreea de sud, a fost exprimată zat reprezentanţilor statelor
de la Baden a confirmat năzu cuta raportul Iui A. Novotny, şeful de în unanimitate un mesaj de felicitare rale a O.N.U. şi secretarului membre ale O.N.U.
inţa ziariştilor din întreaga lu me, faţă de cauza fericirii po solidaritatea cu agenţia Prensa legaţiei cehoslovace Ia cea de-a lo-a adresat parlamentelor noilor state care general al O.N.U. în legătură
me spre o şi mai mare înţele sesiune a Adunării Generale a O.N.U. şi-au dobîndit independenţa. •S83-
gere şi colaborare, spre întări cu discutarea problemei coree
rea solidarităţii internaţionale a poarelor şi a progresului lor. Latina oare duce o luptă grea Sprijinul păşii
ziariştilor. ne, inclusă în mod ilegal pe or- !ii întreaga ine
In rezoluţia cu privire la pro împotriva presei imperialiste, dimea de zi a celei de-a 15-a
Profesiunea de ziarist, se SOFIA (Agerpres). _ „Sintem
spune în rezoluţie, impune fie blemele presei şi radiodifuziunii pentru libertatea difuzării infor O poziţie ostilă Poloniei sesiuni a Adunării Generale a alături de voi, în lupta pen
căruia dintre noi o mare răs O.N.U. tru pace, fraţi sovietici 1“ se
din ţările slab dezvoltate se a- maţiilor adevărate cu privire la intitulează articolul de fond al
pundere morală. Acest lucru o- S-au împlinit 13 ani, se spu ziarului „Rabotmicesko Delo“
rată printre altele că ziarişti; situaţia din ţările Americii La din 23 octombrie, consacrat cu-
bligă pe ziarist să acţioneze în NEW YORK (Agerpres). — Potrivit celor afirmate de ne in mesaj, de oînd Organiza vîntării rostită de N. S. Hruş-
dm toate ţările lumii au datoria tine. Participanţii la întilnire TASS transmite; In goană du Reap, Statele Unite slut de pă ţia Naţiunilor Unite sub presiu eiov Ia mitingul care a avut loc
conformitate cu năzuinţa popoa pă voturile americanilor de ori rere că regiunea dintre vechea nea Statelor Unite include în Ia 20 octombrie la Moscova.
de a acorda un ajutor multila s-au pronunţat în apărarea e- gină poloneză, vicepreşedintele şi noua frontieră nu este un te mod ilegal pe ordinea de zi
relor spre pace, înţelegere şi c.o- ritoriu polonez, ci un teritoriu problema coreeană, care tre „Vor trece anii şi omenirea
teral statelor care s-au eliberat roului poporului grec, Manolis Nixon a iăcut o declaraţie in administrat de Polonia. După buie să fie rezolvată de însăşi îşi va întoarce privirile cu in
laborare. Menirea ziaristului poporul coreean. Discutând a- teres spre epoca noastră. Ea
recent de colonialism în dezvol- Glezos, în sprijinul luptei zia- care a promis că dacă va fi a- părera Statelor Unite, problema ceastă problemă în mod unila va fi entuziasmată nu numai
este de a combate războiul re- teral fără participarea reprezen de victoriile ştiinţifice ale tim
iarea presei, radiodifuziunii, te riştilor algerieni şi a poporului les preşedinte va considera ac apartenenţei acestui teritoriu tre tanţilor Republicii Populare De purilor noastre, ci şi de lupta
ce, de a lupta pentru slăbirea tuala frontieră de pe Oder-Nei- mocrate Coreene, de fapt ea eroică a popoarelor pentru a
leviziunii, cinematografiei na- algerian pentru libertatea şi in buie să fie rezolvată printr-un trăi în pace, a fi libere şi inde
încordării internaţionale, pentru sse frontiera de vest a Poloniei, pendente. Ea va remarca fără
tionale şi altor mijloace de in- dependenţa ţării lor, în sprijinul tratat de pace.
coexistenţă paşnică a statelor cu ca definitivă.
formare în masă. Ei trebuie să luptei duse de ziariştii din Co
sisteme sociale diferite, pentru
dezarmare, pentru libertate şi sprijine organizaţiile, uniunile reea şi Vietnam din ambele face un lucru inutil, strecurînd
independenţa naţională a po Şi asociaţiile de ziarişti din a- părţi ale acestor ţări scindate Nixon a remarcat pe bună In felul acesta a fost confir în mod mecanic ,,proiecte de re
dreptate că puterile occidentale mată poziţia ostilă a actualului zoluţie” ilegale, lipsite de orice
poarelor, pentru unitatea naţio ceste ţări pentru a-şi procura — pentru unitatea naţională şi „trebuie să ţină seama de ho- guvern al S.U.A. faţă de Polo importanţă practică.
utilajele poligrafice necesare, să pentru stabilirea de contacte re tărirea polonezilor de a-şi apă nia. După cum se ştie, Nixon
nală şi unificarea paşnică a ţă le acorde ajutor în pregătirea ciproce. ra frontiera de vest deoarece face parte din acest guvern. In mesaj se arată că guver
cadrelor de lucrători din presă
rilor scindate, împotriva colo şi a personalului tehnic. In timpul întâlnirii, din iniţia nul Republicii Populare Demo-
tiva delegaţilor mai multor ţări
Ca măsuri practice pentru a- din Africa a fost constituit Co „toţi polonezii, atît cei din Po
cordarea acestui ajutor, în rezo mitetul provizoriu de colaborare
lonia, cit şi cei din străinătate C o m p a r a t if el©«v<e*ft©
sînt uniţi în hotărîrea lor de a
nialismului, împotriva reprimă luţie se recomandă să fie invi al ziariştilor africani. Au fost apăra această frontieră de vest”. LONDRA 24 (Agerpres). In „după intreg'ul ton şi calitatea îndoială eforturile eroice ale
rii drepturilor democratice, îm- tate persoane din ţările respec- adoptate hotărîri cu privire la Dar curind după aceea agen numeroase ziare vest-europene de ansamblu a societăţilor lor. guvernului sovietic, uriaşul său
potrlva discriminării rasiale şi tive pe o perioadă îndelungată organizarea de întîlniri regio „Scriind despre S.U.A., conti ajutor acordat popoarelor pen
a imperialismului, i pentru a-şi ridica măiestria nale ale ziariştilor. ţia Associated Press a transmis au apărut în ultima vreme ar nuă Crosland, profesorul Gal tru înfăptuirea visului lor
profesională în redacţii, tipogra- din Washington declaraţia de ticole exprimind neliniştea cer braith pune accentul în spe scump — o lume fără arme şi
Participanţii la îHîlnire de- După încheierea lucrărilor, partamentului de stat care dez curilor conducătoai'8 occidenta fără războaie.
clară în' rezoluţia lor că datoria fii şi alte organizaţii de presă participanţii la întilnire au a- minte pur şi simplu poziţia vi le faţă d9 avîntul impetuos al cial pe problema relaţiilor ra Aceste eforturi neobosite ale
fiecărui ziarjşt constă în a nu şi să fie delegaţi în ţările slab dresat telegrame lui N. S. Hruş- cepreşedintelui Nixon. Referin- ţărilor socialiste şi faţă de în- siale, pe persistenţa şomajului statului sovietic sînt clar oglin
admite denaturarea adevărului, dezvoltate ziarişti şi lucrători ciov, preşedintele Consiliului de du-se la cele afirmate de pur rîurirea crescîndă pe oare o e- cronic, pe „aspectul detracat şi dite şi în cuvîntarea rostită de
în a lupta împotriva oricăror din poligrafie cu experienţă, Miniştri al U.R.S.S. şi lui L. tătorul de cuvint al departa dezordonat“ al vieţii urbane, pe N. S. Hruşciov, preşedintele
încercări de falsificare, dezinfor- i In rezoluţie se arată de ase- Figl, preşedintele Consiliului mentului de stat Reap, agenţia xercită aceste ţări asupra în inexistenţa (deşi ar putea cu Consiliului de Miniştri ai
mare şi calomniere. menea că este de dorit să fie National al Austriei în care le arată că „Statele Unite nu con tregii lumi. uşurinţă să-şi permită aceasta) U.R.S.S., la mitingul oamenilor
a unui program generos de a- muncii din Moscova“.
Iată ce scrie ziarul elveţian
de orientare ultrareacţionară
Fiecare ziarist, se spune în înfiinţată o şcoală internaţională mulţumesc pentru mesajele de sideră frontiera dintre Germa „Nene Zurcher Zeitung“ : „Ju jutor pentru străinătate şi pe „Poporul bulgar, orice om al
rezoluţie, trebuie să-şi îndepli- cie ziarişti pentru a veni in a- decind după posibilitatea Sovie lipsa unei demonstraţii clare a muncii din ţara noastră, îşi în
neasca^cu curaj înalta misiune. juforul lucrătorilor din presa şi salut primite ciin partea lor nia şi Polonia drept definitivă“. telor de a folosi integral capa faptului că prosperitatea ame deplineşte datoria de om cinci
El este dator să protesteze îm radiodifuziunea statelor tinere cităţile aparatului lor economic
potrivi ^ricăror restricţii în ac şi să fie instituit un fond in şi de a asigura dezvoltarea ra ricană nu este dependentă de sprijină cu căldură propunerile
ternaţional al prieteniei ziariş pidă a acestor capacităţi în sco cheltuielile masive de înarma de pace ale guvernului sovietic
tivitatea 'ziaristică, să apere pe tilor. Francezii cer p ace pul dezvoltării lor economice, re“. şi îşi aduce contribuţia la creş
colegii să* persec'Staţi pentru ac în Algeria se pare că sistemul lor econo Judecind după neliniştea ex terea puterii lagărului socialist
tivitatea lor-in favoarea păcii, In rezoluţia cu privire la mă mic este vădit superior celui primată de presa occidentală, — principalul reazim al păcii
democraţiei şi libertăţii, să a- surile de sprijinire a ziariştilor occidental. Ar fi foarte bine da concluziile oare se impun din în întreaga lume, obstacol de
că lumea occidentală şi-ar da compararea celor două sisteme neînlăturat în calea înfăptuirii
PARIS 24 (Agerpres). — Muncii a editat un manifest în seama de uriaşele pierderi ce sociale nu sînt deloc pe placul de către imperialişti a planuri-
Ziarul „PHumanite Dimanche” 100.000 de exemplare în care intervin datorită nefolosirii per apologeţilor capitalismului.
cheamă pe feroviarii francezi să manente a capacităţilor de pro ţ lor lor aventuriere agresive“.
scrie că nu numai partea îna acţioneze la 27 octombrie în
Statele Unite în dilem... intată a clasei muncitoare ci şi sprijinul cererii cu privire la ducţie“. :3®E
milioane de francezi şi franceze reglementarea paşnică a proble
NEW YORK 24 (Agerpres).— Din relatarea corespondentu din toate păturile cer „începerea mei algeriene. Autorul acestei analize subli O nouă provocare americană
Din relatările transmise de co lui rezultă de asemenea că con de tratative în problema Alge niază că în timp ce economia
respondentul agenţiei Associa ducătorii diplomaţiei americane riei !”. Reprezentanţi ai numeroase Uniunii Sovietice s-a dezvoltat împotriva Cubei
organizaţii sindicale din oraşul
In prezent în Franţa se des
ted Press de la statul major al se tem că dacă vor interveni în făşoară pregătiri active în ve Lille au dat publicităţii o decla Intr-un ritm rapid, producţia
O.N.U. rezultă că slăbirea pozi favoarea dictatorului militar, se derea Zilei naţionale de luptă raţie în care se spune că sînt industrială a Statelor Unite a HAVANA (Agerpres). - care, în numele guvernului re-
ţiilor colonelului rebel Mobutu vor demasca din nou în faţa lu pentru pace în Algeria care la hotărîţi să participe în comun la scăzut î-n ultimii ani mlal ales Ambasada S.U.A. la Havana a voluţionar ai Cubei exprimă
şi hotărirea sa de a cere sprijin mii întregi ca susţinători ai vio iniţiativa organizaţiilor demo desfăşurarea zilei de luptă pen în urma declinului din 1957— adresat la 21 octombrie minis- protestul cel mai hotărî! şi plin
secretarului general al O.N.U., lentei si ai loviturilor militare. cratice de masă a fost fixată tru pace în Algeria. 1958. Autorul subliniază de a- trului Afacerilor Externe ale Cu- de indignare împotriva calom-
pentru 27 octombrie. semenea că investiţiile sovieti
Hammarskjoeld, au pus intr-o „Acest lucru va oferi, scrie Ziarele relatează despre de ce sînt mult superioare celor bei o notă în care, referindu-se niei cuprinse în nota america-
grea dilemă S.U.A. corespondentul, noi temeiuri ve Consiliul păcii din Departa la „informaţiile” primite de ea, nă. Afirmaţiile mincinoase cu-
chii critici aduse Statelor Unite, mentul Sena a publicat o decla monstraţiile sub lozinca „Pace făcute în industria diferitelor aîirmă că pe fuselajele avioa- prinse in nota americană se su-
Corespondentul subliniază că în Algeria” care au avut loc în-
raţie în care cheamă pe toţi cei
S.U.A. nutresc Ură îndoială sim că, pronunţindu-se în vorbe îm care doresc încetarea răboiuluî tr-o serie de oraşe şi localităţi ţări occidentale. nelor cabane care se află pe un bliniază in nota Cubei ’ urmă-
patie lafă de Mobutu şi îl spri potriva dictaturii în realitate să participe activ la desfăşura ale Franţei. Cea mai mare de
jină ; acest sprijin este acordat sprijină pe dictatori dacă aceştia rea zilei de. luptă pentru pace monstraţie a avut loc ia Nancy. Ocupîndu-se de aceeaşi pro aerodrom din provincia Havana resc ca la momentul oportun să
insă ,.în mod neoficial”. sint prieteni cu S.U.A.”. în Algeria. In declaraţie se pro blemă într-un articol publicat ar figura imagini ale drapelu- se încerce să se dovedească că
testează cu energie împotriva Gu toată interdicţia autorităţi in ziarul „Guardian“, deputatul lui Statelor Unite ale Americii guvernul S.U.A. n-ar avea nici
„S.U.A., arată el, au dat în Diplomaţii americani sînt ex interzicerii de către autorităţile lor şi amestecul grosolan al po britanic A. Crosland reia conclu
mod prudent ajutor şi sfaturi trem de îngrijoraţi şi de difi poliţieneşti a demonstraţiei pen ziile cunoscutului publicist a- La 22 octombrie Carlos Oii- o legătură cu agresiunea arma-
diplomaţilor congolezi care au cultăţile pe care le va înfrunta tru pace în algeria care trebuie liţiei, sute de demonstranţi au vares, ministrul Afacerilor Ex- tă împotriva Cubei, deşi în rea-
sosit !a New York din partea secretarul general a! O.N.U., să aibă loc la Paris la 27 oc maniiestat pe străzile oraşului merican Galbraith şi scrie că terne ad-interim al Cubei, a a- litate agresiunea a fost pregă-
lui Kasavubu, iar mai tîrziu au tombrie. scandînd cuvintele : „Pace în ddrreessaati aammbbaassaaddoorruulluuii SS..UU..AA.. llaa tită de guvernul Statelor Unite;
devenit intermediarii colonelului Hammarskjoeld, dacă S.U.A. Algeria". „Tratative". Concomi
Mobutu”. Federaţia feroviarilor aliliată lumea va judeca Estul şi Vestul i Havana o notă de răspuns în ¦nota americană are scopul d
vor exercita presiuni asupra la Confederaţia Generală a tent aproximativ 30 de delegai;
Corespondentul arată că S.U.A. EB8S: a dovedi că avioanele america
O.N.U. pentru a obţine spriji din partea populaţiei oraşului ne cu semne distinctive a m e r i
se află acuni în faţa următoa au vizitat Consiliu! municipal si Declaraţiile lui A. Stevenson cane, care se află în Guatemala
rei dileme: „Dacă vor renunţa nirea colonelului rebel Mobutu.
acum la Mobutu, va fi deschisă au înmînat rezoluţii şi petiţii în NEW YORK (Agerpres). — rează mai mult decît bogăţiile, şi pe ţărmurile Floridei, fiind
calea spre întoarcere la putere SITUAŢIA DIN CONGO care se cere încetarea războinic, TASS transmite ; Luind cuvîn iar ideile sint mai tari ca ar pregătite pentru raiduri agre
a lui Lumumba”, pe care S.U.A. în Algeria. Demonstraţii pentru tul la Durham (statul Caroli- mele“. sive împotriva Cubei, ar li a-
„în mod vădit” nu-1 simpatizea LEOPOLDVILLE (Agerpres). lirea puterii primului ministru na de nord) în faţa a 6.500 de vioane cubane pe care autori
ză. Pe de altă parte „dacă se vor pace în Algeria au avut loc de alegători, Adlay Stevenson, unul Vorbind despre cauzele scă tăţile cubane ar fi aplicat ima
asemenea la Gentilly. în subur din liderii Partidului democrat derii prestigiului S.U.A., Ste gini ale drapelelor americane
venson a învinuit guvernul pentru a submina reputaţia
bia pariziană Villejuiî şl într-o
serie cie alte locuri.
crampona de Mobutu, S.U.A. Corespondenţii din Leopoldville Lumumba este o chestiune de La iniţiativa Uniunii femeilor din S.U.A. a declarat că în ul Partidului republican da faptul S.U.A. şi a le acuza de conduce
vor sprijini partea care a pier ai agenţiilor de informaţii ame zile“, iar călătoria pe care Mo franceze la Paris a avut loc o timii 8 ani poziţia Statelor Uni că şi-a însuşit o linie de poli rea şi finanţarea unei agresiuni
dut jocul şi vor strica relaţiile ricane sînt nevoiţi să recunoas butu urmează să o întreprindă mare întilnire a mamelor si so te slăbeşte tot mai mult în în tică externă ineficace, oare se
cu învingătorul, Lumumba, care că că clica lui Mobutu se află in S.U.A., Belgia şi Franţa, nu ţiilor soldaţilor care participă 1a treaga lume. reduce la „crearea unui sistem armate împotriva Cubei şi de
în mod evident devine tot mai în pragul falimentului. poate să-l ajute să instaureze războiul din Algeria. Partici local de apărare militară cu a- participare la această agresiune.
puternic”. pantele la această întilnire au „In ochii popoarelor — a spus jutorul banilor şi armelor“, a
Poziţia acestui protejat al dictatura militară in Congo. sirîrw peste 12.000 de semnături Stevenson — Statele Unite nu spus Stevenson. Nota demască această nm
------- g ------------------- monopolurilor belgiene şi ame Pierzînd încrederea in capa pe scrisoarea adresată pr : mai reprezintă o ţară dinamică,
ricane devine tot mai şubredă, telui Franţei în care cer stabi în dezvoltare“. Din punctul de „Ruşii ne ajung din urmă şi manevra provocatoare a Sta
S .U .A . se pregăfeşfe in ciuda puternicului ajutor fi citatea lui Mobutu de a stabili lirea păcii în Algeria pe calea vedere al restului lumii S.U.A. ne întrec în domenii care oglin lor Unite care a stîrnit indign.
nanciar pe care i-1 acordă re este o ţară bogată. Insă, „in ac desc puterea naţională, a spus rea întregului popor cuban.
să reia exper ienjeie prezentanţele diplomatice ale pu controlul asupra Întregii arma tuala epocă nucleară revoluţio in continuare Stevenson. Ei ne
te pentru a o folosi împotriva
guvernului legal, colonialiştii
nucleare terilor occidentale şi misiunile nu încetează totuşi uneltirile tratativelor. nară furtunoasă, oamenii valo- întrec în Cosmos. Ei ne întrec Metrou? din Kiev a intrat
catolice şi in ciuda faptului că lor. Pe scenă apare figura unui în domeniul creării rachetelor
NEW YORK 24 (Agerpres). este favorizat de comandamen nou protejat — locotenent colo iŞedanţa C o n siliu lu i N aţional balistice intercontinentale. Ei în funcţiune
După cum transmite agenţia tul trupelor O.N.U. în uneltirile nel Boboso, comandantul brigă realizează programe de ajutor
Associated Press, John McCone sale împotriva guvernului legal zii de trupe blindate din 'ihiss- Bl U. Nn Rn economic in 22 de ţări. Pentru K IE V 24 (A g erp res). TASS
preşedintele Comisiei americane al lui Patrice Lumumba. ville, pe care Mobutu l-a numit oamenii care urmăresc evolu t r a n s m it e : La 22 o c to m b r ie a
pentru energia atomică, luind „înlocuitor“ pe timpul proiecta PARIS 24 (Agerpres). Timp de participat la lucrările Consiliului na ţia evenimentelor ei apar dina- în cepu t circu laţia m etrou lu i din
cuvîntul la Hot Springs (statul După cum observă corespon tei călătorii. După cum anunţă noua zile la Paris a avut loc o ş e ţional, a declarat printre altele că namici iar noi statici. Ei apar K iev. al treilea din Uniunea
Yirginia) a declarat că Statele dentul din Leopoldville al agen Associated Press, membrii aşa- dinţa a Consiliului naţional al parti „masele populare sînt dezamăgite de îndrăzneţi şi hotărîţi, iar noi S o v ietică .
Unite intenţionează să reia in ţiei Associated Press, „Lumum zisului „Consiliu al comisarilor dului guvernamental U.N.R. (,,Uniu realitatea trista din „Algeria”. Pri apărem precauţi şi speriaţi“.
curind experienţele nucleare ba continună să se bucure de generali“, creat în mod ilegal nea pentru noua republică“) din care mul ministru Midiei Debre a declarai Lungim ea p rim ei porţiuni, a
sprijinul majorităţii in parla de Mobutu, şi-au exprimat spe lac parte circa 600 de deputaţi, sena la această şedinţă că „dacă acum ci- „Noi nu mai dispunem de ini m etroului din cap itala U crainei
subterane. ment... Fracţiunea prooccidenta- ranţa că „Boboso, care spre deo teri. miniştri, conducători şi activişti teva luni încetarea focului părea a- ţiativă în problemele mondiale“, este de 6 km. El leagă 4 ra
America, a spus el, este gata lă, care stăruie pentru izgonirea sebire de Mobutu este un om a' federaţiilor departamentelor ale a- propiată, în prezent această perspec a declarat in continuare Ste ioane ale oraşului.
lui Lumumba se topeşte... Mo energic, va aduce la Leopotdville cestui partid. tivă s-a îndepărtat“. El a dat să se venson. „Noi americanii apă
ca in decurs de două luni să butu este istovit în lupta împo înţeleagă că războiul colonial împo C ele şase sta ţii a le noii linii
reia experienţele, in Nevada. triva opoziţiei din toate părţile brigada de frupe blindate, va O serie de vorbitori au recunos triva mişcării de eliberare a poporu rem surzi şi orbi faţă de visu fin isa te cu m a rm u ră a lb ă şi
Toate lucrările 'de pregătire, in şi împotriva răzvrătirilor din ar cut că guvernul francez se află încă lui algerian va continua şi că „vom roz, cu g r a n it c o lo r a t şi. m a jo -
clusiv săparea tunetelor pentru pune capăt tulburărilor in ria departe de rezolvarea problemei alge mai fi nevoiţi să vorbim despre Al rile lumii revoluţionare...“ llcn icra in ea n ă sîn t con stru ite
experienţele subterane au luat mată“. riene. Chaban Delmas, preşedintele A- geria încă mult timp". p e b a z a p r o ie c t e lo r c e lo r m ni
sfîrşit şi mai urmează numai să dul soldaţilor lui Mobutu“ şi dunării Naţionale a Franţei, care a Stevenson a cerut ca politica buni arh itecţi din Ucraina.
fie instalate aparatele. După cum scrie coresponden va reuşi să răstoarne guvernul
tul. „in aceste condiţii restabi- lui Lumumba. externă a S.U.A. „să fie adap In prezent, se con stru ieşte cea
d e-a doua porţiune a m etroului.
tată situaţiei existente“.
ia şi administraţia ziarului: str. 6 Martie nr. 9. Telefon; 188; 189; 75. Taxa plătită în numcrai co nlonn aprobării Direcţiunii Generale P.T.TJL nr. 263.320 din 6 uni.'.nhrie 1949. - Tiparul; întreprinderea P.olţjgralică „1 Mai“ - Deva.
