Page 82 - 1960-10
P. 82
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI t
JNir. 1815
| | n fiecare zi lucrătoare, ziua aceea preşedin- Comuna Ghelar este una din tenţia conducerii întreprinderii înaintate folosite în exploatare
I I răsăritul soarelui îi | tete sfatului popular însemnatele localităţi miniere şi a comitetului sindicatului ca
găseşte pe oamenii din Gîr împreună cu alţi doi sala ale regiunii noastre. Aici trăiesc re să sprijine şi să îndrume a- minelor, maşinile ce au darul
bova în plină activitate. A- riaţi aveau şi ei o preocu şi muncesc acei ce prin hărni ceastă activitate în raport cu de a scuti eforturile fizice şi mă
cum îndeobşte e un sezon pare deosebită. Vroiau să a- cia lor îndestulează pîntecele sarcinile noastre de producţie resc randamentul, precum şi
bogat şi fie că merg la cu ăucă de la Sebeş cei 400 me furnalelor hunedorene. In viaţa şi de necesităţile vieţii noastre probleme legate de normele de
lesul viilor, la semănat sau tri de ţeava necesară intro nouă a minerilor din acest colţ culturale. tehnica securităţii.
la alte lucrări, peste tot a- ducerii apei potabile la şcoa de ţară, ca pretutindeni, cultura
ceştia se dovedesc harnici ca la de 7 ani şi instalării unei a devenit un bun. al tuturor, o Am dori ca prin club să se De asemenea am dori să se
întotdeauna. Să le urmărim cişmele publice în centrul co necesitate, de care nu se pot organizeze diferite excursii în acorde o importanţă mai mare
deci activitatea acestor oa munei. „Este o cerinţă a ce lipsi. ţară, pentru a vedea cele mai răsipîndifii cărţii tehnice în rîn-
meni de dimineaţă şi pînă tăţenilor — spunea preşe importante localităţi industriale, dttl minerilor pentru a-i ajuta
la lăsarea întunericului. dintele sfatului popular ^— Grija partidului şi a guvernu precum şi localităţi istorice sau la ridicarea calificării lor profer
şi trebuie să o rezolvăm. lui pentru ridicarea necontenită renumite pentru frumuseţea lor. sionale.
'ra abia ora 6 şi în fa Sursă de apă avem aici la a nivelului de cultură a celor ce Acest lucru ne-ar da un şi mai
ţa gospodăriei agrico doi paşi, iar oamenii s-au muncesc este prezentă şi aici. mare imbold în muncă pentru Tov. Ioan Alic, miner pensio
oferit să muncească volun Minerii din Ghelar au la dispo întărirea şi înflorirea patriei nar: In Ghelar sîntem pe.sie 80
le, colective din localitate se tar pentru executarea între ziţie un minunat club, bine do noastre. de mineri pensionari. Mulţi din
aflau deja colectiviştii Rozi- gii lucrări“. De aceea pînă tat şi a cărui bibliotecă dispune tre noi frecventează clubul pen
na Veber, Ioan Albu, loan seara s-au şi transportat de de numeroase cărţi politice, teh Deoarece sîntem vizitaţi rar tru a citi cărţi şi reviste intere
Părăian şi alţii vreo 30 la la Sebeş 200 ni. de ţeava. nice, de literatură beletristică de către colectivele teatrelor de
număr care aşteptau semna etc. stat din alte regiuni, am dori sante, participă alături de cei Datorită hărniciei constructorilor, la Hunedoara, s-a dat de
lul de plecare către tarlale a ieşirea din comună, ca Secţia de învăţămînt şi cul mai tineri la conferinţe, 1a seri curind în folosinţă un nou bloc cu 24 apartamente.
le ce urmau a fi însăminţa- pe drumul care duce In clipe de răgaz, temerarii tură a Sfatului popular regional închinate fruntaşilor şi la cele
te. Toate atelajele erau puse spre satul Cărpiniş am ln- scormonitori ai adînourilor vin să intervină pe lîngă organele lalte acţiuni. De cîte ori avem IR CLIŞEU : Vedere parţială a noului bloc.
la punct. Se distribuie să tilnit un grup de cetăţeni aici să asculte conferinţe tehni în drept pentru a programa şi
mânţa necesară şi apoi bri ce purtau ferăstraie. Am la noi mai multe turnee artis prilejul, noi le vorbim celor ti
gadierul Toma Buortmes le-a recunoscut printre ei pe ce care îi ajută să-şi ridice^ ca tice.
sp u s: „Spor la muncă, tova colectiviştii Vaslle Făţan, lificarea profesională, asistă la neri despre condiţiile în care am
răşi, iar ăiseară să auzim de Ilie Neăelea, Mihai B er prezentarea de cărţi tehnice pe Tov. losif Greţu, tehnician mi
fapte mari". Au muncit co beri şi alţii. 'Mergeau în care o faG inginerii şi tehnicie ner, şeful raionului II. Clubul trăit şi muncit în trecut. Am
lectiviştii din Gîrbova toată pădurea comunală pentru nii, participă la convorbiri pe trebuie să ne ajute şi în activi
ziua iar seara au raportat a începe exploatarea celor teme tehnice, legate de îmbună tatea de educare a tinerilor mi vrea însă ca în cadrul clubului
130 m.c. lemn de foc care in tăţirea procesului de producţie, neri în spiritul unei atitudini
că planul de însămînţărl s-a curind va fi distribuit celor sau la recenzii de romane, la sănătoase faţă de muncă, pentru să se organizeze mai multe în
îndeplinit în proporţie de 75 mai merituoşi colectivişti, şi spectacole, unde îşi dau con ca să se lichideze cu absenţele
la sută. Numai în ziua res munca acestora a fost in cursul brigada artistică de agi nemotivate, cu părăsirea locului tîlniri ale pensionarilor cu ti» V '.-W W lA /W W v \/
pectivă colectiviştii din Gîr ziua aceea spornică. taţie, formaţia de teatru, fan de muncă şi să se respecte nerii mineri, pentru a contribui
fara sau corul. schimbul în care tost repartizat şi noi la munca de educare a ti \ După ce îşi termină lecţi- repede aparatul de fotogra- t
bova au însămînţat 15 Ha. d^'Cara, cină toţi colecti- fiecare tînăr. Activitatea cultu nerei generaţii. Noi am scos / ile, pionierul Ioan Verjan ieşi fiat, care-l muncea de cîteva
cu grîu iar cei din satul Re viştii se întorceau de Formele variate de activitate din păm-înt mii şi mii de tone > să se plimbe cu bicicleta. zile, se trezi din nou in el,
ce se desfăşoară la clubul ,,Ni- rală dispune de nenumărate mi j. de minereu, dar am şi crescut < Cutreieră în cîteva minute mai arzătoare ca orieînd. îşi
citi au raport'at terminarea la muncă, conducerea gospo colae Bălcescu“ din Ghelar au loace prin oare ne poate ajuta cadre de muncitori. Ga o recu z uliţele din Pricaz, apoi ieşi cumpărase de curind bicicle
dăriei şi soţiile lor le-au pre făcut ca acesta să devină locul în această direcţie. Eu sugerez noştinţă pentru tot ce a făcut ) din sat pe drumul care taie ta din banii mamei sale, pri
complectă a campaniei de gătit o surpriză. Ii aşteptau îndrăgit de mineri în timpul lor doar cîteva dintre acestea cum partidul pentru viaţa noastră, miţi ca avans de la gospodă-
însămînţări. cu o masă bogată de unde nu liber. Dar pentru ca activitatea Sr fi : includerea în repertoriul vrem să dăm o mînă de ajutor cîmpul spre Orăştie. Era o ria colectivă. De aceea nu în- Ş
a lipsit nici placliia sau sa clubului să-i ajute şi mai mult teatrului a pieselor cu caracter şi în educarea tinerilor în spi 5 ăupă-amiază de toamnă cal- drăznea să pretindă atit. de
u răsărise încă soare ramura de peşte pentru că în la ridicarea nivelului lor cultu educativ, care să întărească pa ritul dragostei faţă de partid şi ( dă. Vintui î se juca prin păr, repede alţi bani pentru apa
le şi Toma LutScit de ziua aceea s-a recoltat din ral şi profesional, să fie mai triotismul tinerilor mineri şi să-i guvern. Vrem să-i învăţăm să > mîngîinău-i plăcut obrajii ratul de fotografiat.
la Trupul G.A.s. din locali eleşteul gospodăriei şi s-a aproape de preocupările mine ajute la formarea unei conştiin muncească ou şi mai multă pa
tate făcea ultima verificare distribuit colectiviştilor pes rilor, să fie mai mult îndrăgită ţe înaintate, a unei atitudini so siune, să ştie să preţuiască li împurpuraţi. Cu ochii închişi — Să mai treacă măcar o
la noua sa raţionalizare. Es te 300 Kg. de peşte. Şi, de aceştia, iată ce doresc mine cialiste faţă de muncă. Brigada bertatea şi fericirea. < pe jumătate, Verjan privea lună / îşi spuse el. 'şi, peăa-
te vorba de modificarea a- pe timpul cină în casele co rii să se mai tacă la clubul lor. artistică de agitaţie să-i satiri lînd, porni mai departe spre
dtisă la dezbrobonitorul şi lectiviştilor s-au aprins becu zeze cu şi mai multă vervă pe Şi am mai dori ceva: corul departe trenurile, coşurile fa repetiţia ce-l aştepta. Nici nu
strecurătoare a de la centrul rile electrice de la staţia de Tov. loan Ciungu, muncitor chiulangii şi neglijenţi şi să-i de la Ghelar să fie reorganizat bricilor, acoperişurile roşii ale observă că era să treacă cu
de vinificare. De menţionat ro.ăioficafe se transmiteau miner: Am dori ca la clubul popularizeze pozitiv pe tinerii pentru că la noi sînt multe ele oraşului. Cravata roşie, fru bicicleta peste un obiect din
' că prin această raţionalizare rezultatele muncii din ziua nostru să se organizeze întîlniri mente talentate. mos călcată şi prinsă la git drum. Era un portmoneu.
se fac importante economii respectivă. Cu acest prilej între tovarăşii care conduc ra care au o comportare demnă. 7 pe cămaşa albă, flutura şi Frînă brusc, intorclndu-se
de curent întrucît se scoate mulţi colectivişti şi-au auzit ioanele şi brigăzi le din mină Tovarăşa Toma Ileana Stîn- ) ea în vînt. Pedala Verjan fără să-l ridice. II deschise cu în
din funcţiune un motor elec numele printre fruntaşii in pentru ca şefii de raioane şi de Tov. ing. Nicoiae Bîscă, şefuf gaciu — gospodină, soţie de mi s să se grăbească, surizind ve- frigurare. In portmoneu se
tric iar totodată se poate producţie, intre timp sala brigăzi fruntaşe să împărtăşeas serviciului protecţia muncii: ner : Noi am vrea să se organi sel. in junii lui, pe lunca in- găseau 5 hirtii a cîte 100 lei
obţine un vin de o mai bună căminului cultural din loca că din experienţa lor, să explice In cadrul întîlnirilor dintre zeze mai multe sori de odihnă ale z tinsă a Pricazului, grupuri, de şi diferite documente. Le cer
calitate. Intre timp carele litate devenise neîncăpătoa- metodele folosite şi cum şi-au muncitorii mineri — şefi de e- minerilor la care să fie invitate \ colectivişti munceau la re- cetă. Era un buletin de iden
scîrţîiau sub rodul bogat de re pentru numărul mare de organizatei munca pentru a ob chipe — să se prezinte de către > coltatul cartofilor, a sfeclei... titate şi alte acte ale cetă
struguri. In vii era o mare cetăţeni romini şi saşi veniţi ţine rezultate cît mai bune. De S. Intr-un lan de porumb zări ţeanului ioan Demian din
veselie. Brigăzile şl echipe să vizioneze filmul „In zgo asemenea am dori să se organi cei ou experienţă expuneri privi un grup de pionieri. Erau co- Orăştie. Din buletin află şi a-
le de viticultori se aflau în motul roţilor". zeze concursuri „Gine ştie me s legi de-ai lui. Ajutau colecti- dresa păgubaşului. In prima
plină întrecere, iar la centrul serie, cîştigă“ la care, pejing.ă toare la munca pentru califica s viştilor la culesul porumbului. clipă vru să arunce actele In
de vinificare mustul rubiniu Freamătul întregii activi tovarăşii care concurează, îşi ve
curgea continuu prin păien- tăţi a încetat abia către mie rifică cunoştinţele şi învaţă lu rea tinerilor mineri şi importan } — Aş fi şi eu acolo, dacă
jinişul de furtune. Bilanţul zul nouţii cină toţi locuitorii cruri noi şi cei din sală. 7 n-aş avea repetiţie la piesa
activităţii zilnice a fost foar din Gîrbova au mers la cul ţa acestei, munci. Pentru a lă
te rodnic. In această zi viti Tov. Arsene llca — muncitor şi soţiile, ca să cunoască mai > de teatru! se glnăi el. drum şi să-şi oprească banii, ţ
cultorii din Gîrbova an cu care pentru ca a doua zi să miner: In primul rînd am clon muri problemele ce le ridică teh îndeaproape munca soţilor lor Ş Parcă nu-i venea să-şi ia ca să-şi cumpere aparatul ăe
les perie 5 vagoane de stru ca activitatea cultural-educativa şi problemele care îi frămîntă. fotografiat mult rlvnit. Deo
cturi. obtinlnd de pe fiecare pornească din nou la mun nica nouă, la club ar trebui or privirile de la tabloul care dată, insă, in gind îi apăru
ha. în medie cite 6.000 leg. a clubului să fie mai mult vn a- Vreau apoi să se organizeze i se aşternea in faţă. Lanuri ră cuvintele angajamentului
struguri- că cu forţe înzecite. ganizate întîlniri ale inginerilor la club cursuri de croitorie şi
le bogate de porumb, imptn- solemn ăe pionier rostit la
In scopul însuşirii cîi mai temeinice * I. MANEA cu minerii calificaţi. Gu acest
de menaj ca să fim şi noi la zite de colectivişti şi pionieri, intrarea in organizaţie: „Eu
a «Documentelor celui de-a! Ul-lea aV îl V/ prilej pot fi prezentate şi expli
Gongres al P.M.R., care se studiază în curent cu ce este nou în arta \ larma lor veselă, cintecele, tînăr pionier al R. P. R mă
prezent în toate cercurile şi cursurile întreprinderi şi instituţii din oraş. Con cate detailat metodele cele mai angajez In faţa tovarăşilor
noastră, a gospodinelor. De a- ştiuleţii grei, aurii, care zbu
învăţămîntuiui de partid, cabinetul de sultaţiile au fost date de tov. lolanda semenea am dori să se distribuie rau din mîinile pionierilor mei să fiu cinstit... curajos..."
partid din Hunedoara a organizat zi cărţi pentru citit şi la casele de spre grămezi, întregul frea- Da, să fiu cinstit în faţa to
lele trecute un ciclu de consultaţii. Popescu, directoarea şcolii serale eco varăşilor mei. Să fiu cinstit!
Asemenea consultaţii s-au dat cursan nomice din Hunedoara, ing. leronim M AI M U L T D E 2 .3 5 0 .0 0 0 L E I citit sau să vină tovarăşii de la <¦ mut al acelei zile de muncă, repeta în gind. Voi dovedi că
ţilor din cadrul G.S.II., I. C. S. H., Rusan şi Lazăr Frenţoni. Furnaliştii de la uzina „Vic caracterizează in cele peste biloliotecă cu ele la noi acasă. > ar fi fost minunat de prins slnt — adăugă apoi.
toria“ din Călan, au depus de-a 2.350.000 lei economii la pre Faţa i se lumină deodată,
I.G.O., I.l-L- „ilie Pintilie“ şi din alte Consultaţiile au fost deosebit de va Lungul celor nouă luni de mun ţul de cost. Numai in trimes In felul acesta tot mai multe L pe un clişeu. Dorinţa lui Ver-
că din acest an, eforturi deo trul III al acestui an, la sec o bucurie necunoscută plnă a-
In ultimii-ani, suprafeţele cul loroase în însuşirea materialelor pen sebite in vederea reducerii pre ţia furnale au fost obţinu gospodine vor deveni cititoare ; ) jan de a-şi cumpăra cit mai tuncî ii năvăli în întreaga
tivate cu legume în regiunea te economii suplimentare de fiinţă. „Da, voi dovedi că slnt
nbastră, au crescut cu peste tru primele seminarii din cadrul în ţului de cost. 1.172.000 lei. fruntaşe. J v w v \^ w w v v v v w w v 'w un adevărat pionier... Voi
600 ha., iar producţia a sporii In acest scop, muncitorii, teh
simţitor. văţămîntuiui de partid. Fruntaşi in lupta pentru e- ---------------------------- nes
nicienii şi inginerii de aici şi- conomisirea de cit mai multe
Numeroase gospodării colec au îndreptat atenţia in mod materii prime şi materiale s-au preda banii celui care l-a
tive, cultivînd legume pe mari deosebit înspre reducerea con situat tovarăşii ioan Stăntloiu,
suprafeţe, au realizat însemnate sumurilor de cocs, minereu de Ioan Suciu, Dumitru Jenaru şi 1BE a- < pierdut! Aparatul de foto
venituri băneşti. Astfel, în anul fier, energie electrică şi altele. grafiat... poate să mai aş
1959, gospodăria colectivă din alţii. Experienţa a dovedit că odată por tat condiţii. Lipsa de interes însă, < tepte !".
/Miceşti, mărindu-şi suprafaţa Rezultatele acestei munci se nită şi stimulată, iniţiativa maselor pentru această lucrare şi-a spus cu- /
cultivată cu legume la 12 ha., poate duce la realizarea unor lucrări vîntul. Astfel, debitul anual din con-ă ...Şi porni să pedaleze pe
a realizat un venit de peste bicicletă din toate -p--u--t--e-r--i-l„e
190.000 lei în afara cantităţilor
repartizate la zile-muncă, iar deosebit de importante. In comuna tribuţia voluntară nu a fost aproape' u ’ n diurn spre oraş, spre
în acest an, numai pînă la 1
octombrie, a obţinut peste Brănişca, de pildă, din iniţiativa ma în nici un an încasat în întregime. c a sa ^ Ioan Demian.
205.000 lei. Gospodăria agricolă
colectivă din Deva, cultivînd cu selor, s-au început o seamă de acţiuni Mai mult, procurarea de material lem-1- \ v^,a/Wvaa ROMULUS LAL
legume şi cartofi peste 26 ha.
a realizat venituri de 212.854 care vor schimba faţa satului. Astfel, nos s-a tărăgănat ani de zile pentru
lei. Asemenea rezultate au ob
ţinut şi gospodăriile colective a început construcţia unui cămin cul ca pînă la urmă acest material să se
din Sîntandrci, Miercurea, Sebeş,
Orăştie, Robîina etc. Importan tural. Oamenii din a căror iniţiativă aducă din raionul Haţeg deşi în ra
te venituri au realizat gospodă
riile colective şi în anul acesta a început lucrarea, au contribuit efec ionul Ilia se găseşte din abundenţă. ...I.G.O. Haţeg, ar lua măsuri
din cultura legumelor. tiv atit cu fonduri băneşti votate în pentru ca gunoiul ce stă în
cadrul contribuţiei voluntare cît şi De menţionat că lucrările la acest că curtea blocului din strada Ilie
Suprafaţa irigată a crescut in prin muncă voluntară. De asemenea, Pintilie nr. 32 să fie transportat.
1060 cu 55 la sută faţă de anul vată. Anual sînt aduse din alte turile de legume timpurii şi for lngrâşămintele minerale dau meritul cetăţenilor din Brănişca con min cultural au început mai intens De aproape doi ani, există cîte
1955, iar suprafaţa răsadniţelor regiuni peste 30 la sută din can ţate trebuie mult mărite. Cons rezultate bune cind sînt date stă şi în faptul că, va grămezi de moloz rămase de
calde a crescut şi ea cu 10.715 trucţia de sere şi răsadniţe cu în amestec cu cele organice şi îndrumaţi de or abia anul trecut- Acest lucru se da- cînd s-au făcut unele reparaţii
m.p. încălzire tehnică trebuie să in ele se pot folosi atit la îngră- ganizaţia de partid ia peretele blocului, precum şi
tităţile necesare aprovizionării. şarea de bază, cît şi la îngră- şi mobilizaţi de toreşte tot cetăţenilor care au luai gunoiul aruncat zilnic de loca
Cu toate bcestea, în centrele Aceste transporturi provoacă de şarea în cursul perioadei de ve deputaţi, ei au tre tari. (V. Cocheci).
muncitoreşti şi oraşele din re precierea produselor şi măresc getaţie. cut la folosirea pr iniţiativa de a mai
giune, problema unei aprovizio scară largă a resur ...caseriţa Mureşan de la cine
nări corespunzătoare cu legu tre în preocuparea tuturor în Organizarea temeinică a pre selor locale. Acea contribui în mod matograful muncitoresc din Gu-*
me proaspete, în mod continuu treprinderilor care dispun de a- venirii şi combaterii dăunători sta a dus la iefti gir, n-ar mai vinde cîte două bile
şi în cantitate îndestulătoare, preţul de cost. ceste resurse. lor şi bolilor din culturile de le nirea construcţie benevol cu încă te pe un loc. Exemplu, în seara
nu este încă în întregime rezol gume, începînd cu curăţirea te De pildă, s-au pro
renului şi arderea resturilor ve dus pe plai: local 29.000 iei. Pînă a- zilei de 16 octombrie a. c. pen
getale cît şi dezvoltarea micii 5.000 kg, var, s-a tru spectacolul de la ora 18, 6
Realizarea în anul 1961 a mecanizări trebuie să fie în cen conlec|ionat toată tunci timp de vreo locuri au fost vîndute de cîte
producţiei marfă in stare proas trul preocupărilor conducerilor cantitatea de cărămidă necesară, s-au două ori. (F. Ion).
Unităţile producătoare de se unităţilor socialiste. extras zeci de m.c. piatră pentru fun 5 ani acest că
minţe şi Agrosemul trebuie să daţie etc. ..conducerea cooperativei meş
pătă pentru o perioadă cit mai acorde atenţie purităţii biologice Folosirea metodelor de cultu min a stat doar teşugăreşti „Drum nou“ din Hu
lungă din an şi la un preţ de ră care asigură mai multe re Tot în construcţie se mai află un nedoara ar lua măsuri pentru
cost redus, depinde de o serie şi calităţii seminţelor şi să evi colte pe an, trebuie să fie ex cămin cultural în satul Tîrnava, o cu zidăria ridicată deschiderea unui atelier de croi
te amestecurile mecanice. Pen tinsă în toate zonele din regiu şcoală de 4 ani în satul Bicău, pre
tru a se putea face însămînta- ne. Cultura de toamnă a spa cum şi amenajarea băii comunale dii de maximum 2 m, torie şi în Teliucul inferior. A-
nacului, salatei, usturoiului, ce Brănişca. Şi ia aceste lucrări cetă
de factori. pei. ridichilor de lună, pălrnn- ţenii şi-au adus o contribuţie deos< Acum se spune că cest lucru se tărăgănează de a*
In primul rînd, legumicultu- !eltilţn pentru frunze, poate fi bită pregătind varul, cărămida, faso proapc 7 luni din lipsă de mo
făcuta în condiţii bune, dacă se nînd lemnul de construcţie etc. I'oat în curînd el se va bilier!? (Ion Drăghici).
ţine seama de adaptabilitatea aceste lucrări se află acum în dife
rii ii trebuie des- rea legumelor la unor soiuri la condiţiile regiu rite faze. Este un lucru pozitiv şl pen da în folosinţă lu ...s-ar lua măsuri ca proiectele
timp şi în con- nii noastre Mare parte din a- tru care, în special cetăţenii merită de locuinţe (barăci) din Brad,
timate cele mai ceste culturi pot fi însămînţate toată lauda. Multe din aceste con cru pe care îl doresc ale ing. Joc Berman, datînd din
bune terenuri, pînă la venirea iernii, folosin- strucţii trebuiau însă să fie date de 1952— 1953 să lie reînnoite. Atit
C diţiuni bune, toa du-se terenurile adăpostite şi cu mult timp in folosinţă. Comitelui e- toţi cetăţenii din
cultura legume xecutiv al sfatului popular comunal bucătăriile cît şi camerele de
te gospodăriile expoziţie sudică. justifică cu iei de fel de „motive“. In comună. Dacă sfatul popular va în locuit, sînt pardosite cu cără
Numai res'pectînd cu stricteţe ce măsură sînt acestea întemeiate? midă în ioc de seîndură, fapt ce
lor trebuind să trebuie să se druma mai îndeaproape lucrările de dăunează sănătăţii familiilor şi
toate aceste îndrumări vom pu Construcţia căminului cultura! din mai ales copiilor care locuiesc
fie extinsă pe tar seminţe aprovizioneze cu Brănişca de pildă a început în anul aici cu siguranţă că lucrarea se va în ele. (Gr. Ţurlea).
lale mari pentru a fi accesibilă toamnă. încă din această tea obţine în anul viitor produc (953 şi totuşi nici pînă acum nu s-a termina la timp.
dat în folosinţă cu toafe că au exis- ...magazinble de legume şi
mecanizarea în proporţie cît ţii sporite de legume. Şi construcţia căminului cultural
fructe din Deva ar dispune de
mai mare avînd în vedere că ex Recoltele bogate de legume ing. E. MANUGHEVIC! din satul Tîrnava a început iucă din ambalaje suficiente pentru toa
tinderea irigaţiilor şi folosirea te sorii montele de iructe. In
celor mai bune >şi economice sînt condiţionate de aplicarea Directorul Staţiunii experimentale anul 1954. Nici aceasta nu s-a termi majoritatea cazurilor, merele şi
mijloace de irigat, este una din in mod diferenţiat, la timp şi în perele se vînd fără am balaj!?
cele mai eficace metode de spo horfic.Ue — Genaglu nat. Cauzele sînt aceleaşi: lipsă de (A. Ialomiţa).
bune condiţiuni, a tuturor lu
rire a producţiei. crărilor agrotehnice de bază. preocupare peniru strîngerea la timp
a sumelor din contribuţie voluntară cit
Arăturile adinei de toamnă şi lipsa de îndrumare şi control a lu
cit şi aplicarea îngrăşămintelor
Cultura legumelor trebuie îm crărilor.
pe terenurile destinate culturii
binată cu celelalte ramuri agri legumelor trebuie făcută in ra Intr-o situaţie asemănătoare se a-
cole după specificul agro-econo- port cu condiţiile de sol şi de
cerinţele plantei. In general, pe flă şi baia comunală la care în ul
solurile podzolite şi argiloase
mic al fiecărei zone. Această se poate aplica 40-50 tone/ha. timul timp s-au luat măsuri pentru
îmbinare va duce nemijlocit la gunoi de grajd. Pe cernoziomuri
şi aluviuni, cantităţile pot ii schimbarea instalaţiilor, lucru ce s-a
rentabilizarea unităţilor, la fo şi făcut. In schimb oamenii nu pot
losirea raţională a forţelor de face încă baie pentru că nimeni nu se
îngrijeşte să se facă racordul insta
producţie şi la creşterea veni laţiei la reţeaua electrică. Sînt lucruri
turilor.
micşorate cu 20-30 la sută din !aţă de care comitetul executiv al
Pentru a asigura răsaduri de sfatului popular comunal trebuie să ia
bună calitate, suprafeţele de ră
sadniţe calde şi sere pentru cul- norma recomandată pentru so măsuri urgente.
lurile podzolite. Î. M.
