Page 81 - 1960-10
P. 81
F i ^ i o f e c a C e o triM a
'a g iu iid iâ
? Huncdoara-Jüeva l
PR O LETA R I VIN TO A T E J'A IU L E, UNIT W A I Zece ani de la elaborarea
malssmlmlui planului de electrificare a ţării
Astăzi, se împlinesc 10 i i i '. ')
Anuí XU. Nr. 1815 M iercuri 26 octombrie 1980 4 pagini 20 bani ani de cînd plenara G.G.
al P.M.R. a aprobat planul dHp
de electrificare a tării pe ... J M W f f N
perioada 1951-1960. In re
HH
giunea Hunedoara, electri
sindícatelo! ficarea a luat în această
perioadă un avînt nemai-
Astăzi la Bucureşti îşi începe lucră cărbune pe post, obţinînd totodată eco Manifestări culfural-arfisfice întîlnit. Printre obiective
rile cel de-al IV-lea Congres al sin nomii suplimentare la preţul de cost în le realizate se numără şi
centrala termoelectrică de
dicatelor, eveniment de o deosebită valoare de peste 5.000.000 lei. Minerii P etroş¦ ani sovietice“, susţinute la clubul din Lo- la Paroşeni, una dintre
importanţă pentru fiecare membru de din Ghelar şi Teliuc au reuşit datorită nea de tov. Gh. Băcăian, directorul
sindicat din patria noastră. Congresul intensificării întrecerii socialiste să li s> La clubul „Jiul“ din Petroşani, clubului, şi Aurel Lazăr, profesor, au cele mai puternice din ta
are loc in condiţiile unui uriaş avînt vreze furnalişlilor din Hunedoara şi în prezenţa a peste 200 de tineri mun fost audiate de peste 200 de oameni ai ră, centrala termoelectrică
al muncii desfăşurată pentru îndepli Călan mai bine de 30.000 tone mine citori, tov. profesor Marin Verzan, a muncii. de termofioare de la Hune
nirea măreţelor sarcini stabilite de reuri de fier peste plan. Siderurgiştii vorbit despre realizările ştiinţei şi teh doara şi extinderea centra
Directivele celui dc-al III-lea Congres din Hunedoara, aplicînd pe scară tot nicii sovietice. Expunerea bine docu © Tovarăşa Elena Boda, biblioteca lei termoelectrice de la Gu-
al partidului. mai largă iniţiativa sporirii indicilor mentată, a fost urmărită cu viu inte ră, a prezentat la club romanele „Fra rabarza.
de utilizare a agregatelor, au produs res de ascultători. ţii Erşo“, „Fluviul mohorît“ şi „Bă
Luptînd cu consecvenţă pentru in in afara sarcinilor de plan mii şi mii tălie în marş“. De asemenea, a orga IN FOTO: Vedere ge
dustrializarea socialistă a ţării, pentru de tone fontă, oţel şi laminate. Gei © Elevii şcolii nr. 4 din Petroşani nizat o seară literară pe tem a: „O-
transformarea socialistă a agriculturii din Gălan, dezvoltînd întrecerea socia au avut prilejul să cunoască zilele a- mul sovietic oglindit în literatură“. nerală a centralei termoe
şi dezvoltarea revoluţiei culturale, sin listă pe profesii au reuşit să dea în cestea viaţa şi opera scriitorului so lectrice de termoficare de
dicatele din regiunea noastră, sub în contul angajamentului anual mai mult vietic Gonstantin Pantovski. Prezen © La club a fost organizată o seară la Hunedoara.
drumarea permanentă a organizaţiilor de 18.000 tone fontă peste plan. Suc tarea vieţii şi operei scriitorului a fost de odihnă cu fruntaşii în producţie pe
de partid, au desfăşurat o rodnică ac cese asemănătoare au obţinut şi co făcută de unul din diriginţii claselor. kiLanţ m em e
tivitate reuşind să mobilizeze masele lectivele celorlalte unităţi economice tema „Metodele sovietice în minerit".
largi de oameni ai muncii la măreaţa din regiune. P e trila In cadrul acestei acţiuni a vorbit tov. Conform planului de electri
operă de construire a socialismului. ficare a ţării pentru perioada
ing. Lucian Berţan. 1951-1960, pe întinsul patriei In documentele Congresului
noastre urma să se construias al lll-lea al P. M. R„ privind
In centrul activităţii sindicatelor a Aceste realizări s-au datorat în ma • La cubul minier din Petrila au A. NICHIF că o seamă de centrale electrice Ing. AUREL BARBURA planul de dezvoltare a. econo
fost organizate recenzia romanului puternice, să se creeze un sis miei naţionale pe anii 1960-1965,
stat şi stă conducerea şi orientarea re măsură sindicatelor, care, îndrumate corespondent tem energetic naţional unic. director al Întreprinderii regionale se spune: „In viitorii 6 ani elec
trificarea ţării va cunoaşte un
întrecerii socialiste pentru sporirea ne de organizaţiile de partid, s-au ocupat „Bătălie în marş“ a scriitoarei Galina H a feg Oamenii muncii din ramura de electricitate Hunedoara-Deva nou şi puternic avînt, creşterea
contenită a producţiei, productivităţii cu mai multă competenţă de proble Nicolacva, prezentarea scriitorilor Teo energiei electrice, sub înţeleap producţiei ăe energie electrică
muncii şi reducerea preţului de cost. mele de producţie, au organizat mai dor Gladkov şi Samuel Marsac. Aceste o In sala cinematografului „Popu tă îndrumare a partidului, au putut fi asigurată hrana nece precedînă mereu pe a celor
In acest scop, în anul acesta, in în bine întrecerea socialistă — ale cărei acţiuni, la care au participat peste lar” din Haţeg, tov. Elena Borza, pre construit numai într-un dece sară marilor agregate indus lalte ramuri ale industriei".
treprinderile regiunii noastre a fost obiective au constat în aplicarea pe 800 de oameni ai muncii, au fost ur şedinta comitetului regional al femei niu atîta cit nu a putut con triale existente în regiunea Hu
organizată întrecerea pe profesii, au scară cit mai largă a tehnicii noi, ri mate de programe artistice. lor, a vorbit celor peste 300 de femei strui regimul burghezo-moşie- nedoara. Astfel, se prevede ca în anul
fost susţinute şi extinse iniţiativele dicarea calificării muncitorilor în sco din oraşul Haţeg despre vizita pe care resc în întreaga sa perioadă de 1965 producţia ăe energie elec-'
izvorîte din masa largă a oamenilor pul creşterii productivităţii agregatelor Lenea a făcut-o recent în U.R.S.S. După ex existenţă. De asemenea, în perioada trică să ajungă la 18,5 miliarde
muncii, s-au organizat numeroase şi maşinilor, a producţiei, îmbunătăţirii punere a fost vizionat filmul sovietic 1951-1960, în regiunea Hunedoa kvjli., adică la un nivel de 2,7,
schimburi de experienţă. calităţii acesteia şi reducerii preţului o Conferinţele „Succesele ştiinţei şi In regiunea Hunedoara, pla ra s-a aprins pentru prima oa
de cost. tehnicii sovietice în cucerirea spaţiu „Lumină în întuneric". nul de electrificare elaborat ră lumina electrică în 165 sate, ori mai mare decît în anul 1959.
Rezultatele acestei activităţi sînt lui cosmic“ şi „Succesele cosmonauticii pentru perioada 1951-1960, a faţă de 62 sate elctrificate pînă
deosebit de frumoase. In cele trei tri E suficient să amintim în acest sens SIDONIA RUSAN creat electrificării un ritm ăe in 1950. Numărul consumatori Regiunea Hunedoara îşi va a-
mestre care au trecut din acest an că numărul muncitorilor antrenaţi în dezvoltare la care nici nu se lor casnici, precum şi consumul
corespondentă putea visa sub regimul burghe- casnic de energie electrică a duce contribuţia la realizarea
zo-moşieresc. Astfel, s-au con crescut mult în această perioa
minerii Văii Jiului şi-au depăşit sar întrecerea socialistă s-a ridicat în pri- struit şi dat in exploatare în a- dă, dovedind ridicarea neconte acestor măreţe sarcini prin ex
ceastă perioadă centrala termo nită a nivelului ăe trai al popu tinderea termocentralei Paroşeni
cinile de plan, au realizat un randa electrică de la Paroşeni, una laţiei. Astfel, numai în perioa
dintre cele m.ai puternice din da 1 iulie 1958— 1 iulie 1960, cu un grup ăe 100 'MW, şi con*
ment mediu pe bazin de peste o tonă ( Continuare in pag. 3-a) Schim buri de o n o are ţară, centrala termoelectrică de numărul consumatorilor cas
termoficare de la Hunedoara, a nici deserviţi a crescut cu 33 la struirea ăe noi linii şi staţii e-\
¦¦ - A- :® 3 e Zilele trecute la sectoarele I şi Printre echipele care s-au evi fost .extinsă centrala termoelec sută.
II ale întreprinderii miniere Te denţiat cu această ocazie sînt trică Gurdbarza. lectrice pentru deservirea noi-i
îşi sporesc realizările liuc, au avut loc schimburi de o- cele conduse de Ioan M. Popa Coordonarea, exploatarea şi lor obiective industriale din re
noare în cinstea alegerilor orga şi Gozma Gulcea de la sectorul In felul acesta, puterea in întreţinerea sistemului energetic
'Apropierea celui de-al IV- sector au fost extrase peste nelor conducătoare de partid. Gu II şi Ioachim Modîlcă de la sec stalată în regiune a crescut în al regiunii Hunedoara revine în giune ce se vor construi în a-•
lea Congres al Sindicatelor a prevederile de plan în o.ceastă acest prilej s-au extras peste torul I. cei 10 ani cu aproape 400 la mare parte întreprinderii regio ceastă perioadă.
dat un nou imbold muncii mi perioadă mai bine de 1.400 to plan 450 tone minereu de fier. sută, iar producţia de energie nale de electricitate Hunedoara
nerilor din Petrila. Drept ur. ne de cărbune. electrică a crescut cu 725 la su cu sediul in Deva, creată In Muncitorii, tehnicienii şi ingi
mare, la încheierea situaţiei Cu planul anual îndeplinii tă. Producţia mărită de energie cursul celor 10 ani de electri
producţiei pe prima jumătate a La mina Petrila au obţinut electrică pe unitatea ăe putere ficare, al cărei colectiv nu şi-a nerii din ramura energiei elec
lunii octombrie, la sectorul III rezultate de seamă toate sec Lucrătorii întreprinderii regio lui şi pînă în prezent, la această instalată. s-a putut obţine prin- precupeţit niciun efort pentru trice, sînt hotărîţi să lucreze cu
s-a consemnat un mare succes: toarele. Aşa de exemplu, m ine nale de combustibil Hunedoara- întreprindere au fost reduse tr-o mărire importantă a orelor traducerea în fapt a măreţului
pentru fiecare post prestat in rii abatajelor sectorului II şi- Deva, au raportat zilele trecute cheltuielile de circulaţie cu 0,74 de utilizare a puterii instalate, plan elaborat în urmă cu un tot elanul şi toată dragostea
abataje s-au extras peste 5,200 au întrecut sarcina de plan în realizarea planului valoric pe lei ¦ pe tona de combustibil des prin interconectarea centrale deceniu. S-au evidenţiat in m.od
tone de cărbune. Acesta este perioada 1-19 octombrie cu anul 1960. De la începutul anu făcut şi s-au realizat beneficii lor şi mai ales printr-o mai deosebit, tovarăşi c a : Ajtay La- pentru realizarea măreţelor
randamentul mediu la abata 1.342 tone de cărbune, cei de la de 534.000 lei. bună organizare a exploatării ăislau, Rotmiiller Francisc, sarcini ce le revin din planul
jele sectorului, dar sînt unele sectoarele I şi IV au extras la instalaţiilor. In felul acesta, a Szarvas losif, Victor Grădinara,
brigăsi ca acelea conduse de un loc mai bine de 660 tone de Pompiliu Pasca, Dumitru Las ăe dezvoltare al economiei na-,
cărbune peste plan. ou. Octavian Macra, Ilie Mateş,
Petru Iosa, Emeric Maior, Oni- ţionale în perioada 1960-1965-
Sabin Belu, Chiriţă Enache, ţiu Negulei etc. 1975, fiind convinşi de faptul
Ioan Cîşlaru srau losif Bartele că electrificarea este unul din
care au atins o productivitate ÎNCĂ UN PAS principalele mijloace pentru
de 7 tone pe post. Pe întregul
crearea fundamentului tehnic
-—0 0 0 —
al socialismului şi al comunis
„Ziua cabinetelor Oricit de des ai merge in găsesc posibilităţi de îmbu Un alt colectiv, de la a- mului.
combinat, chiar şi in fiecare nătăţire a procesului tehno celaşi laminor şi-a îndrep
tehnice“ zi, tot vei putea găsi ceva logic. tat atenţia asupra ajustaju- FRUNTAŞI Al S. R. E. H U N ED O ARA™ D EVA
nou. O inovaţie, un proces lui. Aici exista un mare nea
In vederea 'stimulării mişcării tehnologic nou, o maşină Toate acestea arată am juns din pricina amestecării Colectivul secţiei reţele Deva a I.R.E.H. se străduieşte să execute reparaţiile reţelelor
de inovaţii Consiliul local al nouă, un sistem adaptat la ploarea pe care a luat-o în ţaglelor care nu puteau fi la timp şi de bună calitate. Datorită eforturilor depuse de acest colectiv, localităţile şi între
'sindicatelor 'Hunedoara a ini procese similare. Bunăoară, combinatul hunedorean miş marcate. De fapt, puteau fi prinderile industriale din regiun ea noastră sînt alimentate cu e nergle electrică în cele mai bu-
ţiat cu cîtva timp în urmă or la oţelăria Martin nouă. A- carea pentru ridicarea nive marcate manual, după ieşi ne condiţiuni.
ganizarea lunară a „Zilei cabi bia a intrat în funcţiune lului tehnic al producţiei, lup rea de pe linia ăe laminare,
netelor tehnice“. In cadrul a- primul cuptor de 400 tone şi ta ce se dă pentru traduce însă pentru această operaţie Vă prezentăm mai jos cîţiva din fruntaşii secţiei:
cestei zile, activişti sindicali, oţelarli din secţie au consta rea în viaţă a sarcinilor tra era necesar personal în plus,
inovatori, şefi ai cabinetelor tat că sistemul de răcire poa sate de cel de-al lll-lea Con care să lucreze in condiţii 11 p m p M p HI HP4I
tehnice se întîlnesc la tina din te fi adaptat la cuptoarele gres al partidului. grele. După cum am spus,
întreprinderi, discută un anu „miei“ — aşa le zic ei cup acest lucru nu se făcea şi de V ' 'wâŞfâ&2yş*.-, .
mit aspect al activităţii de ino toarelor Ae 185 tone. Ca ur * multe ori ţaglele se ameste
vaţii şi stabilesc tema şi locul mare, comenzile pentru uti cau nemaiputină fi respecta
întîlnirii viitoare. lajul necesar au fost lansa La laminorul de 800 mm. tă calitatea laminatelor.
te şi se aşteaptă — cu ne al C. S. Hunedoara, o parte
O astfel de întîlnire a avut răbdare fireşte — începerea destul de mare din rebutul Inginerul Remus Pădure,
loc la uzina „Victoria" Călan montării. înregistrat se datorează ar- împreună cu lăcătuşii ioan
în care s-au dezbătut probleme !surilor, adică, arderii lingou- Grăjdan şi Sabin Bordea,
ale organizării propagandei teh Acesta a fost doar un e- rilor de oţel în timpul încăl care s-au ocupat cel mai /
nice în sprijinul inovatorilor şi xemplu care însă dovedeşte zirii. Laminatorii au obser mult ăe această problemă, }
raţionalizatorilor. Cu acest pri că deşi siderurgiştii dispun vat că acest neajuns îşi are au găsit rezolvarea. Ei cu
lej s-a stabilit ca viitoarea în de agregate moderne, tot mai cauza in faptul că flacăra noşteau sistemul ăe marca
tîlnire să aibă loc la I. ’M. Ghe bate direct în lingou, incăl- re de la laminorul de 650
lar unde se va dezbate modul Repararea şi în zidu-l astfel în mod neuni- mm. şi au reuşit să-l adap
în care cabinetul tehnic rezol treţinerea în bune form şi deci predispunînău-l teze: Astfel, a fost confec
vă propunerile de inovaţii şi a- condiţiuni a iuni- arderii. ţionat un marcator automat,
'sigură asistenţa tehnică. cularelor antezdro- care constă din nouă discuri
bitorului întreprin Cîţiva comunişti din secţie în care se introduc numere.
derii miniere Bar au luat în studiu această Discurile se apropie cînd vin POMPILIU PASCA VICTOR GRĂDINARU ONIŢIU NEGULEI
za este sarcina de problemă. Printre ei sînt ţaglele şi se depărtează după electrician electrician tehnician eleotrotehnic
căpetenie a echipei maiştrii Niţă Dobre şi Nico-
de întreţinere con lae iorga şi apaductierul Şte ce trec. Faptul că ţaglele : ÎSSaS :
dusă de comunistul fan Tdrolc. Ei au ajuns la n-au aceeaşi lungime împie
ioan Pîrvan. Dato dică funcţionarea automată Artişti am ato ri ai regiunii
rită priceperii a- concluzia că dacă injecţia cu a marcatorului, care deo
cestuia numărul de camdată este acţionat, cu aer Gugirenii au azi unul din cele tară. De atunci, tot mai mulţi In noul concurs bienal „I. L.
fecţiunilor funicula- pereţii laterali — sistemul comprimat, la comandă, ăe mai frumoase aşezăminte de au fost oamenii care au popu Garagiale“, examenul pe care
relor a scăzut în actual — ar fi transformată la distanţă. Pentru cită vre cultură din regiune. Clubul lor lat sălile clubului. l-au dat eugirenii a fost privit
ultimul timp. me nu se ştie însă. Cu si te întîmpină ca o casă ospita cu toată seriozitatea şi în acest
în două injecţii cu pereţi lieră care-ţi încîntă cchiul şi dă O activitate mai susţinută, sens ei s-au pregătit, mobili-
IN CLIŞEU: Tov. guranţă că oamenii vor găsi îndemnuri inimii. E încă o rea datorită unor animatori perse zînd toate energiile şi dorinţele
Pîrvan lucrînd la frontali, lucrurile s-ar schim ceva care să înlăture şi a- lizare a regimului democrat- verenţi, a fost şi continuă să fie lor în realizarea piesei „Mielul
funicular. popular pentru muncitorii de aceea a Geroului de teatru. turbat“.-
ba. Flacăra ar bate deasu cest neajuns. aici. Dacă în 1948, 11 entuziaşti
pra lingourilor, încălzirea constituiau primul Golectiv, pînă Prin condiţiile deosebite ce
Dar cîte exemple nu s-ar Gugirenii au o veche şi con azi — în 1960 — 209 tovarăşi li s-au creat, condiţii oare în
s-ar uniformiza şi deci s-ar deamnă la noi realizări, activi-i
putea d a ! Ele nu pot fi e- tinuă activitate culturală ; încă au colaborat la realizările cer tatea artistică a cugireoildr că»
micşora procentul ăe ardere. puizate, pentru că pe zi ce din primii ani de după eliberare. cului. pătă elanuri noi. Muncitorii, ca
trece apar noi realizări în In 1948 a început însă la fostul re după orele lor de muncă se
Iăeea a fost apreciată ca club „Gheorghe Apostol“ o ac Repertoriul a înscris în a- adună cu dragoste în sălile clu
domeniul introducerii tehni tivitate mai intensă — cîntece, cest timp, 71 piese şi scenele, bului să se dăruie artei sînt
bună de întregul colectiv şi cii noi, se fac paşi noi pe 19 dialoguri, 16 monologuri şi conştienţi că slujesc un ţel no-'
acest tărîm. jocuri, versuri şi teatru, lectură bii, că aduc o deosebită contri
ca atare, piesele necesare au în sălile bibliotecii. Manifestă 178 recitări, prezentate într-un buţie la înflorirea vieţii noi. .
N. ANDRONACHE rile acestea de viaţă nouă au număr de 457 spectacole, vizio
fost cerute. Acum se aşteap fost apreciate în confruntarea nate de 66.065 spectatori, la ca " D. M PIT A N J3
din acelaşi an, cînd clubul cu- re adăugăm şi cele 27 piese
tă ca ele să fie executate la
girenilor a primit premiul I pe prezentate la staţia de radiofi-
secţia mecanică a combina care din localitate.
tului. In luna viitoare, noul
sistem de injecţie se va ex
perimenta la un singur cup
tor. Apoi, dacă va da rezul
tate bune, se va extinde în
toată sectia-
