Page 83 - 1960-10

N r. 1815
In d esfeaterea conomislştilop
p ro b le m e c a r e ®e c e r
a rg e n t rez®lv»t©
La adunarea generală pentru
darea de seamă şi alegeri a or­
ganizaţiei de bază nr. 5 de la
sectorul de vagoane triaj Sirne-
ria, care a avut loc cu cîteva
zile în urmă, a fost nu numai o
bună prezenţă dar şi o parti­
cipare activă la dezbateri. Au
luat, cuvîntul şi. au discutat a-
proape 20 de membri şi candi­
daţi de partid.
Despre ce s-a discutat în a-
ceastă adunare?
.In lumina sarcinilor trasate
de cel de-al Ilt-lea Congres al
partidului, membrii şi candida­
ţii de partid care au luat cu-
vîntul, cît şi darea de seamă au
analizat unele aspecte mai im­
portante ale vieţii interne de
partid. Intre altele s-a discutat
despre munca desfăşurată pen­
tru primirea de noi membri şi
candidaţi de partid. In perioada
la care se referea darea de sea­
mă au iost primiţi în rinduri le
candidaţilor de partid 39 tova­
răşi şi 28 în rîndul membrilor
de partid. Toţi cei primiţi au
făcut parte din activul fără de
partid, format din cei mai buni
muncitori din sector, oameni cu
o înaltă calificare, devotaţi trup fluxului) vor fi respectate con­
şi suflet cauzei partidului.
Darea de seamă şi discuţiile
purtate au scos în evidenţă că
biroul organizaţiei de bază a
scăpat însă din preocupările sale
o problemă de mare însemnăta­
te şi anume problema conduce­
rii cu mai multă competenţă a
învăţămîntului de partid. Aşa
se explică de ce în anul de în­
văţământ 1959— 1960 prezenţa
la cercuri şi cursuri n-a fost de- scurtat fapt care a dus acolo în-
cit de 65—70 la sută, unii mem­
bri şi candidaţi de partid ca Eu­
gen Mâgurean, Iosiî Medrea,
Traian Bogat, Ioan Malea şi al­
ţii lipsind în repetate rînduri de tanţă, au dat drumul la multe
la învăţământul de partid.
Principalul loc în dezbateri
l-au ocupat însă, cum era şi fi­
resc, problemele producţiei. A re­
ieşit cu acest prilej că întregul
colectiv al sectorului în frunte
cu comuniştii, s-au străduit să
îndeplinească cu cinste sarcini­
le de producţie. Prin munca en
tuziastă desfăşurată în primele
9 luni din acest an, s-au repa­
rat peste plan 150 de vagoane,
productivitatea muncii a fost
realizată în proporţie de 100,5
la sută în trimestrul I, 100,28
la sută în trimestrul II şi în
proporţie de 100,23 la sută în
cel de-al IlI-lea trimestru. Prin
introducerea fluxului tehnologic
la repararea vagoanelor, cu
:? ©:
8n V a l e a J i u l u i
Scade, continuu consumul
de lemn de mina
Directivele Congresului al
IlI-lea al partidului prevăd
ca in 1865 consumul de lemn
de mină să se reducă la 35
m.c.11.000 tone cărbune in
condiţiile creşterii masive a
extracţiei. Minerii din Valea
Jiului raportează de pe a-
cum succese grăitoare. In
trimestrul UI de pildă, pe
bazin s-au consumat doar
42.80 m.c. lemn de mină la
l. 000 tone cărbune extras,
faţă de 46 m. c./l.OOO tone
cît era la începutul, anului.
De pe acum sub nivelul
anului 19*65
La mina Vulcan, bilanţul
încheiat pentru trimestrul III
arată printre alte victorii
obţinute de colectivul-de aici
şi aceea a reducerii consu-
¦ mului de lemn de mină ră-
şinos la 34,1G m.c.!1.000 to-
1 ne cărbune faţă de 43
m.c.)1.000 tone de cărbune
cit au folosit in ianuarie a.c.
Minerii de aici îşi datoresc
acest strălucit succes, care
este chiar sub nivelul cerut
în 1865, faptului că folosesc
pe scară tot mai largă ar­
marea metalică in abataje
şi galerii, in ultimele trei
luni, de exemplu, la Vulcan
s-au armat metalic aproape Toate acestea au condus co­
850 m. galerie, şi cu balţari. lectivul de aici la reducerea
de beton peste 50 m. galerie. substanţială a consumului de
TDe asemenea, susţinerea m e­ lemn In trimestrul III bună- ţ>
talică se foloseşte într-un a- oară s-nu folosit cu 4,40 (
bataj frontal la sectorul III, m.c.11.000 tone cărbune mai 5
iar peste cîteva zile va intra
în exploatare un nou frontal
armat cu fier la sectorul lll.
Pe lingă reducerea consu-
L mului specific de lemn, mi-
ş nevii de la Vulcan au. obţinut
j) succese mari in creşterea
< productivităţii muncii şi în
^ sporirea extracţiei de cărbu-
W ,/V W V W W * /'
R.P., mecanizarea ridicării va­
goanelor din flux, folosirea ca-
bestanului în hala nouă şi a al­
tor îmbunătăţiri aduse procesu­
lui tehnologic, s-a ajuns ca a-
nul acesta producţia realizată
să fie cu 23 la sută mai mare
decît în anul trecut, iar produc­
tivitatea muncii să crească, faţă
de aceeaşi perioadă cu 7,1 la
sută.
Din cifrele privitoare la pro­
ducţie a rezultat însă cît se
poate de limpede că o perioadă
de timp calitatea reparaţiilor la
vagoane a lăsat de dorit.
Sinletizînd părerile şi propu­
nerile unor muncitori, maiştri
şi ingineri ajungi la concluzia
că principalul lucru în sporirea
Alegeri în organizaţiile
de partid
producţiei, a productivităţii
muncii şi, mai ales îmbunătă­
ţirea calităţii reparaţiilor la va­
goane constă în respectarea
procesului tehnologic. Gu cît
procesul tehnologic va fi mai
bine condus, cu cît fazele de lu­
cru în lanţ (după introducerea
form graficului, cu atît calita­
tea reparaţiilor va putea fi mai
mult asigurată. Dar, de această
problemă deosebit de importantă
biroul organizaţiei de bază nu
s-a ocupat aproape deloc. In re­
petate rînduri unele faze de lu­
cru, fie din lipsă de materiale
corespunzătoare, fie datorită ca­
lificării necorespunzătoare a u-
nor muncitori, au întîrziat. In
felul acesta timpul de lucru pen­
tru fazele următoare a fost mult
cît unii muncitori, numai pentru
a se încadra în grafic, au dat
lucrări de proastă calitate. La
rîndul lor cei care au făcut re­
cepţia, considerînd defecţiunile
constatate de prea mică impor­
vagoane slab reparate, cu lon-
geroane şi rame cu traverse
strîmbe, cu scînduri în podea
rupte etc. Aşa se explică de ce
in acest an 14 vagoane au că­
zut în termen de garanţie, iar
pentru altele să se primească,
mai ales de la ierţi, sesizări pri­
vind .calitatea. Iată una din lip­
surile' care au lovit în prestigiu!
sectorului de vagoane. Şi, ce e
mai răii — au arătat comuniştii
Busuioc Predoni, Victor Cismaş,
Nicolae Stîrc şi alţii — tocmai
ne cocsificabil şi energetic.
In cel de-al Ul-lea trimestru
al anului, de la Vulcan s-au
extras peste plan 8.723 tone
cărbune, din care 4.483 tone
cărbune cocsificabil. Totoda­
tă productivitatea medie s-a.
menţinut la peste o tonă pe
post.
La fiecare o mie fone
de cărbune 4 ,4 0 m.c.
lemn economisii
Colectivul minei uricani
este recunoscut drept colecti­
vul cu cea mai mare produc­
tivitate în Valea Jiului. In
ultimele trei, luni de muncă,
minerii de aici au extras
pentru fiecare post prestat
cîte 1,160-1,200 tone de căr­
bune cocsificabil. Si au la ac­
tivul lor mai bine de 2.140
tone de cărbune date peste
plan in această perioadă.
— Paralel cu sporirea ran­
damentelor, minerii din u ri­
cani acordă o mare atenţie
şi reducerii consumului de
lemn de -mină. La fiecare a-
bataj se recuperează însem­
nate cantităţi de lemn la
prăbuşire, du fost armate cu
fier circa 830 m. galerie (din
care în septembrie 278 m.).
puţin lemn decît era plani- )
ficat. Trebuie remarcată >
preţioasa contribuţie adusă )
la obţinerea acestor succese )
de brigăzile conduse de Va- >
sile Hriţcan. Augustin De- ţ
meter, Miron Năsăleanu,
Gheorghe Uliu. Niculae şte­
fan.
r .>
tovarăşii dim biroul organizaţiei
de bază, în special tov. Radu
Ciheorghe Banu, au stimulat a-
cesţ lucru intluenţînd pe recep-
ţioneri să treacă cu vedera pes­
te anumite defecţiuni pentru a
nu pune în pericol — spunea el
— soarta planului de producţie.
Cu mult simţ de răspundere
au discutat comuniştii prezenţi
la adunare despre una din pro­
blemele principale care au con­
tribuit la nerealizarea de'' eco­
nomii pe măsura posibilităţilor.
— Peste tot în atelierul nos­
tru, fără a ie strădui prea mult
— spuneau tovarăşii Ioan Lo-
vasz, Ioan Vlad şi Viorel Ocoş,
întâlneşti materiale risipite. La
locurile unde muncesc partidele
de şasiuri, pot fi găsite nituri,
butoane cap arc, scoabe cu filet,
rame unghiulare, clanţe şi dife­
rite profile uşoare oare în loc
să fie strînse şi recondiţionate
stau aruncate. Partidele de tîm-
plărie lasă scînduri noi şi bu­
toane bune pe şantier, partida
de vopsitori iroseşte materialul
vopsind peste murdărie, iar par­
tida de sudori manifestă lipsă
de grijă faţă de cablu, electrozi
ctc. Nu sînt oare acestea — au
subliniat vorbitorii — cauze ca­
re duc la diminuarea economii­
lor ? Fără îndoială că da. Dacă
noi comuniştii, mai ales, am fi
manifestat multă grijă faţă de
materiale, nu s-ar fi realizat a-
nul acesta economii în valoare
de numai 203.000 lei ci ele ar
fi fost mult mai mari.
Pentru toate aceste probleme,
discutate la adunarea de alegeri
şi oare se cer rezolvate în cel
mal scurt timp, comuniştii au
făcut propuneri preţioase cerînd
noului birou ales să militeze ac­
tiv pentru înfăptuirea lor, pen­
tru ridicarea întregii munci de
partid la nivelul cerinţelor ac­
tuale.
V. PÎTAN
Congresul sindicatelor
(Urmare din pag. l-a)
mele 8 luni ale acestui an la aproape
82.000, cu 8.500 mai mult decit îp în­
treg anul 1959. Din aceştia peste 25.000
au fost antrenaţi in întrecerea pe pro­
fesii. In aceeaşi perioadă au fost or­
ganizate 305 schimburi de experienţă,
dintre care merită a fi amintite cele
privind construirea unui apartament dicatele din regiunea noastră încheierii i s-au repartizat peste 17.000 bilete.
din economiile realizate la 24 aparta­
mente, schimbul de experienţă privind
problema rentabilităţii in G.A.S.-uri,
schimbul de experienţă dintre furna-
liştii Hunedoarei şi Cătunului.
Nu poate fi trecut cu vederea faptul
eă la obţinerea acestor succese o con­
tribuţie deosebită au adus-o propune­
rile făcute în consfătuirile de produc­
ţie, propuneri care au privit activitatea la dezvoltarea continuă a producţiei,
de producţie în toate aspectele ei.
In întrecerea socialistă, această mi­
nunată şcoală de creştere a oamenilor,
s-au ridicat mii de fruntaşi, oameni
înaintaţi, cu o vastă experienţă. Nu­
mele unor tovarăşi ca Ştefan Tripşa,
maistru oţelar, Erou al Muncii Socia­
liste, Alexandru Olaru, Ioan Stăniloiu,
Ilea Iordan, siderurgişti, Ioan M. Popa,
Nicolae S krza, Vasile Hriţcan, mi­
neri, Daniian Dîrlea, Petru Găvan,
constructori şi atţtea altele sînt cu­
noscute nu numai in regiune ci şi în
întreaga ţară.
In întrecerea socialistă s-a dezvoltat mentului şi materialelor de protec­
necontenit mişcarea inovatorilor. In re­
giunea noastră această mişcare a luat
o dezvoltare fără precedent, fapt o-
glindit de cele 2.358 propuneri ds ino­
vaţii înregistrate în primele 8 luni ale
anului, cifră care întrece cu 572 nu­
mărul propunerilor înregistrate în în­
treg anul 1958. Pentru stimularea a-
cestei mişcări, la începutul acestui an
a fost organizată o întrecere între în­
treprinderi pentru obţinerea titlului de
„Fruntaş în munca de inovaţii“, s-au o gamă largă de bunuri de consum au pimirea marilor sarcini ce-i stau în
luat o seamă de măsuri cum ar fi făcut ca salariul real al oamenilor fală.
T O T M A I MULŢI CITITOR!
Colectivul Bibliolecii regiona­
le din Deva, prîntr-o intensă ac­
tivitate, a reuşii să înregistreze
în acest an un mare număr de
cititori.
Astfel, de la 1 ianuarie şi
pînă la 20 octombrie a. c. s-au
înregistrat 4.870 cititori, cu 7.60
ia sută mai mulţi decît în pe­
DRUMUL SOCIALISMULUI
Rezultatele unor măsuri bine gîndite
Pentru a traduce în viaţă sar­
cinile de plan şi angajamentele
luate în întrecere, conducerea
întreprinderii miniere Hunedoa-
ra-Zlaşti, îndrumată îndeaproape
de către organizaţia de partid,
a întocmit la începutul anului
un plan de măsuri tehnico-or-
ganizatorice a cărui obiectiv au
fost rînd pe rînd traduse în
viaţă.
Dintre măsurile aplicate în
procesul de producţie amintim,
instalarea unui electrocompre-
sor la mina Govîjdia, montarea
unei linii de 6 kW la mina ,,1
Mai“, simplificarea transportu­
lui steatitutui de la. gura minei
la gara mică din Hunedoara.
Numai prin această ultimă mă­
sură, înlocuindu-se maşinile cu
un vagon de linie îngustă, se
realizeaz-ă anual o economie de
24.000 iei.
La rîndul său comitetul sin­
dicatului a trecut la antrenarea
întregului colectiv în întrecerea
socialistă. In acest sens au fost
luate măsuri de îmbunătăţirea
agitaţiei vizuale, de populariza­
rea largă a sarcinilor stabilite
de Congresul' partidului şi an­
gajamentelor.
alcătuirea planurilor tematice de ino­
vaţii cu participarea largă a inovato­
rilor şi fruntaşilor în producţie, or­
ganizarea de schimburi de experienţă,
organizarea „cercurilor inovatorilor“
după experienţa G. S. Hunedoara, ini­
ţierea ţinerii lunare a „Ziiei cabinete­
lor tehnice“ şi altele.
O atenţie deosebită au acordat sin­ citori, pentru acest an regiunii noastre
şi îndeplinirii întocmai a contractelor
colective de muncă. Asigurind partici­
parea activă a maselor de oameni ai
muncii la elaborarea şi încheierea
contractelor colective, la analiza perio­ a conştiinţei oamenilor muncii. In a-
dică a îndeplinirii angajamentelor re­
ciproce, s-a reuşit ca marea majoritate
a clauzelor cuprinse în aceste con­
tracte să fie îndeplinite, tapt ce a dus
Ia îmbunătăţirea permanentă â condi­
ţiilor de muncă şi viaţă ale muncito­
ri lor.
, Grija faţă de uşurarea continuă a
muncii, faţă de înlăturarea cauzelor
care duc la accidente de muncă şi îm­
bolnăviri profesionale a constituit o
preocupare de căpetenie a sindicatelor
din regiune. Ca urmare a atenţiei 3-
cordată acestei probleme de sindicate
şi conducerile întreprinderilor, numărul
accidentelor şi îmbolnăvirilor profesio­
nale a scăzut mult în comparaţie cu
anii precedenţi. Acest lucru e explica­
bil dacă se are in vedere faptul îă
anul trecut numai valoarea echipa­
ţie procurate de întreprinderi s-a ridi­
cat la peste 11,000.000 lei, că contra­
valoarea concediilor suplimentare pen­
tru muncă grea şi vătămătoare a de­
păşit suma de 18 milioane lei.
Partidul şi guvernul acordă cu fie­
care an o tot mai mare grijă faţă de
condiţiile de viaţă ale muncitorilor.
Greşterea salariilor, sporirea pensiilor,
reducerea impozitelor, a preţurilor la
rioada corespunzătoare a anu­
lui trecut. De ia Biblioteca re­
gională ei au împrumutat 88.714
cărţi literare, politice şi de spe­
cialitate.
La acest succes a contribuit
şi împrospătarea cu cărţi a bi­
bliotecii. De la începutul anului
şi pînă acum, în bibliotecă au
intrat 4.349 volume noi în .va-
Egzszgai?ygswtaraaa g jasaggarea^was a ^ agasacaa
Organizaţia de partid a re­
partizat la principalele locuri de
muncă pe cei mai buni membri
şi candidaţi de partid. Aceştia
au fost în permanenţă în frun­
tea tuturor acţiunilor, constitu­
ind pentru masa de muncitori
un exemplu demn de urmat.
Rezultatele acestor măsuri
nu s-au lăsat aşteptate. In
cursul celor trei trimestre din a-
cest an, planul de producţie a
fost depăşit cu 5 la sută, pro­
ductivitatea muncii a crescut cu
9,1 la sută faţă de plan; în a-
ceeaşi perioadă s-au obţinut e-
conomii suplimentare la preţul
de cost în valoare de peste
520.000 lei. La obţinerea aces­
tor succese au contribuit în mod
deosebit brigăzile conduse de
Ponta Gh. Tranda, Sici Ambro­
zie, Emil Wagner şi Dumitru
Preda, care şi-au depăşit planul
de producţie cu 6—8 la sută.
In prezent colectivul I. M. Hu-
nedoara-Zlaşti este preocupat în
mod deosebit de introducerea
tehnicii noi. Astfel, un grup de
ingineri şi tehnicieni studiază
Sistemul optim de semnalizare
a rămînerii motoarelor electrice
muncii să crească an de an. Sume u-
riaşe se alocă pentru asigurările so­
ciale, pentru trimiterea oamenilor la
odihnă şi tratamente în staţiunile bal-
neo-climaterice. Astfel, dacă în anul
trecut au plecat în staţiuni la odihnă
şi tratamente un număr de 16.221 oa­
meni, din care aproape 11.000 mun­
Luptînd pentru traducerea în viaţă
a hotărîrilor partidului, sindicatele din
regiunea noastră au desfăşurat o sus­
ţinută muncă de educare şi ridicare
r.est sens în regiunea noastră au fost
construite numeroase săli de cinema­
tograf, cluburi, biblioteci, colţuri roşii,
s-au organizat universităţi populare şi
lectorate, au fost ţinute numeroase
conferinţe. Sindicatele au desfăşurat
totodată o susţinută activitate în ve­
derea creării de condiţii optime de stu­
diu muncitorilor care urmează cursu­
rile serale şi fără frecvenţă în şcolile
de învăţămînt mediu şi superior.
Amintim că numai pînă la 1 sep-
lembrie a. c. au fost ţinute în regiu­
ne peste 4.090 conferinţe, 7.500 spec­
tacole la cinematografele sindicale, că
la acea dată fondul de cărţi al bi­
bliotecilor sindicale se apropia de cifra
de 400.000. Toate acestea sînt date
sugestive care arată grija permanentă
a sindicatelor faţă de ridicarea necon­
tenită a niveluţui cultural şi de con­
ştiinţă a maselor populare.
Succesele sindicatelor din regiunea
noastră se datoresc conducerii lor po­
litice de către organizaţiile de partid,
eforturilor depuse de ele pentru creşte­
rea producţiei, productivităţii muncii,
reducerea preţului de cost, pentru ridi­
carea necontenită a nivelului de viaţă
material şi cultural al poporului.
Oamen i muncii din regiunea noas­
tră urează celui de-al lV-lea Congres
al sindicatelor succes deplin în inde-
loare totală de 38.967 lei. Prin­
tre cărţile noi intrate, solicitate
de către cei mai mulţi cititori,
sîn t: „Fără grai" de Korolenko,
„Plicul albastru“ de G. Brian-
ţev, „O viaţă obişnuită“ de S.
Sotcp ş’i altele.
J, PETRU
corespondent
Brigada de zi­
dari tencuitori
condusă de tov.
Ioan Moga, de
la şantierul 6
construcţii lo­
tul 1-2 Livezerd-
Petroşani exe­
cută lucrări, de
cea mai bună
calitate. Toto­
dată această
brigadă îşi de­
păşeşte lunar
norma de pro­
ducţie în medie
cu 5-7 la sută.
IN CLIŞEU :
Brigada după
terminarea lu­
crului.
v -,
în două faze. Se studiază de â-
semenea mecanizarea transpor­
tului lemnului Ia mina „Filimon
Sîrbu“ şi mina centrată. Se mai
află în studiu un sistem meca­
nic de scuturare a filtrelor de
praf de la fabrica de talc.
In scopul pregătirii cadrelor
pentru anul 1960— 1961 s-au
deschis cursuri de minim tehnic,
pe fiecare sector în parte, la ca­
re pînă în prezent s-a-u şi pre­
dat două lecţii. Pentru ridicarea
calificării muncitorilor de la fu-
nicuiar, recent s-a deschis uri
curs de specializare care va
funcţiona timp de 6 luni.
Aceste măsuri arată hotărîrea
colectivului. I. M. Hunedoara-.
Zlaşti de a munci cu şi mai mult
elan. pentru a da viaţă sarcini­
lor stabilite de cel de-al IlI-lea
Congres al partidului.
î. DIJA/UTRU
27 QOTOA1I3RIE 1960 .
DEVA: Bădăranii; ALBA IU-
LIA : Mai tare ca moartea; Aici
a trăit Lenin; BRAD: Război şi
pace; ILIA : Mireasa răpită ;
HAŢEG: Pudriera vorbitoare ;
HUNEDOARA: Nopţi albe;
ORĂŞTIE : Azi pentru ultima
oară; ivana ; PETROŞANI:
Torero : Bădăranii; SEBEŞ :
Micii E ro i; SIMERIA : Coţofa­
na hoaţă ; LONEA : Unchiul
meu Iacinto; ZLATNA: Inimă
de mamă; TEIU Ş: In zgoinoiul
roţilor; APOLD1JL DE SUS : NU
aştepta luna mai,
PENTRU 24 ORE
Vreme schimbătoare cu cerul va­
riabil, mai mult noros. Izolat vor că­
dea ploi slabe. Temperatura staţiona-
r ă; >Va fi cuprjiisă, ziua intre 15 şi şi copii. Rolul educaţjv al caselor
20 grade iar noaptea între 16 şi tl
grade. Vîntul va - sufla potrivit din
sectorul sud şi sud-vest.
PENTRU UEMATOA RELE
3 ZILE
Vremea rămine schimbătoare cu tem­
peratura in scădere.
I - ...: Í--V r
/{->
pag. 3
Veşti din D ev a
Sntîlnire
In cadrul rnrnifestărilor care
au loc cu prilejul Lunii priete­
niei romino-sovietice, Consiliul
orăşenesc A.R.L.U.S. din Deva
continuă să organizeze diferite
acţiuni de masă.
Bunăoară, în sala clubului sin,
dicatelor din Deva, tov, Dr. Ru-
su Romulus, participant la ex­
cursia în U.R.S.S. cu „Trenul
prieteniei" s-a întîlnit cu nu­
meroşi oameni ai muncit din
localitate cărora le-a împărtă­
şit din impresiile sale din Uni­
unea Sovietică.
„Medalion life ra r"
Cu ocazia aceluiaşi eveni­
ment. in după-amiaza zilei de
simbătă, 22 octombrie, în sala.
clubului sindicatelor din Deva,
s-a organizat un „medalion li-1
terăr“. Despre scriitoarea so-
vietică Galina Nicolaeva, a vor­
bit tov. Silvana Pogplşa.
„Drumeţii veseli"
Duminică tnaiiite de masă. în
sala Cinematografului „Filimon
Sîrbu" din Deva s-a organizat
un concurs „Drumeţii veseli“.
La acest concurs — cu tem a ;
„Copilăria lui Lenin" — au
participat elevii din clasele a
III-a de la şcolile elementare
din oraşul Deva.
P. JURCONI
corespondent
m mom-âMUL d e
27 OCTOMBRIE 1960
PROGRAMUL 1 : 6,10 Melodii popu­
lare romîne.şti; 7,15 Muzică uşoară
interpretată la xilofon; 7,30 Sfatul
medicului: Flebitele ; 7,45 Jocuri popii-
lare romîneşti executate la fluier;
8.00 Din presa de astăzi; 8,45 Con­
cert de dimineaţă; 9,30 Muzică popu-
Ur ă ; 10,30 Muzică uşoară; 11,03
Fragmente din opera „Gîntăreţul liber­
tăţii“ de Eugen Kapp; 11,30 Alma­
nah ştiinţific (reluare) ; 13,30 Con-
cerio grosso în la minor pentru or­
chestră de coarde de Vivaldi; 14,00
Program emis de studioul regional
Graiova ; 14,30 Muzică uşoară ; 15,10
Din muzica popoarelor; 16,15 Vor­
beşte Moscova 1; 16,45 Lieduri; 13,00
Muzică uşoară ; 18,30 Gurs de iniţiere
muzicală „Dicţionar muzical — Melo­
dia (b) ; 19,20 Spljşti şi formaţii ar­
tistice de am atori; 22,45 Valsuri şi
tangouri de concert.
PROGRAMUL 11: 14,15 Muzică u-
ş c a r ă ; 1-5,30 „Rapsodii de compozitori
romîni“ ; 16,15 Muzică uşoară; 17,20
Versuri de Veronica Porumbacu ; 17,35
Cîntărcţi romîni de operă care au vi­
zitat. Uniunea Sovietică; 18,05 Mu­
zică: populară din R.S.S. Moldoveneas­
c ă ; 18,30 Concert popular; 19,30 Din
activitatea sfaturilor populare; 19,45
Miizică uşoară sovietică; 21,15 Muzică
rpiţiîrjeascî de estradă; 21,45 .. Părinţi
pioniereşti; 22,00 Doine şi jocuri popu­
lare romîneşti;. 23,15 Concert de
noapte.
BULETINE DE ŞTIRI.; 5,00; 6,00;
7 ,0 0 ; 11,00; 13,00* 15,00; 17,00;
22,30; 23,52 (PROGRAMUL 1) ;
14,00; 16,00; 18,00; 21,00; 23,00
(PROGRAMUL II).
**
Vaforificînd prin unităţile
D.C.A. surplusurile de lină, con­
tribuiţi In sporirea producţiei bu­
nurilor de larg consum.
Vindeţi lîna unităţilor D.C.A.
şi cooperatiste care achiziţio­
nează orice cantitate şî vă plă?
tesc preţuri avantajoase.
j p é <pAs,zy< S '